Tag: schimbare

  • Marele divorţ energetic

    ”Numărătoarea inversă a început“, spune Serge Colle, global power & utilities advisory leader în cadrul companiei de consultanţă EY. Declaraţiile lui Colle sunt incluse în ultimul studiu realizat de specialiştii de la EY care abordează schimbările majore, deja vizibile în sistemul energetic global.

    ”La nivelul industriei energetice europene ne vom uita la 2022 ca la un fel de an de naştere a unui sistem complet diferit. Deşi nu ne aşteptăm ca în acel moment un număr mare de consumatori să părăsească reţeaua de distribuţie, simplul fapt că ai această opţiune va acceleara ritmul schimbărilor tehnologice, lucru care mai departe va alimenta dezvoltarea unui sistem energetic digitalizat şi descentralizat“, mai spune Colle.

    Acelaşi studiu realizat de EY mai arată un lucru.

    În toate pieţele, până în 2025, vehiculele electrice vor ajunge la paritate cu vehiculele tradiţionale, cu combustie internă, în ceea ce priveşte costurile şi performanţele. Dacă azi maşinile electrice nu reprezintă decât 2% din parcul auto european, până în 2025 aceastea vor ajunge la 10%, adică de la 0,4 milioane de unităţi la 14,3 milioane de maşini.

    Cercetarea evidenţiază de asemenea doi factori care ar putea accelera atingerea punctelor cheie de transformare: schimbarea preferinţelor consumatorilor în favoarea energiei regenerabile şi adopţia accelerată de tehnologii care permit integrarea uşoară în reţelele de distribuţie de energie şi reduc costurile de generare de energie solară şi eoliană, precum şi cele de stocare de energie în baterii.

    ”Maturizarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă, scăderea abruptă a costurilor stocării energiei în baterii şi opţiunile mai clare de alegere pentru consumatorul final indică de multă vreme emergenţa unui sistem energetic radical nou. În vreme ce tendinţele şi momentele diferă între pieţe şi geografii, studiul arată clar că numărătoarea inversă până la debutul unui nou viitor energetic accelerează mai puternic decât se aşteptau mulţi“, spune Valeriu Binig, partener la EY România.

    De exemplu, în acest moment, la nivel european circa 16% din cererea de energie este acoperită de regenerabile. În 2042, ponderea acestora va ajunge la 42%. La acel moment, una din trei maşini va fi alimentată electric. Modelările făcute de EY arată că la nivelul anului 2025 aproape o treime din cererea de energie ar putea veni din zona de maşini electrice.

    ”Imaginaţi-vă atât: milioane de maşini electrice înseamnă milioane de baterii care ar putea fi integrate în sistem, lucru care mai departe reprezintă oportunităţi suplimentare de management şi de optimizare a reţelelor“, mai spune Colle.

    Mugurii schimbării, care sunt deja vizibili, le generează coşmaruri marilor companii de utilităţi. Când dominaţia ta se bazează pe avantajul de a fi un monopol natural, apariţia acestor fisuri nu prevesteşte nimic bun. ”Multe ţări europene au început deja să-şi schimbe modelele de afaceri din energie ca răspuns la presiunile legislative şi de reglementare, la creşterea absorbţiei de resurse regenerabile şi la ţintele ambiţioase de reducere a amprentei de carbon. Rezultatele studiului indică faptul că veniturile anuale de 67 de miliarde de dolari ale companiilor tradiţionale de utilităţi vor risca să scadă până în 2050, din cauza distribuţiei de energie solară generată în regiune“, se mai arată în studiul EY.

    România nu este străină de aceste schimbări, deşi lucrurile sunt la început.

    Sunt zile în care eolienele din Dobrogea asigură un sfert din energia necesară, la egalitate cu mamuţii pe cărbuni din bazinul Olteniei.

    Maşinile electrice sunt un club exclusivist încă, dar proiectele pentru montarea de încărcătoare pentru acest tip de vehicule nu mai sunt o raritate şi pe ele se va construi noul chip al pieţei auto.

