BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • Barack Obama: Ar putea urma o noua recesiune economica “sau mai rau”

    Neridicarea plafonului datoriei SUA ar putea “crea o noua
    spirala spre o a doua recesiune, sau mai rau”, a declarat Obama, in
    cadrul unei sesiuni de intrebari si raspunsuri la Casa Alba, cu
    utilizatorii platformei de microbloguri Twitter. “Este un lucru cu
    care noi nu ar trebui sa ne jucam”, a adaugat Obama, care urmeaza
    sa se intalneasca, joi, la Casa Alba, cu liderii republicani si
    democrati din Congres, pentru a incerca sa ajunga la un acord
    asupra ridicarii acestui plafon si reducerii deficitului inainte de
    termenul limita stabilit de Trezorerie, la 2 august. “Congresul are
    responsabilitatea de a asigura ca noi ne vom plati facturile. Le-am
    platit intotdeauna in trecut. Notiunea potrivit careia SUA s-ar
    gasi in incapacitate de plata a datoriei lor este pur si simplu
    iresponsabila”, a adaugat presedintele american.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce suntem cei mai nemultumiti de viata si cum ni s-a prabusit moralul in ultimii cinci ani

    Toamna trecuta, intr-o intalnire cu ziaristii, Lucian Croitoru
    prezenta graficele comparative cu evolutia in tarile din Est a
    indicelui increderii consumatorilor, masurat de Eurostat, unde
    Romania iesea in evidenta drept cea mai pesimista tara dintre cele
    cateva cu care e comparata cel mai frecvent (Ungaria, Polonia,
    Bulgaria, Cehia).

    Concluzia spusa atunci de consilierul guvernatorului BNR era
    partial comica, dar partial nelinistitoare, pentru ca rareori e
    adusa in discutie la noi legatura dintre moralul colectiv si
    sansele de grabire a redresarii economice (sau, dimpotriva,
    riscurile de prelungire a recesiunii). “Suntem latini si avem
    tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram prea optimisti,
    acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari din Est si din UE
    in privinta redresarii economiei”, spunea Croitoru, iar aceasta
    trage in jos perspectiva de crestere. Ulterior, premierul Boc avea
    sa dea vina pe televiziunile de stiri pentru “nihilismul” care ii
    face pe oameni sa-si depuna banii la banca in loc sa-i arunce din
    nou in consum la fel ca inainte de criza – dar aceasta e deja alta
    poveste.

    Acum, imaginea reactiilor noastre emotionale ca popor e pusa in
    lumina de o comparatie cu mult mai larga, multumita unui studiu
    realizat de BERD in colaborare cu Banca Mondiala si denumit “Life
    in Transition”, care analizeaza perceptiile oamenilor despre
    impactul crizei, satisfactia fata de propria viata, economie,
    democratie, rolul statului, atitudinea fata de minoritati, coruptie
    si multe alte aspecte ale societatii in 29 de tari din Europa de
    Est si din fosta URSS. Studiul, aparut saptamana trecuta si
    continand date culese in 2010, compara la randul sau datele din
    cele 29 de tari cu cele obtinute la precedenta editie a studiului,
    publicata in 2007 pe baza sondajelor din 2006, si in plus introduce
    in ecuatie si cinci tari occidentale (Franta, Germania, Italia,
    Suedia si Marea Britanie), folosite ca “martori” pentru a vedea in
    ce masura atitudinea fata de criza a tarilor considerate “in
    tranzitie” difera de cea a occidentalilor.

    O prima concluzie e ca gospodariile din aceste tari au fost
    afectate de criza in primul rand prin reducerea sau intarzierea
    salariilor si in al doilea rand prin pierderea locurilor de munca.
    Ambele fenomene au afectat tarile in tranzitie mai mult decat pe
    cele occidentale incluse in studiu, conform raspunsurilor la
    sondaj. In Romania, Letonia, Lituania, Muntenegru, Slovenia,
    Croatia, Turcia si Ucraina, mai mult de jumatate dintre respondenti
    au declarat ca un membru al familiei lor a avut salariul taiat sau
    platit cu intarziere. Daca la aceasta se adauga veniturile
    diminuate, mai ales in sud-estul Europei si in statele din Caucaz,
    de reducerea transferurilor de bani de la compatriotii plecati sa
    munceasca in strainatate, obtinem o imagine a suferintei de pe urma
    crizei de pe piata muncii care i-a afectat cel mai mult pe
    locuitorii din tarile fostei Iugoslavii, Bulgaria si Romania.

