Tag: pozitie

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.

  • Administratorul Hidroelectrica schimbă 80% din conducere în 2 luni. Primul este directorul financiar

     “Managementul deficitar a fost una din cele nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica. Acesta a fost motivul pentru care am lansat o campanie fără precedent în România privind recrutarea unor profesionişti care să ocupe poziţii în top managementul companiei. Au fost 2.447 de aplicaţii pentru 67 de posturi. Din păcate, anul trecut nu am mai avut timpul fizic să finalizez acest proces. Am reluat interviurile cu cei selectaţi imediat după 25 februarie 2014, data reintrării Hidroelectrica în insolvenţă. În următoarele 2 luni 80% din managementul companiei, atât la nivelul executivului, cât şi la sucursale, va fi schimbat”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica.

    Gheorghe o înlocuieşte pe Georgeta Iosif care a ocupat poziţia de director al departamentului financiar al Hidroelectrica din septembrie 2012, după ce în perioada 2003-2012 a fost director economic al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru reguli de care trebuie să ţii cont dacă nu vrei să îmbătrâneşti în funcţia în care munceşti astăzi

    1. Sunteţi cu adevărat buni la ceea ce faceţi?

    Pare o întrebare simplă, dar a fi bun în cadrul locului de muncă ocupat este un aspect critic în câştigarea dreptului de a avansa. Întrebaţi-vă dacă sunteţi unul dintre angajaţii cu cele mai bune performanţe în funcţia ocupată şi dacă acest lucru este recunoscut de colegii dvs.. Doar faptul că dvs. credeţi că sunteţi foarte bun nu înseamnă că şi ceilalţi au observat performanţele dvs.. Urmăriţi semne evidente precum complimentele, indicatorii de performanţă, bonusurile şi clasamentele interne din cadrul companiei care să arate unde vă plasaţi în ochii managerului.  Dacă din acestea rezultă că nu aveţi încă reputaţia dorită, căutaţi modalităţi de a vă demonstra valoarea: oferiţi-vă voluntar pentru proiecte importante, petreceţi mai mult timp la birou, dobândiţi rezultate mai bune în clasamentele interne.

    2. Sunteţi mai eficient?

    Gândiţi-vă cât de mult timp obişnuiaţi să petreceţi în momentul în care v-aţi ocupat poziţia  pentru a rezolva diverse sarcini şi comparaţi-le cu perioada pe care o petreceţi în prezent pentru a duce la bun sfârşit aceste sarcini. Angajaţii care excelează devin mai eficienţi la locul de muncă pentru a avea mai mult timp în realizarea de sarcini mai complexe şi a proiectelor mai valoroase.

    3. Vă asemănaţi celor aflaţi în poziţiile la care aspiraţi?

    Despre acest lucru nu se vorbeşte deseori, dar angajaţii „promovabili” se comportă asemeni celor la rolurile cărora aspiră. Evaluaţi trendurile în îmbrăcăminte, spre exemplu sau orele peste program petrecute ale celor aflaţi superioare şi oglindiţi-le asupra propriilor abilităţi. Nu trebuie să fiţi o clonă, dar există posibilitatea ca managerii să caute pe cineva care să se încadreze în anumite tipare. 

     4. Există cineva care să acopere locul de muncă pe care îl ocupaţi în prezent în cazul unei promovări?

    Existenţa unei persoane pregătite pentru preluarea jobului pe care îl aveţi este deseori unul dintre cele mai importante aspecte care ţin de promovare. Bineînţeles, un angajat care să vă fie loial şi care ar vrea să continue să lucreze în locul dvs. este de asemenea un plus. În general, cel mai bun mod de a arăta că sunteţi potriviţi pentru a avansa este de a asigura o rezervă pentru propriul job. Astfel, economisiţi timpul managerului pentru recrutarea şi pregătirea celui care vă va ocupa locul.

    Dacă îndepliniţi cele patru criterii, este momentul să cereţi o promovare. În cazul în care există o poziţie spre care ţintiţi în cadrul companiei, revizuiţi cerinţele cheie astfel încât să vă asiguraţi că sunteţi potriviţi. Chiar dacă nu există o poziţie liberă în acest moment, este important  să arătaţi că sunteţi interesat de dezvoltarea profesională.

  • Voinea: Democraţia nu e o gradină în care cresc morcovi. În Ucraina nu poţi aplica “stick and carrot”

     “La ultimul consiliu ECOFIN la care am participat am fost puţin surprins de atitudinea de tip sticks and carrots a Comisie Europene, în primul rând când s-a pus problema sprijinului financiar pentru Ucraina. O mulţime de condiţionalităţi puse în avans pentru finanţarea Ucrainei. Am spus acolo că democraţia, după părerea mea, nu este o grădină în care cresc morcovi”, a spus Voinea la conferinţa Aspen organizată la BNR.

    Realizând că auditorul nu este foarte lămurit de ceea ce doreşte să spună, Voinea a completat “Mă rog, în engleză sună mai bine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teorii despre avionul Malaysia Airlines. Unde ar fi putut ateriza aeronava

     Anchetatorii consideră că aeronava Boeing 777, aparţinând companiei Malaysia Airlines, a fost deturnată de o persoană care ştia să piloteze şi îndreptat spre o destinaţie necunoscută, care ar putea să se găsească la mai mult de 3.000 de kilometri depărtare de ultima sa poziţie confirmată, relatează Business Insider. Cu o rază atât de extinsă, numărul destinaţiilor posibile creşte, avionul putând fi oriunde, din Asia Centrală, până departe, în Oceanul Indian.