    La jumătatea anului trecut, arată statisticile, posesorii de vehicule electrice aveau la dispoziţie o reţea naţională de 150 de puncte de încărcare. Proiecţiile oficiale arată însă că până la finalul anului 2020 posesorii de maşini care folosesc combustibili alternativi ar putea avea la dispoziţie încă 1.000 de puncte de alimentare, aici intrând şi soluţii precum gazul natural comprimat (GNC).

  • Schimbare importantă făcută de Pro TV la show-ul “Românii au talent”

     
    Postul a decis ca în sezonul ce va începe în februarie să participe numai concurenţi români.În ceea ce priveşte juriul, componenţa lui rămâne neschimbată: Andi Moisescu, Andra, Mihaela Rădulescu şi Florin Călinescu. Aşadar, acesta din urmă va continua cu show-ul de talente.

    Ce se va întâmpla anul acesta cu dobânzile şi cu creditele anul acesta

    “Am observat la românii plecaţi din ţară o existenţă a spiritului românesc, a spiritualităţii şi a patriotismului. În acest sezon, la preselecţii, am văzut talente de toate felurile, din toate domeniile. Emoţional am apăsat pe butonul auriu, dar în rest am văzut de toate: concurenţii dansează, cântă, recită, merg pe sârmă, fac magie, improvizează şi aşa mai departe. Sunt foarte mulţi talentaţi în multe laturi ale manifestării omeneşti”, a spus Florin Călinescu, citat de paginademedia.ro.

  • Confesiunile unui model australian. De ce a renunţat la reţelele de socializare – GALERIE FOTO

    Essena O’Neil, model australian de 18 ani, renunţă la contul de Instagram şi susţine că social media nu reprezintă viaţa reală, ci este una închipuită, potrivit The Guardian.

    Modelul are peste 600.000 de fani pe Instagram şi spune că făcea cu uşurintă 2000 de dolari australieni pe fiecare postare.  În octombrie anul trecut, ea a şters peste 2.000 de fotografi de pe contul ei şi a editat descrierile fotografiilor rămase (96), astfel dezvăluind adevărul şi cadrul în care au fost realizate. De asemenea, numele contului a fost schimbat în “Social Media is not real life”.

    “Fără să-mi dau seama, mi-am petrecut majoritatea adolescenţei pe reţelele sociale, căutând aprecierile şi aprobările celor din jur. Reţelele de socializare nu reprezintă viaţa reală, este doar un sistem bazat prin care indivizii caută validările celor din jur” a scris ea.

    “În această fotografie aveam acnee, însă am folosit foarte mult machiaj. Zâmbeam doar pentru că credeam că arat bine”, este modul în care tânăra descrie o fotografie. “Nu am dat bani pe rochia asta. Am făcut sute de încercări înainte să obţin această fotografie. Mă simţeam foarte singură”,  “am fost plătită cu 400 de dolari pentru a face această fotografie. Asta când aveam doar 150.000 de fani, acum pot să primesc şi 2000 de dolari” sau “şi pentru această fotografie am fost plătită. Dacă vezi aşa zisele “fete instagram” şi vrei si tu să fii ca ele…gândeştete că tu vezi doar ceea ce vrei să vezi” sunt comentarii adăugate fotografiilor de pe cont.

    Reacţiile oamenilor au fost în marea lor majoritate pozitive, lăudând gestul fetei. Mai mult chiar, odată cu această schimbare Essena O’Neil şi-a lansat propriul site, loc unde fanii vor găsi “imagini creative care au un scop, poezii, articole şi interviuri cu oameni care mă inspiră”.

  • Povestea celor 13 ani de mandat ai Marianei Gheorghe la OMV Petrom

    ”Este foarte posibil să se simtă nevoia de mai mult dinamism.“ ”Trebuia adus cineva cu mai mult curaj.“ ”Mă aşteptam la această schimbare şi este chiar una binevenită.“ Reacţiile legate de anunţul sec al terminării mandatului Marianei Gheorghe, care are acum 61 de ani, la şefia Petrom, cu un an mai devreme, nu au întârziat să apară, cele mai multe fiind însă făcute sub protecţia anonimatului.