    Mai departe, surprinzator poate pentru cine crede ca la noi s-au
    taiat sau desfiintat cel mai mult ajutoarele sociale, studiul arata
    ca un numar relativ mare (in jur de 20%) dintre familiile din
    Romania au beneficiat in 2010 de o forma sau alta de ajutor de la
    stat (de la venitul minim garantat si pana la ajutorul de somaj sau
    de crestere a copilului), comparativ cu circa 10% in Polonia sau
    putin peste 10% in Belarus. De aici nu a derivat insa si o
    perceptie buna asupra performantei guvernului, considerata de
    majoritatea respondentilor romani drept mult mai proasta decat in
    sondajul din 2006; din acest punct de vedere, romanii isi vad
    guvernul mai prost si decat lituanienii si letonii, iar toate cele
    trei natii sunt cele mai critice dintre toate cele 29 de tari in
    tranzitie.

    Autorii studiului leaga aceasta de faptul ca tot cele trei natii
    (in frunte cu Romania) sunt si cele unde nivelul de satisfactie
    fata de calitatea vietii personale e la cotele cele mai scazute,
    corelat cu cifrele care arata ca recesiunea a lovit cel mai tare,
    incepand din 2009, exact Romania, Lituania si Letonia. In schimb,
    tari ca Polonia sau Azerbaidjan, unde cresterea economica s-a
    mentinut in ciuda crizei, au relevat un nivel bun al satisfactiei
    fata de propria viata si fata de performantele guvernelor.

    Din punctul de vedere al satisfactiei fata de calitatea propriei
    vieti, cea mai mare inrautatire a situatiei din 2006 pana acum a
    avut loc in Romania, cele trei tari baltice, Belarus si Slovenia,
    iar cele mai scazute rate ale fericirii (cu cel mai mic procent de
    respondenti care sunt de acord cu afirmatia “una peste alta, sunt
    multumit de viata mea”) le avem din nou in Romania, urmata de
    Ungaria. Si mai rau, Romania are o pondere mare inclusiv a
    pesimistilor, adica a celor care nu doar se declara nemultumiti de
    prezent, dar nici nu cred ca in viitor copiii lor o vor duce mai
    bine.

    Erik Berglof, economistul-sef al BERD, se declara impresionat, in
    mod diplomatic, de faptul ca, “desi peste 70% dintre cetatenii
    celor 29 de tari care sustin ca au fost afectati de criza au fost
    nevoiti sa taie din cheltuielile pentru mancare sau sanatate”,
    sistemul lor de valori nu s-a schimbat drastic, chiar daca
    increderea in democratie si in economia de piata a scazut, ca si
    cea in institutiile financiare si investitorii straini.

    Berglof afirma, lucid, ca “asteptarile diminuate pentru perioada de
    dupa criza si presiunile demografice negative vor pune noi presiuni
    pe aceste societati”, insa nu poate decat sa-si declare propriul
    optimism obligatoriu, spunand ca “pietele si democratia vin la
    pachet cu propriile lor probleme, dar ele sunt in masura sa ofere
    raspunsuri mai constructive fata de aceste presiuni decat orice
    alta alternativa plauzibila”.

  • Basescu: Le multumim bancilor grecesti pentru aportul important la iesirea din recesiune a Romaniei

    “Asa cum am fost asigurat de guvernatorul BNR, toate cele sapte
    banci au un comportament normal si onest pe piata, iar noi le
    multumim. Ne putem imagina o situatie in care bancile grecesti
    privesc cu prioritate spre tara lor, dar in acelasi timp au un
    comportament absolut corect pe piata romaneasca”, a spus
    presedintele.

    Traian Basescu a subliniat ca nici in perioada cea mai dificila din
    2009-2010, cand criza s-a resimtit puternic in Romania, “bancile
    grecesti n-au facut niciun pas inapoi, fiind bine capitalizate si
    continuand sa finanteze procesele economice din Romania”.

    “Detinand circa 27% din activele sistemului, bancile grecesti au
    avut un aport important la iesirea din recesiune a economiei
    romanesti. Noi le multumim pentru aceasta”, a adaugat
    presedintele.

