Tag: promovare

  • Angajatii MAE sunt incurajati sa plece la post in tandem, sot-sotie

    MAE a facut precizarile avand in vedere informatiile vehiculate
    pe internet si in presa privind faptul ca la unele misiuni ale
    Romaniei din strainatate lucreaza persoane care sunt sot si
    sotie.

    MAE precizeaza astfel ca toate persoanele care se afla la post
    ca angajati ai MAE si sunt sot si sotie au fost trimise in misiune
    cu respectarea legislatiei interne si in conformitate cu practica
    diplomatica internationala. Potrivit MAE, “personianele respective
    sunt fie diplomati de cariera cu contracte pe durata nedeterminata,
    fie personal tehnico-admistrativ”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii romani de pe Facebook

    “Folosesc Facebook pentru a da o fata umana initiativelor
    personale si de business”, suna comentariul lui Tudor Galos,
    Windows Business Group Lead la Microsoft Romania, care precizeaza
    apoi ca “fata umana” inseamna ca, dincolo de profesie si de
    functie, comunitatea virtuala are sansa sa il cunoasca mai bine
    prin intermediul pozelor si al postarilor de pe blog – unele
    personale, unele de business. E mult mai usor sa comunici cu cineva
    cand stii cum arata, cum gandeste si ce preferinte are, iar
    Facebook este un auxiliar in acest sens, spune el. Galos si-a facut
    cont pe Facebook fiindca avea deja multi prieteni care socializau
    prin intermediul platformei. “Si mi-a placut ca Facebook avea deja
    o organizare a continutului, diferita de alte retele sociale, unde
    iti pui muzica sau un fundal colorat.” Desi are contul de cativa
    ani, il foloseste cu regularitate de doi ani.

    Angajatul Microsoft e departe de a fi singurul care si-a facut
    cont pe Facebook indemnat de prieteni. Ileana Stroe, directorul de
    marketing al Fujitsu Romania, a intrat pentru prima data pe retea
    la sfatul unui prieten: “Un amic care folosea Facebook de mai mult
    timp mi-a facut si mie un cont, in urma cu sase luni. Mi-a placut
    ideea si am inceput sa-l folosesc si sa postez din cand in cand. Mi
    s-a parut o modalitate amuzanta de a pastra legatura cu prietenii,
    mai ales ca ne vedem din ce in ce mai rar cu unii. Pe cei plecati
    din tara ii vad o data la cinci ani, iar la telefon vorbim de doua,
    trei ori pe an”, spune ea, adaugand ca i se pare extraordinar sa ai
    posibilitatea de a afla, printr-un clic, la ce concert merge un
    amic sau unde a fost un altul in vacanta.

    “Majoritatea managerilor din Romania care si-au facut cont pe
    Facebook il folosesc pentru a impartasi experiente cu prietenii si
    nu utilizeaza platforma cu scopul de a-si promova imaginea”,
    apreciaza Cristian Manafu, autorul blogului Manafu.ro si senior
    consultant in cadrul agentiei Prodigy. In plus, se poate spune ca
    este o platforma inchisa, avand in vedere faptul ca utilizatorii nu
    au acces la conturile tuturor celorlalti din retea, ci doar la cele
    ale prietenilor sau ale persoanelor care permit aceasta. Numarul
    maxim de prieteni pe care il poate avea un membru este 5.000.

    Desi unii manageri de la noi, precum Shachar Shaine, directorul
    general al Tuborg Romania, sau Ileana Stroe de la Fujitsu isi
    folosesc contul doar in scopuri personale, pentru comunicare cu
    prietenii, altii considera insa ca reteaua sociala joaca un rol
    important in cariera lor. Spre exemplu, Calin Fusu, directorul
    general al Neogen, si-a facut cont pe Facebook, ca si pe alte
    retele sociale populare, deoarece activeaza in businessul retelelor
    sociale.

  • Tot mai multi romani sunt pe retelele sociale iar reclamele ii urmeaza

    Facebook, MySpace si in general retelele de socializare online
    au fost prea putin luate in considerare pana acum de companiile
    romanesti ca potentiale destinatii pentru reclame. Motivele au fost
    cat se poate de simple: nu multi consumatori s-au inghesuit sa-si
    creeze conturi si doar o parte din acest public restrans era
    considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru
    a-si face publicitate.