    ”Sunt mai mulţi factori care susţin o schimbare de CEO, mai ales la acest nivel“, spune însă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam, companie de HR. ”Sunt pe de o parte motive care ţin de o direcţie nouă a companiei. Poate fi o decizie de comun acord, poate chiar personală, sau poate este o schimbare generată de neîndeplinirea unor obiective“, mai spune specialista în resurse umane.

    Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1989 şi Corporate Finance, cursuri la seral, la London Business School, în 1995. A lucrat pentru diverse societăţi din România şi pentru Ministerul Finanţelor. |ntre 1993 şi 2006, a lucrat pentru BERD în Londra, unde a deţinut diverse poziţii pe zona geografică Europa de Sud-Est şi regiunea caspică, ultima poziţie deţinută fiind de senior banker.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, a devenit membră a consiliului de administraţie al companiei, până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv (CEO) al Petrom.

    Mariana Gheorghe a fost primul director general adus de austriecii de la OMV, în contextul în care până la numirea ei îşi păstrase funcţia directorul care se afla pe post la privatizarea companiei în 2004, Gheorghe Constantinescu.

    În prima ieşire în presă de la numirea în funcţie, Mariana Gheorghe a spus două lucruri esenţiale, care probabil oglindeau strategia OMV de la acel moment. ”Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea în vara anului 2006 CEO-ul Petrom.

    La scurt timp după această declaraţie, Mariana Gheorghe mai spunea: ”Obiectivul nostru este să devenim lider de petrol şi gaze în Europa de Sud-Est. Deocamdată, suntem numai cel mai mare producător în această regiune. |n cadrul acestei strategii de internaţionalizare a operaţiunilor, vrem ca Kazahstanul să devină, alături de România, o regiune de core business (principală – n.r.). Zona Mării Caspice este ţinta noastră. Vrem să ridicăm producţia de ţiţei în Kazahstan la 30.000 barili pe zi. Printre ţinte se mai numără Turkmenistanul şi alte state din acea zonă. Ne uităm la piaţa din Rusia, unde am putea intra printr-o achiziţie. Vom ţine cont de specificul fiecărei pieţe şi de climatul local. Există o strategie de achiziţii pentru poziţionarea pe piaţă în funcţie de oportunităţi. Interesele de expansiune ale Petrom vizează, de asemenea, zona Mării Negre şi Ucraina. |n Ucraina, planurile noastre pot viza operaţiuni de retail sau de explorare şi producţie, fiind oportunităţi în sectorul de gaze“.

    Puţine din planurile enumerate mai sus s-au întâmplat.

    În Kazahstan, de exemplu, producţia medie de ţiţei şi gaze a Petrom a fost în 2016 de 8.400 de barili echivalent petrol, semnificativ mai puţin faţă de planurile trasate în 2006. Intrarea pe piaţa din Rusia, dezvoltarea în Turkmenistan sau Ucraina au rămas, la fel, ţinte neatinse.
    Coincidenţă sau nu, dacă la numirea Marianei Gheorghe se vorbea de internaţionalizare, la plecarea ei, OMV are aceeaşi strategie pentru Petrom.

    ”În cadrul întrevederii, conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în regiune, precum şi o creştere consistentă a investiţiilor începând cu anul acesta“, se arată în comunicatul dat de administraţia prezidenţială la scurt timp după întâlnirea pe care preşedintele Klaus Iohannis a avut-o cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, întâlnire la care Mariana Gheorghe nu a participat.

    La scurt timp după comunicatul preşedinţiei, a venit şi comunicatul Petrom prin care anunţa terminarea mandatului Marianei Gheorghe, cu un an mai devreme, şi aducerea în locul ei a Christinei Verchere, 46 de ani.