  • Concedieri si reduceri de salarii in provincie. Proba de rezistenta a directorilor de resurse umane

    La inceputul crizei, compania Ambient, unul dintre cei mai mari
    retaileri de bricolaj din Romania, se afla la un pas de insolventa.
    A fost o lovitura puternica pentru proprietarul Ioan Ciolan, dar si
    un semnal de alarma ca restructurarea trebuia sa vina imediat sau
    compania ar fi avut sanse reale sa nu mai prinda urmatorul an. In
    consecinta, in mai putin de patru ani, managementul a schimbat din
    radacini intreaga filosofie de organizare a companiei. In primul
    rand, au fost integrate toate com-paniile care faceau parte din
    grup intr-una singura, in care toate procesele, deciziile si
    departamentele erau centralizate. “Pana in 2007, firma fusese
    organizata in SRL-uri. Fiecare punct de lucru era o firma separata,
    cu autonomie proprie. Practic, cate magazine existau in acel
    moment, tot atatea firme”, spune Judith Kis, care din aprilie 2010
    conduce departamentul de resurse umane al Ambient.

    De altfel, acest model este unul frecvent intalnit in cazul
    afacerilor antreprenoriale. Spre exemplu, la fel a procedat si omul
    de afaceri Dan Sucu, proprietarul si presedintele grupului
    Mobexpert, care inca de la infiintare a decis ca fiecare activitate
    si divizie a grupului sa fie organizata separat, intr-o firma de
    sine statatoare. La aproape 20 de ani de cand a deschis primul
    magazin, Sucu inca mai crede in acest model de business, pe care nu
    planuieste sa il schimbe.

    La Ambient au urmat apoi restructurarile la nivel de personal.
    Din 2.600 de angajati, cati lucrau pentru companie in 2007, in 2010
    mai ramasesera doar 1.100. “Dintre cei 1.500 de angajati care au
    plecat, practic doar cateva sute au fost literalmente trimisi
    acasa. Restul au fost directionati catre alte firme separate pe
    care compania le-a creat pentru a externaliza toate serviciile care
    nu faceau parte din activitatea noastra de baza”, explica Judith
    Kis. Un exemplu sunt agentii de paza, care nu au mai ramas pe
    statele de plata ale Ambient, ci au fost angajati intr-o firma
    distincta care oferea servicii de paza. La fel s-a intamplat si cu
    angajatii din departamentele de transport, manufactura de mobila,
    fier forjat si termopan si cei care se ocupau de curatenie.

    De fapt, si departamentul de resurse umane in sine avea nevoie
    de o improspatare, dar si de o extindere de la functiile sale de
    baza – personal, salarizare si recrutare. “In momentul cand am
    venit in companie, departamentul de resurse umane reprezenta mai
    degraba o functie de suport si am stiut ca trebuie sa schimbam
    acest lucru”, spune Kis, care, inainte de a se muta la Sibiu,
    condusese de la Bucuresti departamentul de HR de la Rosegur,
    companie care avea 4.500 de angajati.

    Astfel, prima decizie pe care a luat-o Kis a fost de a crea un
    departament de resurse umane consolidat, din care sa nu lipseasca
    niciuna dintre functiile sale specifice, asa cum se intampla, in
    general, in toate companiile mari, in special cele multinationale.
    A adaugat, asadar, o divizie de training si dezvoltare a
    personalului, care astazi reprezinta o componenta uriasa din ceea
    ce inseamna gestionarea resurselor umane la Ambient – aproximativ
    70% din bugetul de resurse umane (cu exceptia fondului de salarii)
    este destinat acestor activitati. In aceste conditii, a crescut si
    numarul de specialisti in HR din companie. Trainingul si
    dezvoltarea se fac atat intern, cat si extern, Ambient fiind una
    dintre companiile care au sustinut modelul serviciilor
    externalizate. Spre exemplu, restructurarea grupului a fost facuta
    cu ajutorul companiei de consultanta Roland Berger.

  • Cristian Hostiuc, ZF: Boc, pe urmele lui Borcea – Lasati-ne sa ne pregatim pentru iesirea din criza

    A facut transferuri, a tras sfori, a avut arbitri, a jucat in
    preliminarii, a fost la o repriza de obiectiv, dar nu a reusit sa
    intre in grupele Champions League. Asa risca acum si premierul Emil
    Boc cu economia, care a iesit din recesiune, mai cu un curs valutar
    bun, mai cu Duster, mai cu piata germana, dar nu din criza. Si nici
    bine nu s-au intiparit in mintea analistilor datele de crestere,
    0,1% in trimestrul 4 din 2010 si 0,6% in trimestrul 1 din 2011, ca
    premierul numara saptamanal locurile de munca create peste noapte
    de noul Cod al muncii, ca in Caragiale. In ritmul asta vom ajunge
    ca pana la finalul anului sa avem 8 milioane de salariati, cat erau
    raportarile de pe vremea lui Ceausescu.