    Datele problemei incep sa arate insa altfel. Fenomenul retelelor
    sociale a luat amploare si in Romania in ultimii doi ani.
    Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o
    rutina pentru multi. Numai reteaua hi5 este accesata zilnic de
    aproape 900.000 de utilizatori romani, in timp ce pe Facebook au
    cont acum aproape un milion de utilizatori din Romania, in
    conditiile in care la inceput de ianuarie existau doar 525.000 de
    conturi, iar in octombrie 2009 in jur de 380.000. In total, cam
    trei milioane de romani folosesc retelele sociale, conform unei
    estimari anterioare a lui Calin Fusu, directorul general al Neogen,
    avand conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intra de pe
    mai multe computere.


    Ca sa ne dam seama unde stam, investitiile din toata lumea in
    reclame pe paginile retelelor sociale au depasit deja pragul de un
    miliard de euro, iar estimarile companiei de cercetare de piata
    eMarketeer plaseaza piata la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul
    acesta, din care 40% sunt investitii numai pentru Facebook si
    MySpace.

    “Retelele sociale incep sa intre in zona de interes a
    advertiserilor drept un nou canal de promovare in care merita
    investit. Si din cate stiu, nu exista mare advertiser care sa nu-si
    faca deja reclama si in social media”, apreciaza Bogdana Butnar,
    managing director in cadrul agentiei MRM Worldwide Romania, parte a
    McCann Erickson. Vodafone Romania, spre exemplu, unul dintre
    clientii vechi ai agentiei McCann, care de anul acesta lucreaza cu
    OMD Romania, a facut pasul inca de la inceputul lui 2008. Compania
    a creat atunci un cont pe reteaua de microblogging Twitter, un an
    mai tarziu a initiat un canal pe YouTube, in iunie 2009 a deschis
    prima galerie foto pe Flickr, iar in septembrie a publicat si
    primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lansarilor de produse
    si servicii au si o componenta de comunicare online, conform
    companiei – decizie justificata si prin faptul ca o mare parte
    dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi si
    pe retelele sociale.

    Exemplul nu e singular. Aproape toti marii operatori telecom
    sunt prezenti pe Facebook, iar pe lista se gasesc si nume precum
    Dacia, Porsche Romania, Coca-Cola sau Carrefour Romania. Mai exact,
    aproape jumatate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunica
    prin intermediul Facebook, desi nu inseamna in mod neaparat ca au
    si cea mai mare baza de “prieteni” sau ca investesc cel mai mult in
    acest mediu.

  • Patronatele din turism spun ca bugetul de promovare a turismului e prea mic

    “Criza economică mondială şi-a făcut simţite efectele în toate
    domeniile de activitate, inclusiv în turism. Patronatele din
    turismul românesc sunt preocupate de gestionarea eficientă a
    afacerilor din acest domeniu, afaceri marcate de efectele crizei,
    dedicând sume deloc neglijabile activităţilor de marketing”, se
    arată într-un comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul
    Românesc (FPTR).

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Pot face bani inventatorii romani?

    "Nu ma consider inventator, dar cred in idee. Iar cu putin sprijin, se putea si mai mult", spune franc Ladislau Doboli, care a pus bazele propriei afaceri pornind de la inventia lui. Mai exact, o tehnologie prin care reuseste obtinerea unui material folosit pentru constructia de mobilier prin reciclarea cartoanelor, a hartiilor, a frunzelor. "Din aceste materiale rezulta o pasta care inlocuieste lemnul. Se inlocuieste masa lemnoasa din produsul finit cu peste 25%. E un procent important", sustine Doboli.