    Noul CEO al Petrom face parte din BP din 1999 şi a trecut prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia-Pacific. Unul dintre proiectele în care apare numele viitoarei şefe a OMV Petrom este un terminal de gaz natural lichefiat de 8 miliarde de dolari în Tangguh. Iniţial, proiectul era evaluat la 12 miliarde de dolari, dar au fost tăieri de costuri, după cum precizează Reuters. Chiar şi aşa, proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă în Indonezia. Anterior preluării mandatului din Djakarta, Christina Verchere a fost implicată într-un proces major de reorganizare în zona de upstream (explorare şi producţie) pe care l-a coordonat pentru BP din Houston.

    Chiar dacă şefia Marianei Gheorghe nu a echivalat cu internaţionalizarea mult dorită de OMV, Petrom s-a schimbat profund în cei 12 ani cât a durat mandatul ei.

    Petrom a ieşit complet din partea de petrochimie, prin închiderea Doljchim, urmată la scurt timp de închiderea Arpechim, una dintre cele două rafinării pe care producătorul de petrol şi gaze le moştenise la privatizare.

    Cele câteva achiziţii făcute în mandatul Marianei Gheorghe nu au contribuit la consolidarea poziţiei regionale a Petrom.
    În plin proces de reorganizare, în 2007, Petrom se decide să cumpere Petromservice, companie înfăşurată într-o ţesătură complexă de controverse, pentru care a plătit 328,5 milioane de euro.

    ”Piaţa românească pentru servicii petroliere, altele decât cele oferite de Petromservice, nu este pregatită să ofere volumul şi calitatea serviciilor cerute de Petrom. Prin urmare, am beneficiat de această oportunitate de a cumpăra activitatea de servicii petroliere a Petromservice şi de a o integra in companie“, spunea atunci Mariana Gheorghe. 

    În afară de această tranzacţie, mandatul Marianei Gheorghe nu s-a remarcat prin alte achiziţii, dar câteva proiecte sunt esenţiale şi ele pot contribui cu adevărat la visul de internaţionalizare al austriecilor de la OMV pentru Petrom.

    În mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a devenit unul dintre cei mai mari producători de energie din România, investind 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

    Dincolo de această centrală pe gaze, proiectul cheie din mandatul său rămâne parteneriatul cu ExxonMobil legat de explorarea şi, eventual, exploatarea rezervelor de gaze situate la mare adâncime în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă o premieră în istoria de 150 de ani a producţiei de petrol a României şi a acţionat ca un magnet şi pentru alţi investitori care acum răscolesc adâncurile Mării Negre.
    |n mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin criza severă din 2008, reuşind la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers să securizeze un împrumut masiv pentru stabilitatea companiei.

    ”Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009“, spunea în toamna anului 2014 CEO-ul Petrom. ”|n primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. |n al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie. |mi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 300-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. |n ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash-flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari. Acum, când mă uit în urmă, nu îmi vine să cred că am accesat 1,5 miliarde de euro în anul când toată lumea era complet debusolată de criză.“

    Tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a depăşit pragul de un miliard de euro al profitului net, performanţă unică în istoria de business a României, care cu greu va fi egalată şi în anii următori.

    ”Este o mândrie şi o confirmare că astfel de rezultate se pot obţine şi în România, cu un mediu de afaceri bun„, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2014, la scurt timp după anunţarea rezultatelor preliminare pentru 2013.

    În anii următori însă, 2015 şi 2016, lucrurile nu au mai stat la fel de bine şi, în ciuda revenirii din 2017, aceasta nu a mai fost suficientă pentru ca Mariana Gheorghe să-şi ducă mandatul la capăt.

    ”Avem încredere că vom avea inteligenţa de a trece mai departe în aceste condiţii de piaţă complet diferite. Pentru mine, Petrom este mai mult decât o companie. E o pasiune“, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2015.