    Cresterea economica este inca fragila, unele sectoare merg bine,
    altele inca au frana trasa. Investitiile straine au doar un usor
    plus, iar in banci mai mult se refinanteaza si se ramburseaza
    creditele decat se dau altele noi. Promotiile de credite cu dobanzi
    mai mici au mai adus ceva clienti la sediile bancare, macar sa
    intrebe de conditii, dar nu sunt de ajuns ca sa miste piata astfel
    incat sa se vada.

    Piata constructiilor inca isi cauta un motiv pentru care sa
    creasca. In infrastructura, anunturile de licitatii si adjudecari
    de tronsoane si lucrari de tronsoane de autostrazi si drumuri
    nationale sunt in fiecare zi, de zici ca peste tot este numai un
    santier. Cred ca Romania nu are atatia muncitori cate lucrari sunt
    anuntate. Blocurile noi de locuinte inca isi asteapta locatarii.
    Pana atunci dezvoltatorii intra in insolventa ca sa mai stearga din
    creditele luate de la banci. Oamenii ar vrea sa cumpere, dar parca
    preturile sunt in continuare mari si nu merita. Asa ca toata lumea
    mai asteapta. Nici gand ca Guvernul sa vina cu un program gen
    “Rabla” pentru apartamentele nou construite.

    Reluarea consumului, cel de care se leaga toate sperantele
    iesirii din criza, pentru ca o crestere a exporturilor si a
    industriei nu este de ajuns, se lasa asteptata. Oamenii inca nu au
    incredere ca lucrurile merg bine, ca economia isi revine si atunci
    asteapta. Banii stau mai bine la banca inca un an, se mai aduna
    ceva dobanda, decat sa se duca pentru o achizitie. Schimbarea
    televizorului mai poate sa astepte, ca fotbalul nostru se poate
    vedea si pe un televizor vechi, nu pe LCD. La fotbalul jucat nu
    merita o astfel de investitie, gandesc oamenii.

    Presedintele Basescu vorbeste despre reforma statului, despre
    modificarea Constitutiei, despre o noua reimpartire administrativa
    a tarii, de baronii regiilor, de management privat la companiile de
    stat, de privatizare etc. Teme majore de dezbatere si de mestecat
    zilnic. Membrii PD-L-ului fac eforturi majore sa gaseasca motive
    pentru a le sustine la televizor, iar opozitia le contesta din
    rasputeri. Pentru ca sunt ale lui Basescu. O buna parte din
    ministrii PD-L fug de luminile publice incat nici nu stii ce
    sustin. Basescu cere public management privat la regiile de stat
    sau discutii cu partidele pentru a vedea pana la ce nivel oamenii
    sa fie numiti politic, iar ministrii isi numesc prietenii de o
    viata sau de afaceri in companiile de stat. Respinge premierul
    aceste numiri? Nu! Ca si el a avut nevoie de sustinere ca sa fie
    reales presedinte al PD-L.

    De cand au preluat puterea deplina in 2009, Basescu, Boc plus
    toti ministrii care s-au perindat discuta despre privatizarea pe
    Bursa a companiilor mari de stat. Fiecare seminar, conferinta sau
    forum este presarat de intentii, declaratii, sperante ca acum se va
    intampla. Nu stiu cum a fost Guvernul Tariceanu, dar el macar a mai
    scos ceva pe Bursa din Transelectrica si din Transgaz. Statul a
    pastrat controlul, PD-L si-a numit oamenii acolo cand a venit la
    putere, dar aceste societati sunt “devalizate” mai putin pentru ca
    investitorii minoritari sunt cei mai buni supraveghetori.

    De un an si ceva Guvernul Boc se chinuie sa vanda 10% din Petrom
    pe Bursa si nici acum nu a reusit. Ce sa mai vorbim de celelalte
    societati mari. Probabil ca premierul

    Boc vrea sa lase mostenire viitorului premier “intentiile de
    privatizare prin Bursa” ca sa aiba si acesta despre ce sa
    vorbeasca. Nu credeam ca voi ajunge sa spun ca Nicolae Vacaroiu,
    premierul hulit al anilor ’90, a fost cel mai bun pentru aducerea
    societatilor de stat pe Bursa.