    Vazand ca nu se inghesuie nimeni sa-i cumpere ideea, Doboli a decis sa-si continue proiectul pe cont propriu. "Fara o investitie serioasa, ideea putea muri. Am vazut ca, desi era foarte buna, ecourile nu se faceau auzite." Dupa ce si-a deschis atelierul, caci firma i se pare prea pretentios spus, inventatorul a angajat sapte muncitori si a inceput sa fabrice produse de mic mobilier si apoi corpuri de iluminat. Omul se mandreste ca putea asigura salarii de 250-300 de dolari la nivelul anului 2004, angajatii erau multumiti, iar el castiga "frumusel". In acea perioada, produsele sale erau vandute si la targuri si conferinte si erau atractia principala a strainilor. Chiar si in zilele noastre, hoteluri din Neptun si Olimp au mobilier si veioze produse de atelierul lui.

    Astazi, inventatorul se arata dispus la orice negociere. Ar vrea sa vanda ideea in strainatate, sau sa-si gaseasca un partener pentru afacere. La nivelul la care a investit el, profitul obtinut ii asigura un trai decent; Doboli crede ca o investitie de un milion de euro ar fi insa baza unei afaceri realmente prospere. Prospere si pentru ca materia prima este inepuizabila: cartoane, hartii si frunze aruncate or sa existe mereu. "Ce produce Romania cel mai mult? Gunoi! Gropile de gunoi sunt pentru mine o sursa de profit." Infim – asa descrie Radu Marin, presedintele Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor, numarul inventiilor cumparate si aplicate in Romania. Mai mult, aplicarea celor mai multe a fost intrerupta inainte ca ele sa isi dovedeasca eficienta.

    "Patronii vor sa se imbogateasca peste noapte si cat mai usor, iar o inventie are nevoie de efort si rabdare pana sa isi dovedeasca eficienta", considera Marin. Ca sa vina in sprijinul inventatorilor romani, CNCI, care functioneaza ca o asociatie privata, organizeaza actiuni de promovare, cele mai importante fiind saloanele de inventii. La nivelul institutiilor guvernamentale functioneaza insa Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, cu finantare de la bugetul de stat, care organizeaza anual competitii nationale de proiecte de cercetare stiintifica si inventii. "Solutia pentru acesti inventatori este sa castige concursuri pe proiecte sau sa faca microproductie. Ori si una, si alta. A treia solutie ar fi una radicala si fireasca: sa reuseasca sa faca transfer tehnologic pe baza inventiilor catre diverse intreprinderi particulare", sustine Marin. "Din acest punct de vedere, saracia generalizata, dezindustrializarea tarii si lipsa de interes a patronilor fata de progresul tehnic sunt motivele pentru care inventiile sunt total inghetate", sustine el. Pana acum a invatat asta chiar pe pielea lui. Cea mai noua inventie a sa este o instalatie care permite obtinerea unui hidrogen de inalta puritate, folosind doar apa de la robinet.

    Cum a luat Romania primul premiu la Salonul de la Geneva

  • 25% pentru PR

     

    “PR-ul in 2009 are misiunea de a suplini parte din efortul alocat in trecut publicitatii si de a gasi metode creative pentru un impact mai spectaculos al mesajelor corporative”, spune Mihaela Nicola, CEO al agentiei The Group. De aceea, spre deosebire de alte segmente din industria comunicarii, piata de PR va creste anul acesta, iar ritmul de crestere de 25-30% care a caracterizat evolutia sa in ultimii cinci ani va fi nu doar mentinut, dar ar putea fi chiar depasit (valoarea pietei de PR in 2008 a fost de 30 de milioane de euro). “Piata creste deja. Scade investitia in media, in publicitate, dar specialistilor in PR li se cere sa-si sporeasca gama de servicii acordate, sa fie si mai inovativi, si mai eficienti. Mi-e greu sa fac o estimare a procentelor de crestere, dar mie imi pare o curba mai dinamica chiar decat cea a inceputului de an 2008”, spune Mihaela Nicola.
     
    Solicitarile mai numeroase sau pentru servicii de tip nou vin deja sau vor veni cu precadere din industriile aflate in zona de risc a perceptiei publice. Un prim exemplu il constituie bancile, care “au inceput sa fie vazute ca personaje negative, asa cum erau pana nu demult numai producatorii de tigari sau de alcool”, spune Gilda Lazar, Corporate Affairs director al companiei JTI Romania. “Oamenii sunt otraviti emotional cu informatii negative despre banci. Toata lumea stie si vorbeste despre banci”, afirma si Madalina Nistor, cea care gestioneaza contul Piraeus Bank in cadrul agentiei Action Global Communications. De aceea, spune ea, pentru un PR de banca e foarte greu sa controleze comunicarea, mai ales ca sunt foarte multe restrictii la care acesta se supune. Cu o criza de imagine insa s-au confruntat in ultima perioada nu doar companiile din sectorul financiar, ci si cele din industria auto, a asigurarilor, imobiliara si in general din zonele in care a stagnat consumul din cauza precautiei publicului.
     
    “Opinia specialistului in relatii publice capata importanta tot mai mare in management, acum cand organizatiile sunt zilnic sub presiune, asaltate de stiri diverse, care implica schimbarea strategiei de la zi la zi”, spune Mihaela Nicola.
     
    Prin urmare, daca anul trecut agentia de PR avea in grija strategia de comunicare pe termen lung, acum i se solicita sa fie alaturi de client in fiecare decizie, zi de zi, pentru ca managerii se tem ca orice greseala in comunicare le poate dauna pe termen lung. “In Marea Britanie, prudenta excesiva in comunicare a determinat companiile sa isi angajeze specialisti de PR, renuntand, partial sau total, la serviciile agentiilor de PR”, spune Colin Farrington, presedintele Global Alliance. Trendul nu este insa valabil si in Romania, crede Mihaela Nicola, care sustine ca piata de relatii publice va continua sa se imparta in aceeasi masura intre agentii specializate, consultanta externa si efort in-house.
     
    Problema va ramane in continuare dimensiunea mica a bugetului de comunicare, in raport cu nevoile existente. “Activitatile de PR vin sa compenseze reducerea bugetelor de media, deoarece clientii nu-si permit sa fie complet tacuti, dar sumele alocate managementului crizei, desi in crestere, sunt inca prea mici in raport cu expertiza oferita”, este de parere Mihaela Nicola. De aceea, volumul mai mare de munca va modifica strategiile de pret practicate de consultantii in relatii publice in 2009. CEO-ul The Group spune ca onorariile vor creste, dar nu proportional cu eforturile PR-istilor de a se adapta la “nevoile extrem de specifice ale fiecarui client in aceasta perioada”.
     
    De la inceputul anului, agentia a primit solicitari pentru servicii de tip nou de la clienti existenti (in special activitati de comunicare interna si training de tip “face the press”), dar a crescut si numarul clientilor care solicita pentru prima data consultanta. “Fee-urile (onorariile – n.red.) cresc mai ales la acele servicii pe care clientii nu le valorizau just in trecut, dar pe care acum le socotesc indispensabile”, mai spune Nicola.  

     

  • Mai sunt bani pentru publicitate

    “Acest moment este cel mai bun pentru o promovare agresiva si investitii in imagine, pentru ca te poti diferentia mai usor de concurenta”, afirma Yonathan Dominitz, fondatorul agentiei de publicitate Mindscapes. Desi in teorie ar fi logic sa fie asa, in realitate vorbim de niste costuri care implica riscuri mari – un rebranding poate sa nu aiba nicio influenta asupra comportamentului de consum sau asupra fidelizarii consumatorilor. Iar viziunea oamenilor din publicitate nici nu pare sa puna in prim-plan efortul de constructie a unui brand sau de rebranding in sine: “Anul acesta cred ca vom consuma mai degraba experiente si nu branduri”, prevede Stefan Chiritescu, head of planning la Graffiti BBDO.

    Nu inseamna insa ca nu sunt companii care sa-si asume riscul si sa investeasca in vizibilitatea propriului brand. Primii care si-au anuntat intentia de a investi intr-o noua imagine au fost elvetienii de la Heidi. La sfarsitul lunii decembrie, Erwin Vondenhoff, directorul general al Heidi Chocolats Suisse, anunta ca in 2009 vor investi intr-un amplu proces de rebranding pentru Heidi. “Vom pastra, evident, numele si produsele pe care le avem pana acum, insa vom schimba logo-ul, ambalajul si tipul de comunicare. Heidi a crescut, e un brand care s-a maturizat si are nevoie de o schimbare, asa ca vom investi multi bani in aceasta campanie, care se va derula pe o perioada mai mare de un an”, spunea Vondenhoff. El a adaugat ca asteptarile companiei-mama nu tin neaparat de profituri, cat tin de dezvoltarea brandului si cresterea cotei de piata.

    La inceputul lunii februarie, si compania de asigurari Interamerican a lansat o campanie de rebranding destul de costisitoare, in valoare de doua milioane de euro. Interamerican Romania, parte a grupului olandez Eureko inca din 2001, a luat acum in mod oficial numele Eureko. Campania, care va viza si societatea Interamerican Asigurari, si Interamerican Pensii, se va desfasura, pe tot parcursul anului, in doua etape: “In prima etapa, care va dura pana in luna mai, vom introduce brandul in piata prin TV, print, radio, outdoor si internet, iar apoi vom face o campanie de follow-up care va dura sase saptamani; vom promova brandul pe TV, print, radio si outdoor”, explica Shaun Russell, chief commercial officer al Eureko.

    Procesul de rebranding, alaturi de un plan de investitii in dezvoltare fac parte dintr-o strategie mai larga a companiei de extindere pe piata de asigurari si pensii in 2009. De curand, Ioan Soloman, proprietarul lantului de supermarketuri independente Ethos, a anuntat la randul sau ca anul acesta va investi aproximativ 100.000 de euro intr-o noua imagine a brandului pe care l-a creat. Deja ultimele patru magazine pe care le-a deschis au noua imagine.

    “Rebrandingul va consta in reamenajarea zonei de vanzare, schimbarea logo-ului si a culorilor”, spune Soloman. Intrebat daca aceasta este cea mai buna miscare intr-un moment in care investitiile in imagine se reduc, in general, Soloman a raspuns ca “mult mai riscant ar fi sa mergem pe dezvoltarea retelei de magazine, in conditiile in care in anumite zone de provincie iti trebuie cativa ani sa ajungi la maturitate”. Pentru acest proiect, care se va derula pana la sfarsitul anului, proprietarul Ethos colaboreaza cu un consilier pentru latura de organizare, imagine, comunicare si cu altul pentru capitolul operational – reorganizarea produselor in magazine, schimbarea culorilor si a aspectului general al magazinelor.

    O alta campanie asteptata pentru anul acesta va fi cea de rebranding al asiguratorului Unita, dupa ce acesta a fost preluat integral de grupul austriac Uniqa in a doua jumatate a anului 2008. Dupa finalizarea procesului de rebranding, programata sa aiba loc in martie, Unita va primi numele Uniqa Romania. Anul trecut a fost mult mai bogat in astfel de campanii, iar cei care au facut acest pas in 2008 rasufla acum usurati ca au scapat de un eventual cost in plus pentru 2009. Una dintre cele mai importante campanii de rebranding de anul trecut a fost cea realizata de Leo Burnett pentru marcile de cafea Elita si Selected, care au preluat identitatea Doncafé.

    Rebrandingul a costat 15 milioane de euro si a inclus o campanie de comunicare de sase milioane de euro, din care patru milioane au fost alocate campaniei de advertising. In luna octombrie, si producatorul de dulciuri Kandia a facut o investitie “semnificativa”, cum spun oficialii companiei, intr-un proces de rebranding al marcii care a inclus imbunatatirea ofertei de produs, inovarea portofoliului, o noua forma si un nou ambalaj atat pentru tabletele de ciocolata, cat si pentru praline, precum si o noua campanie de comunicare. Tot in domeniul bunurilor de consum, producatorul de sucuri Prigat a avut o campanie mai degraba de innoire la nivel de ambalaj, dupa ce compania Pepsi Americas a apelat la serviciile agentiei Grapefruit.

    In aceeasi categorie au intrat si Dacia, care si-a schimbat sigla, Asirom, Ciuc si Silvana. AVE Impex Satu Mare, unul dintre primii sase jucatori de pe piata producatorilor de carne de pui, a decis anul trecut sa faca o investitie substantiala in rebranding, pentru care a colaborat cu mai multe agentii specializate: MGT Consulting pentru consultanta de marketing, Branzas Design pentru branding, DraftFCB pentru creatie, publicitate ATL si media planning & buying, respectiv 2activePR pentru comunicare si PR. Numai campania de publicitate TV i-a costat pe cei de la AVE 2,5 milioane de euro. Pe piata serviciilor financiare au avut loc miscari importante anul trecut in materie de identitate a marcilor.