    Anul 2014 a adus o scădere de 56% a profitului raportat de companie. Scăderea preţului la petrol, vânzările mai slabe; dar mai ales deprecierea centralei de la Brazi şi a stocurilor de petrol au fost imposibil de contracarat de rezultatul bun din producţie. După aproape trei ani în care producţia de hidrocarburi fusese stabilizată, Petrom admitea că aceasta ar putea intra din nou pe un trend descendent, în contextul în care bugetul de investiţii al companiei urma să fie tăiat cu 25-30%. Inevitabilul s-a întâmplat. |n ultimul trimestru din anul trecut producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 165.000 bep/zi, în scădere uşoară faţă de al treilea trimestru. Analizând însă datele pe termen mai lung, scăderea producţiei de hidrocarburi este semnificativă. De exemplu, în ultimul trimestru din 2005, primul an după privatizarea Petrom, producţia de hidrocarburi era de 215.000 bep/zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% a cantităţilor extrase în intervalul de timp analizat.

    Această evoluţie este grăitoare pentru sectorul de explorare şi producţie de hidrocraburi din România, un domeniu cu o tradiţie de peste 150 de ani. |n lipsa demarării unor proiecte de extracţie noi, cum sunt cele din Marea Neagră, este greu de crezut că această tendinţă de scădere a producţiei de petrol şi gaze mai poate fi schimbată.

    Anul 2015 a fost însă şi mai dificil decât 2014, Petrom marcând primele pierderi de la privatizare.

    ”Este un an complex, iar principalul element este scăderea dramatică a petrolului. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în absenţa elementelor speciale, rezultatul nostru operaţional este pozitiv. Ceea ce trăim acum este o perioadă normală pentru industria în care activăm„, spunea Mariana Gheorghe, încercând să explice pierderea de 690 milioane de lei din conturile Petrom de la finalul lui 2015. Profitul de un miliard de euro era deja istorie.

    Dincolo de rezultate, a devenit vizibilă înlăturarea managerilor români din boardul Petrom. La începutul lui 2016, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a făcut o schimbare fulgerătoare în cadrul firmei româneşti, înlocuindu-l înainte de terminarea mandatului pe Gabriel Selischi, cel care era responsabil de producţia de petrol şi gaze. Austriecii au trimis la Bucureşti un neamţ care a mai lucrat în Petrom. Cristian Secoşan, un alt român din boardul Petrom, plecase din conducerea companiei, la numai doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului.

    Odată cu plecarea Marianei Gheorghe, boardul Petrom are mari şanse, pentru prima dată în istorie, să devină 100% străin, singurul manager român rămas fiind Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru al directoratului, responsabilă cu activitatea de Downstream Gas.
    ”Avem 2.000 – 2.100 de middle manageri care au urmat programe de training (deşi nu toţi au făcut MBA) şi la care ne uităm cu încredere, pentru că ei formează viitoarea generaţie de manageri, iar unul dintre ei ar putea deveni viitorul CEO al companiei„, spunea în toamna anului 2012 Mariana Gheorghe. Aparent, niciunul dintre cei 2.000 de middle manageri nu a fost suficient de bun pentru a păstra conducerea Petrom acasă.

    ”Încrederea este cel mai important intrument în mediul de afaceri şi se construieşte“, mai spunea în toamna anului 2014 Mariana Gheorghe, lăsând acum în urma sa una dintre cele mai solide companii din punct de vedere financiar, semnificativ mai suplă faţă de momentul începerii mandatului său.

    Cu toate acestea, niciun manager local nu a avut încrederea austriecilor pentru a gestiona aurul negru al României.

    Elasticitatea operaţională rezultată în urma tăierilor de costuri şi a renunţării la majoritatea activelor non-core realizată de Mariana Gheorghe îi lasă mână liberă Christinei Verchere, noul CEO al Petrom, pentru a îndeplini planul de internaţionalizare al Petrom.
    La final însă, rămâne o întrebare. Ce fel de internaţionalizare? Internaţionalizare prin achiziţii sau o internaţionalizare a resurselor în lipsa unei pieţei interne?  

    ”Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpâneşte economia poate controla şi politica“, spunea la privatizarea Petrom fostul premier Adrian Năstase, chiar când se semna contractul cu austriecii de la OMV.