    Este, într-adevăr, posibil, în opinia unora, chiar probabil, ca aeronava să se fi prăbuşit în apele oceanului, părere împărtăşită şi de investigatorii americani. Cel mai important mister rămâne însă motivaţia piloţilor. De ce ar pune cineva la punct un plan atât de meticulos pentru a deturna o aeronavă, cu care să mai zboare timp de şapte ore, după care să o prăbuşească în ocean?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • Tânărul care la 30 de ani a ajuns brand manager al Jack Daniel’s: De frica zilei de mâine, românii beau mai puţin whisky

    Pe piaţa de whisky, estimată la 85 de milioane de euro pe an, Jack Daniel’s s-a impus pe poziţia fruntaşă în 2010, în plină criză economică, când obiceiurile de consum şi tendinţele erau date peste cap, iar alte categorii de produse începeau să „muşte” din piaţa whisky-ului.

    La un an de când are în grijă Jack Daniel’s în România, Cezar Gârbea spune despre piaţă că este încă în formare şi într-o permanentă schimbare. „Ultimii ani au dat puţin peste cap creşterea naturală a acestei categorii, fiind strâns legată de starea de spirit a românilor. Astfel, o piaţă care arăta o creştere promiţătoare s-a oprit din avântul pe care îl avea şi chiar a început să scadă odată cu reducerea încrederii românilor în ceea ce le va aduce ziua de mâine”, spune Cezar Gârbea.

    Tendinţa s-a reflectat atât în retail, unde a scăzut frecvenţa cumpărăturilor, cât şi mediul HoReCa, iar românii au început să ia în considerare şi alte băuturi, precum vodca, datorită versatilităţii acesteia, dar şi băuturi mai uşoare cum ar fi prosecco.

    La nivelul pieţei de spirtoase, whisky-ul este al patrulea sortiment în topul vânzărilor, după băuturile cu arome (rachiu), vodcă şi brandy, arată datele companiei de cercetare de piaţă IWSR. În această categorie, Jack Daniel’s se bate în principal cu J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker sau Teacher’s.

    În România, marketingul Jack Daniel’s şi al vodcii Finlandia este realizat de către Brown Forman, în timp ce distribuţia este asigurată de către BDG Import.

    Comparativ cu alte state, piaţa locală de whisky este similară în ceea ce priveşte gradul de maturitate, spune Cezar Gârbea, diferenţele aparând în ceea ce priveşte restaurantele, barurile şi cluburile, unde există alt tip de consumator.

    „Dacă acum câţiva ani ieşitul în oraş însemna fie o bere cu prietenii, fie în club cu o sticlă de whisky şi de vodcă, acum consumatorii au evoluat foarte mult şi sunt foarte diferiţi, astfel încât nu mai există un tipar. Totodată devin mai sofisticaţi, la curent cu noile trenduri, caută evenimente şi locaţii care să le ofere ceva nou şi cred că, cel mai important, să le ofere o experienţă unică.”

    În aceste condiţii, jobul brand managerilor este să construiască o marcă pe termen lung, susţinută de o comunicare coerentă, adaptată realităţilor pieţei. În industria de whisky, importante sunt şi notorietatea internaţională, dar şi continuitatea în procesul de comunicare.

    Brand managerul pentru Jack Daniel’s este de părere că cea mai mare provocare în slujba sa este să facă alegerea corectă din punctul de vedere al comunicării pentru brand într-un mediu plin de alternative. Odată găsit mixul perfect, urmează un pas la fel de important, execuţia, care în cazul brandurilor premium, cum este Jack Daniel’s, poate face diferenţa între reuşită şi eşec.

    „Comunicarea bazată în bună parte pe BTL şi dependenţa de mediul on trade, HoReCa, fac ca opţiunile să fie nenumărate, dar fiecare are avantaje şi dezavantaje. Pe de altă parte, ar trebui ca aceste opţiuni să fie în linie cu ceea ce vrei tu ca brand să comunici şi să fie identificabil cu tine, dar nu într-un mod intruziv pentru consumator, ci într-unul natural.”

    Cum piaţa este departe de a fi matură, mai este loc pentru noi jucători, însă cei nou intraţi trebuie să-şi croiască drumul către consumatori având de înfruntat branduri vechi de sute de ani, care au avut timp să „înveţe„ cum să se promoveze şi au de asemenea experienţa anilor de creştere, dar şi de criză economică.

    „E nevoie de atenţie la detalii atât în conceperea strategiei pe următorii ani, cât şi la fiecare activare pe care o faci în piaţă (…) pornind de la a comunica cât mai fidel valorile brandului în ochii consumatorului şi până la ultimul şurub pus la un eveniment din cadrul Studio No. 7.”

  • Mega Image deschide un nou magazin în Bucureşti

    Cu deschiderea noului magazin Shop&Go, Mega Image ajunge la o reţea de 297 de magazine, reîntărindu-şi astfel poziţia de cel mai mare lanţ de supermarketuri din România.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (168),  Shop&Go (128), AB COOL FOOD (1).

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Adrian Nicolaescu este noul director de marketing al Mega Image

    În noua sa funcţie, Adrian Nicolaescu va fi responsabil de definirea şi implementarea strategiilor de marketing şi comunicare, alături de coordonarea activităţilor de comunicare directă cu consumatorii şi activităţile de relaţii publice.

    Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Management, Adrian şi-a consolidat cariera de peste 15 ani în cadrul unor companii de renume (Devin Bulgaria, Red Bull România – Bulgaria – Albania, Unilever – Knorr şi Beiersdorf – NIVEA), unde a  deţinut diverse funcţii în departamentele de marketing, coordonând echipe multifuncţionale.

    Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia ce operează în prezent pe trei continente.