    Dupa ce, la nivel international, ABN Amro a fost achizitionata de un consortiu format din Royal Bank of Scotland (RBS), Santander si Fortis, ABN Amro Bank Romania si-a schimbat numele in RBS Bank Romania la mijlocul lunii octombrie. Pentru campania de reinnoire a imaginii, Asirom a colaborat anul trecut cu lma International si Ashley & Holmes. Aceasta colaborare a vizat executia campa niei ATL, strategia de media si evenimentul de lansare, identitatea brandului si strategia de comunicare pana in 2010, platforma pentru urmatoarele proiecte speciale si strategia si rebrandingul online. Poate cea mai importanta schimbare de imagine a fost insa cea a Casei de Economii si Consemnatiuni, care in 2008 a devenit CEC Bank, in schimbul unei sume de aproximativ 15 milioane de euro.

    Planurile conducerii bancii vizeaza reamenajarea, pana la sfarsitul anului viitor, a tuturor unitatilor bancii – 564 in orase si 840 in mediul rural. Pana acum, peste 220 de sedii ale bancii au fost refacute potrivit noii imagini. Campania a fost gandita de Brandient, iar pregatirea ei a durat un an. Merita amintita, de asemenea, in ansam blul rebrandingurilor de anul trecut investitia de 500.000 de euro a Cameliei Sucu in transformarea companiei de mobilier de lux pe care o conduce din Class Mob in Class Living. Canalele de promovare alese au inclus publicitatea outdoor si cea in reviste adresate femeilor, precum si in publicatii de design interior.

    Daca anul trecut sectorul bunurilor de consum si cel financiar au fost cele mai active in ceea ce priveste schimbarea ima ginii, probabil ca in 2009 tot companiile din aceste domenii vor fi cel mai active, daca va continua tendinta inceputa de Interamerican, Heidi, Ethos si Unita. Deocam data, cele patru rebrandinguri sunt un semnal ca agentiile de branding, in ciuda crizei, pot iesi in continuare la vanatoare de clienti.

  • Zarea investeste 13 mil. euro in Milcov

    Milcov este o marca inregistrata a companiei Zarea S.A. inca din 1968, timp in care produsul a primit mai multe premii interne si internationale. Recent, brandul Milcov s-a aflat in centru unui litigiu comercial intre societatile Zarea SA si Vincon Vrancea, justitia romana dand o sentinta definitiva prin care interzicea societatii vrancene sa mai produca si sa comercializeze bauturi sub brandul Milcov.

    In urma acestui proces, produsul a fost relansat in 2007 printr-o activitate foarte complexa care in final a avut ca rezultat crearea un nou concept, “noul Milcov de la Zarea”, investitia ridicandu-se la peste 6 milioane euro. In acest an este prevazut un buget de promovare de peste 7 milioane euro, valoare de ratecard, care include activitati de ATL si BTL, POSM, promotii catre distribuitori, listari in retelele internationale.

    Conform unui studiu MEMRB, in perioada aprilie 2007-martie 2008, vanzarile la coniacul Milcov au crescut cu 13% comparativ cu anul anterior.

  • Site-uri cu termen de garantie

    Un concert in Parcul Tineretului si oficializarea unei zile a barbatilor pe data de 5 mai ar putea fi punctul terminus al campaniei “Ziua Barbatului”, campanie lansata in luna martie a anului trecut. InBev, compania care detine brandul Bergenbier, si agentia Leo Burnett au gandit campania cu spoturi la televiziune si radio, machete in presa scrisa si reclame stradale, dar si cu un site pe care vizitatorii erau invitati sa voteze in favoarea unei zile nationale a barbatilor, sa trimita filmulete, fotografii si comentarii.