    BP, compania de unde vine noul şef al OMV Petrom, deţine circa 20% din acţiunile Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, la vârful grupului rusesc fiind Igor Sechin, un apropiat de-al preşedintelui Vladimir Putin. Tot în Rosneft sunt acţionari şi chinezii de la CEFC China Energy, viitorii proprietari ai Rompetrol. Atât BP, cât şi CEFC au acorduri cu Rosneft pentru aducerea gazului şi petrolului rusesc pe pieţele europene.

    Gazul românesc cum se va internaţionaliza?

  • Dell lansează noul model de laptop Dell XPS 13 – FOTO

    Cea mai mare diferenţă este la nivel de culoare, noul model având o combinaţie de culori de alb şi auriu. Completând noua carcasă din aluminiu de culoare auriu-trandafiriu a modelului XPS 13, ţesătura albă din fibră de sticlă atrage ochiul prin eleganţă şi este mătăsoasă la atingere. În scop de durabilitate deasupra acestei ţesături cu textură moale se găseşte un strat de oxid de titaniu pentru un luciu perlat şi un strat de protecţie UV şi unul rezistent la pătare pentru prevenirea îngălbenirii sau pătării în timp. De fapt, orice pată de cerneală sau de altă natură ajunsă pe interiorul alb poate fi ştearsă cu uşurinţă.

    Noul model are un ecran InfinityEdge, care se potriveşte cu acest laptop de 13 inci într-un cadru de 11 inci. Este cu 30% mai subţire (3,4 mm) şi mai uşor, începând de la doar 1,3 kg. Cu Windows 10 preinstalat şi dotat cu cea mai nouă generaţie, a opta, de procesoare Quad Core de la Intel, XPS 13 furnizează performanţe mobile superioare prin pornirea rapidă a SSD-urilor de până la 1TB. De asemenea, producătorul susţine o durată de viaţă a unei baterii la aproape 20 de ore pe rezoluţie FHD şi până la 11 ore pe rezoluţie UHD (Mobile Mark 14).

    Dell susţine că a reuşit să crească performanţele de două ori faţă de modelul XPS 13, lansat în 2015.

    Modelul din 2018 poate fi echipat cu un Intel i5, i7 ( a 8-a generaţie) şi vine echipat cu un display cu o rezoluţie de 1080p sau 4K, cu 4,8 sau 16 GB RAM şi variante de stocare începând de la 128 GB până la 1TB. 

    Activat de voce, atingere sau recunoaştere facială, accesul la noul XPS 13 se face printr-o triadă de porţi biometrice. Vă puteţi conecta cu o privire sau o atingere cu camera în infraroşu şi cititor opţional de amprentă digitală de pe butonul de pornire pentru Windows Hello, sau puteţi vorbi cu dispozitivul din cealaltă parte a încăperii prin intermediul celor patru microfoane digitale integrate şi a capabilităţilor de recunoaştere vocală Microsoft Cortana.

    Noul XPS 13 este disponibil de astăzi la nivel global pe Dell.com şi Microsoft.com, începând de la 999,99 USD. De asemenea, Dell oferă o ediţie pentru dezvoltatori bazată pe Ubuntu, cu Linux preîncărcat, începând de la 949,99 USD pe Dell.com în Statele Unite şi Europa.

  • A dispărut de acasă de mai bine de 16 ani. Într-o zi, rudele lui au primit un telefon care le-a schimbat viaţa. Ce se întâmplase cu bărbatul

    Familia sa a desfăşurat la acea dată o campanie de strângere de fonduri pentru a achita costurile generate de aducerea sa înapoi în Australia.

    Iniţial, bărbatul a trăit cu unchiul său, despre care spune că-i era ca un tată, în timp ce familia sa a rămas în Australia. Unchiul său a murit în urma unui infarct în 1999, acesta fiind şi anul în care rudele l-au văzut pentru ultima dată pe Jason.