    Consolidandu-si puterea, Basescu, Boc, PD-L-ul incep sa discute
    despre teme majore politice, asa bune de suete, incepand cu
    modificarea Constitutiei si treptat uita de economie, de o agenda
    de masuri active, pentru a reda increderea oamenilor ca lucrurile
    se misca. Discutiile si modificarile politice sunt bune cand
    economia va merge cu un plus anual de 4%. Acum la o crestere
    economica de zero si ceva, cu “falimentul” Greciei pus pe tapet in
    fiecare zi, cu SUA care stau si ele sub bomba datoriilor, altele ar
    trebui sa fie prioritatile presedintelui si ale premierului. Asta
    ca sa nu ne pregatim si la anul pentru iesirea din criza.

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
    Financiar. Cititi
    mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Boc: Numarul contractelor de munca incheiate confirma afirmatiile privind iesirea din recesiune

    Potrivit lui Emil Boc, in intervalul 1 mai – 1 iunie, in Romania
    s-au inregistrat 353.339 de noi contracte de munca, ponderea
    covarsitoare avand-o contractele pe durata nedeterminata (68%). Din
    numarul total de contracte noi, 239.247 au fost incheiate pe
    perioada nedeterminata si 114.092 pe perioada determinata. In acest
    context, contractele pe perioada nedeterminata raman regula
    fundamdantala in Romania, a apreciat premierul. “Asta inseamna ca
    cei care au contracte de munca nu mai depind de asistenta sociala a
    statului . Se fac economii la bugetul de stat. Tot atatea persoane
    cu noi contracte au asigurari la salarii, la pensie”, a spus Boc.
    Astfel, in Romania, in prezent sunt 6.315.381 de contracte active,
    cel mai mare numar inregistrat din 2008, de cand exista Registrul
    electronic de evidenta a salariatilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ghetea se asteapta la o revenire a creditarii, dupa ce economia a iesit din recesiune

    “Am iesit din recesiune. Toata lumea este de acord ca vom avea o
    crestere. O crestere care va da mai multa stabilitate economica
    tarii. Si daca ne gandim ca 2-3 ani cetatenii si-au infranat
    dorinta pentru credit (…) cred ca acest apetit pentru consum va
    reveni”, a afirmat Ghetea la un seminar organizat de Ziarul
    Financiar. El a afirmat ca angajatorii vor fi mai solizi, oamenii
    vor simti ca au mai multa stabilitate in ceea ce priveste
    veniturile, iar aceste elemente vor duce la cresterea apetitului
    pentru consum. “Nu vreau sa credeti ca va fi o revenire la consumul
    din anii 2007. Cred ca vom asista la o revigoare a creditarii” a
    spus Ghetea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Cresterea TVA, eroare politica sustinuta si de PDL, a intarziat iesirea din recesiune

    Seful statului a declarat, raspunzand unei intrebari, ca
    cresterea TVA a fost una din marile erori politice , sustinuta de
    toata coalitia de la acea vreme. Basescu a spus ca el a sustinut
    scaderea pensiilor cu 10%, ca masura temporara, dar Curtea
    Constitutionala a respins o Ordonanta emisa in acest sens. El a
    adaugat ca o alta propunere a fost un impozit temporar de 10%, care
    sa se fi aplicat la toate pensiile, de la cea mai mare la cele de
    pana la 340 de lei. Presedintele a mentionat ca cei din coalitie
    s-au reunit la Guvern si au decis cresterea TVA. El a spus ca acel
    impozit pe pensii s-ar fi putut elimina repede, eventual in doua
    etape, pana la 1 ianuarie 2012, in timp ce reducerea TVA presupune
    ani de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremurul si valul tsunami au impins Japonia in recesiune

    Impactul triplu cauzat de dezastrele naturale si scurgerile de
    radiatii de la o centrala nucleara sever afectata de tsunami a
    influentat sever cheltuielile din sectorul privat si a rupt
    lanturile comerciale. Banca Japoniei anticipeaza ca economia va
    reveni pe crestere in a doua parte a anului, dar unii economisti
    sustin ca cifrele surprinzator de negative din primul trimestru
    indica riscul ca ritmul relansarii sa fie mai lent decat se
    anticipeaza. Industria si producatorii iau masuri pentru
    normalizarea activitatii comerciale, insa temerile privind lipsa
    curentului electric pe timpul verii si criza nucleara prelungita de
    la Fukushima reprezinta de asemenea riscuri importante pentru
    economie.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro