BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Un nou restaurant de mari dimensiuni în Bucureşti! Unde va fi deschis?

    Acesta va purta brandul Trattoria Buongiorno şi va fi primul pariu al grupului pe zona de cartiere, după ce anterior lanţul şi-a concentrat atenţia pe zonele centrale sau pe clădirile de birouri din Capitală.
     
    „Va fi amplasat unde era anterior casa de bilete, în Parcul Stadionului. Va fi cel mai mare restaurant Trattoria Buongiorno, va măsura 1.100 mp, cu 650 de locuri. Dintre acestea 150 vor fi înăuntru, iar 500 pe terasă“, spune Daniel Mischie, CEO-ul grupului. Grupul de restaurante controlat de Petrescu cuprinde în prezent 19 unităţi, restaurante, cafenele şi berării. Astfel, sub aceeaşi umbrelă sunt grupate cinci berării şi restaurante istorice – Hanu’ Berarilor (două unităţi), Caru’ cu Bere, Pescăruş, Hanu’ lui Manuc. Acestora li se adaugă şapte unităţi Trattoria Buongiorno şi alte şapte restaurante City Grill şi cafenele City Cafe.
     

  • Un nou restaurant de mari dimensiuni în Bucureşti! Unde va fi deschis?

    Acesta va purta brandul Trattoria Buongiorno şi va fi primul pariu al grupului pe zona de cartiere, după ce anterior lanţul şi-a concentrat atenţia pe zonele centrale sau pe clădirile de birouri din Capitală.
     
    „Va fi amplasat unde era anterior casa de bilete, în Parcul Stadionului. Va fi cel mai mare restaurant Trattoria Buongiorno, va măsura 1.100 mp, cu 650 de locuri. Dintre acestea 150 vor fi înăuntru, iar 500 pe terasă“, spune Daniel Mischie, CEO-ul grupului. Grupul de restaurante controlat de Petrescu cuprinde în prezent 19 unităţi, restaurante, cafenele şi berării. Astfel, sub aceeaşi umbrelă sunt grupate cinci berării şi restaurante istorice – Hanu’ Berarilor (două unităţi), Caru’ cu Bere, Pescăruş, Hanu’ lui Manuc. Acestora li se adaugă şapte unităţi Trattoria Buongiorno şi alte şapte restaurante City Grill şi cafenele City Cafe.
     

  • Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro

    “Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

    Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).

    Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

    Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“

    Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.

  • Un nou restaurant de mari dimensiuni în Bucureşti! Unde va fi deschis?

    Acesta va purta brandul Trattoria Buongiorno şi va fi primul pariu al grupului pe zona de cartiere, după ce anterior lanţul şi-a concentrat atenţia pe zonele centrale sau pe clădirile de birouri din Capitală.
     
    „Va fi amplasat unde era anterior casa de bilete, în Parcul Stadionului. Va fi cel mai mare restaurant Trattoria Buongiorno, va măsura 1.100 mp, cu 650 de locuri. Dintre acestea 150 vor fi înăuntru, iar 500 pe terasă“, spune Daniel Mischie, CEO-ul grupului. Grupul de restaurante controlat de Petrescu cuprinde în prezent 19 unităţi, restaurante, cafenele şi berării. Astfel, sub aceeaşi umbrelă sunt grupate cinci berării şi restaurante istorice – Hanu’ Berarilor (două unităţi), Caru’ cu Bere, Pescăruş, Hanu’ lui Manuc. Acestora li se adaugă şapte unităţi Trattoria Buongiorno şi alte şapte restaurante City Grill şi cafenele City Cafe.
     

  • Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro

    “Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

    Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).

    Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

    Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“

    Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

  • În acest bar, berea vine cu trenul… la propriu – GALERIE FOTO

    Acestea folosesc un sistem de cale ferată în miniatură, ce însumează totuşi aproape 400 de metri în lungime, pentru a trimite băuturile acolo unde sunt cerute.

    Există deja trei astfel de restaurante în Praga, iar proprietarul se gândeşte să exporte sistemul. “Ne uitam la un loc potrivit pentru a deschide un bar în Statele Unite şi am ales Chicago”, povesteşte Petr Fridich, proprietarul reţelei Vytopna. “Ştim şi că există o puternică comunitate de nemţi acolo, aşa că berea va juca un rol important.”

    Dacă totul merge bine, Fridrich vrea să deschidă 30 de baruri şi restaurante în Statele Unite, urmând apoi să ofere francize în China.

    Sursa: Euronews

  • În acest bar, berea vine cu trenul… la propriu – GALERIE FOTO

    Acestea folosesc un sistem de cale ferată în miniatură, ce însumează totuşi aproape 400 de metri în lungime, pentru a trimite băuturile acolo unde sunt cerute.

    Există deja trei astfel de restaurante în Praga, iar proprietarul se gândeşte să exporte sistemul. “Ne uitam la un loc potrivit pentru a deschide un bar în Statele Unite şi am ales Chicago”, povesteşte Petr Fridich, proprietarul reţelei Vytopna. “Ştim şi că există o puternică comunitate de nemţi acolo, aşa că berea va juca un rol important.”

    Dacă totul merge bine, Fridrich vrea să deschidă 30 de baruri şi restaurante în Statele Unite, urmând apoi să ofere francize în China.

    Sursa: Euronews