    După moartea acestuia, Douglas a rămas în Marea Britanie şi a locuit, pe rând, la mai mulţi prieteni, familia sa pierzând definitiv legătura cu el în anii 2000.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cum a bătut România toate recordurile în 2017: câte o surpriză fiscală pe zi lucrătoare şi efectele ce se vor vedea anul viitor

    Printre recordurile şi surprizele anului se numără producţia agricolă, dublată de un maxim al importurilor de alimente (şi un ruşinos maxim al deficitului comercial la acest capitol), cotaţiile de vârf ale cursului valutar (culminând cu acel 4,6551 lei/euro din 20 noiembrie), revenirea inflaţiei de la minus la plus, creşterea economică pe fondul unui potenţial redus mai ales din cauza infrastructurii precare şi intenţia vădită a Guvernului de a renunţa la managerii privaţi din companiile de stat.

    Din punct de vedere fiscal, 2017 este însă anul unui record absolut, cu 261 de schimbări (echivalentul unei medii de cel puţin o schimbare pe ziua lucrătoare) introduse pe fondul trecerii de la un „vechi” la un nou program de guvernare.

    În prima jumătate a anului, măsurile fiscale din „vechiul” program de guvernare vizau introducerea unui impozit pe gospodării, cu declararea tuturor categoriilor de venit, şi a unui impozit pe venitul global, cu renunţarea la cota unică şi trecerea la cote progresive, apoi amânarea reducerii TVA (pentru 1 ianuarie 2019 în loc de 1 ianuarie 2018) sau instituirea unei „taxe de solidaritate” pe care ar urma să o plătească salariaţii cu venituri mai mari de 14.500 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Iliescu: Revoluţia Română, un act de demnitate naţională

    Potrivit unui articol intitulat ”Revoluţia Română, un act de demnitate naţională”, postat pe blogul personal, Ion Iliescu afirmă că în decembrie 1989 în România a avut loc o Revoluţie, ”indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac”.

    ”A fost o schimbare radicală de sistem politic, s-au schimbat dramatic instituţiile statului, natura lor, s-a trecut de la un regim totalitar la unul democratic. Au apărut insituţii noi, noi drepturi şi libertăţi civice, România s-a deschis spre lume. Nevoia de libertate, de democraţie, a jucat rolul de motor al schimbării. Privaţiunile de tot felul, umilinţele unei vieţi la limita supravieţuirii, din ultimii ani ai ceauşismului, au fost declanşatorul revoltei populare. O revoltă care mocnea, Timişoara fiind locul în care ea a izbucnit la suprafaţă, după ce la Iaşi, represiunea Securităţii a înăbuşit o acţiune similară”, a mai scris Iliescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adio, Parcul Herăstrău! Firea a rezolvat încă o problemă arzătoare a Bucureştiului

    Proiectul de hotărâre a fost aprobat, marţi, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) cu 39 de voturi pentru şi 12 abţineri.

    “Eu cred că ne grăbim. Ar fi fost mai normal să întrebăm şi Casa Regală, pentru că este posibil să ne trezim că membrii Casei nu vor fi de acord”, a declarat Lucian Iliescu, consilier din partea PMP.

    Un proiect de hotărâre asemănător, de data aceasta al consilierilor liberali, a fost de asemenea aprobat de Consiliul General al Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România noastră este aşa cum suntem şi noi!

    Lumea urbană, a multinaţionalelor, cea din clădirile de birouri din Bucureşti, cea care se duce la M60 sau prin Centrul Vechi, adică voi, cei care credeţi că sunteţi mai buni decât România, ca mediu.

    În mod cert aşa este. Mintea voastră, munca, determinarea şi energia, plus organizarea şi birocraţia aduse de multinaţionale au dus România înainte. Bineînţeles, şi cu antreprenorii români.

    Dar România actuală, aşa cum s-a făurit acum 100 de ani, nu este numai Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Oradea, ci tot ce se află între graniţele actuale.

    Dacă faci un produs, dacă vinzi un produs şi unuia de la ţară, şi în consecinţă banii lui sunt buni, nu te poţi dezice de el că votează altceva decât ai votat tu, atunci când mergi la vot şi nu eşti la mare sau în Centrul Vechi la un pahar de vin, uitându-te pe un ecran şi întrebându-te cum a ajuns PSD să câştige alegerile.