    “Site-ul ZiuaBarbatului.ro a fost un element esential al campaniei, deoarece publicul nostru tinta este in mare parte consumator de internet, mediu ce ofera cele mai bune premise pentru un contact de calitate cu cei care vor sa intre in dialog cu noi”, spune Mugur Patrascu, managing partner al iLeo, divizia de marketing interactiv a Leo Burnett. De la lansarea in martie 2007 si pana in mai, site-ul a inregistrat peste 200.000 de vizitatori unici, 300.000 de vizite si aproximativ 4.000.000 de afisari.

    “Microsite-urile reprezinta un instrument de marketing si apoi unul de informare. Intr-o campanie, microsite-urile se folosesc atunci cand mesajul transmis este diferit de mesajul pur corporatist transmis de site-urile advertiserilor si cand aceasta nuanta este perceputa de catre comunicatori”, spune Calin Rotarus, managing director al ARBOinteractive, divizie a regiei de publicitate online ARBOmedia. Faptul ca firmele apeleaza in campanii tot mai des la microsite-uri este un semn de crestere a interesului pentru particularitatile comunicarii online si al profesionalizarii celor implicati, adauga Rotarus.

    Mugur Patrascu subliniaza la randul sau ca avantajul principal al unui microsite este ca poate sustine intentia de a crea o comunitate de consumatori dispusi sa interactioneze cu brandul. Dezavantajul este insa legat de costuri. “Fata de faptul ca aceste microsite-uri au o durata de viata de maxim doua luni, investitiile sunt relativ mari”, declara Patrascu.

    Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv, divizia de internet a trustului MediaPro, precizeaza ca realizarea unui microsite poate costa intre 2.000 si 4.000 de euro, dar poate ajunge si la 10.000 de euro.

    Prima etapa din cele cinci care au stat la baza campaniei “Ziua Barbatului” a inceput inainte cu o saptamana de lansarea oficiala a microsite-ului, a constat in lansarea unei versiuni provizorii a acestuia si s-a desfasurat prin intermediul SMS-urilor si al catorva bloggeri de top. Rezultatul a fost inregistrarea unui numar de 5.000 de vizitatori unici pe site-ul temporar, pentru ca in primele zile dupa lansarea site-ului oficial numarul acestora sa atinga 15.000. Scopul a fost de a determina un numar cat mai mare de barbati sa-si voteze o zi a lor, pentru ca dupa o luna, la sfarsitul acestei etape, numarul de voturi stranse sa fie de aproximativ 410.000.

    Un rol important in obtinerea acestui rezultat l-au avut materialele video, audio si fotografiile introduse pe site, dar si cele 2.000 de texte ale consumatorilor cu privire la motivele declararii unei zile a barbatilor. Aceste texte au devenit principalul motiv de atractie al consumatorilor pe site. Pasii urmatori ai campaniei au constat in a le cere utilizatorilor sa se exprime pe site in legatura cu felul in care vor sa-si sarbatoreasca ziua si in crearea unui versiuni a site-ului pentru ziua de 5 mai. Inainte de lansarea site-ului nu s-a facut nici un fel de test: “Pur si simplu atat noi, cat si clientul am spus ca este o propunere care functioneaza si am mers mai departe. Nu credem ca internetul trebuie testat”, spune Patrascu.

    Printre alte branduri promovate astfel se numara si telefoanele Samsung, prin microsite-ul Sensational.ro, pentru a carui realizare au lucrat cinci oameni timp de aproximativ trei luni.

    Alice Herea, client service la Odyssey, agentia care s-a ocupat de realizarea site-ului, enumera printre motivele care au stat la baza deciziei designul si tehnologia brandului. “Acestea cer o abordare nonconformista, atipica, pentru ca vorbesc unui public atent la tendinte si la nou. Iar locul in care ii gasim pe acesti tineri din publicul nostru tinta este internetul”, explica Herea. Era necesar un site care sa evidentieze caracteristicile produselor, dar care totodata sa nu fie agresiv din punctul de vedere al brandingului sau al gradului de incarcare cu mesaje comerciale. “Am vrut sa mentinem interesul utilizatorului pentru toate componentele site-ului, sa il conducem la prezentarea produselor si nu in ultimul rand sa construim o baza de date”, spune Alice Herea.