    În acest spaţiu editorial am încercat să scriu despre voi, despre ce-i în mintea voastră, la ce vă gândiţi, ce-aţi vrea să faceţi (să fiţi rentieri, de exemplu) sau despre cum înfloreşte socialismul corporatist.

    Pentru ultimul articol din 2017, am adunat toate titlurile editorialelor din print (pe net, aceste editoriale au un titlu schimbat şi, cum aţi spune voi, de clickbait) în încercarea de a face un rezumat al acestui an deloc plictisitor, cel puţin pentru mine.

    @ România a devenit mult prea repede rentieră şi pensionară @ În rest, au UE şi americanii grijă de noi @ De la consumatori de forţă de muncă la investitori în forţă de muncă @ De ce vă urâţi jobul? @ Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România @ Cât aţi vrea să câştigaţi ca mici antreprenori? @ De ce românii care ajung directori în multinaţionale devin vătafi şi îşi trădează conaţionalii? @ De ce departamentele din companii se urăsc între ele? @ Cea mai bună educaţie financiară este luarea unui credit @ De ce şefii de top vor să fie daţi afară @ De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari? @ Noua generaţie priveşte profitul companiei ca o formă de exploatare @ Cu cine mai construim capital românesc @ Boss, am un coleţel pentru tine. Poţi să cobori să îl iei! @ Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul @ Ce vreau să las în urmă? Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook @ Fără frică şi lăcomie cultivate intern, companiile capitaliste vor sfârşi în socialism @ Suprarealism în România: primeşti bonus pentru a veni la muncă @ Interesul naţional şi preţul pe care fiecare dintre noi vrea să îl plătească @ România nu are de lucru pentru românii cu înaltă calificare care lucrează în afară @ Daţi clic aici! @ Dar cum să vinzi te gândeşti vreodată? @ Mai merită să te lupţi pentru a ajunge manager? @ De la socialismul din companii la uberizarea muncii @ Cu ce pensie ieşim la pensie @ Până să plece capitalul străin, s-ar putea ca antreprenorii români să nu facă faţă schimbării condiţiilor din piaţă @ Feriţi-vă de sărăcirea clasei de mijloc! @ Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism @ Dacă vreţi să valoraţi mai mult, trebuie să vă deschideţi şi să vă internaţionalizaţi @ Tinerii antreprenori ai viitorului vor fi pensionarii, iar copiii vor deveni mai săraci pentru că nu vor mai avea ce moşteniri să primească @ Să nu vă întrebaţi de ce tinerii nu vin să lucreze la voi @ A-ţi da demisia a devenit ceva cool @ Prea puţini dintre voi vă permiteţi să fiţi capitalişti @ Îi contestaţi pe şefii voştri, nu aveţi încredere în ei, dar refuzaţi să fiţi şefi în locul lor @ De ce companiile mari preferă să recruteze şefi cu nume, de la alte companii, deşi succesul trecutului nu este o garanţie pentru viitor @ De ce eşuează antreprenorii români @ Business Magazin, în anul al 14-lea. Cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii @ Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates @ Corelaţia dintre apariţia low-costurilor şi scăderea natalităţii @ Mallurile şi supermarketurile, o mare şansă ratată de antreprenorii români, dar fructificată de polonezi @ Cum este să te duci cu mama de mână să te angajezi la 23 de ani? @ România, o ţară în care mulţi români fac bani, dar din care vor să fugă @ Dacă nu sunteţi pregătiţi să înduraţi durerea unui business, nu vă faceţi antreprenori @ Cum poţi să lucrezi pentru o companie ca asta? @ Cea mai mare problemă a corporatiştilor şi a antreprenorilor: „Ce mă fac cu copilul meu? Nu mă mai ascultă deloc, ce se va alege de el?” @ De ce să plăteşti mai puţin, când poţi să plăteşti mai mult?

    Vă mulţumesc că m-aţi citit în 2017, vă urez toate cele bune şi să ne vedem cu bine în 2018!

    La mulţi ani, România la 100 de ani, să fiţi mândri de ea, pentru că este aşa cum suntem noi!