Tag: Plan

  • Paradisul DISTRUS. Richard Branson a arătat ce a mai rămas din insula sa, după Uraganul Irma

    Uraganul Irma a distrus o mare parte a vilei aflate pe insulă, imaginile filmate de Branson arătând în mod clar copaci smulşi, acoperişuri distruse şi clădiri avariate pe insula acestuia.

    Pentru a se salva, Branson şi angajaţii săi s-au încuiat în pivniţa de vinuri din vila casei, astfel reuşind să scape fără nicio zgârietură. Acum miliardarul, scrie Daily Mail, a călătorit în Puerto Rico, acolo unde coordonează eforturile de acordare a ajutorului şi planul său de reconstrucţie a Insulelor Virgine Britanice.

    Branson a cerut şi ajutorul Guvernului Marii Britanii, cerând activarea unui Plan Marshall pentru zonele afectate de Uraganul Irma, scrie realitatea.net

  • Paradisul DISTRUS. Richard Branson a arătat ce a mai rămas din insula sa, după Uraganul Irma

    Uraganul Irma a distrus o mare parte a vilei aflate pe insulă, imaginile filmate de Branson arătând în mod clar copaci smulşi, acoperişuri distruse şi clădiri avariate pe insula acestuia.

    Pentru a se salva, Branson şi angajaţii săi s-au încuiat în pivniţa de vinuri din vila casei, astfel reuşind să scape fără nicio zgârietură. Acum miliardarul, scrie Daily Mail, a călătorit în Puerto Rico, acolo unde coordonează eforturile de acordare a ajutorului şi planul său de reconstrucţie a Insulelor Virgine Britanice.

    Branson a cerut şi ajutorul Guvernului Marii Britanii, cerând activarea unui Plan Marshall pentru zonele afectate de Uraganul Irma, scrie realitatea.net

  • Prima ţară din lume care vrea să interzică complet autovehiculele pe benzină şi pe motorină. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    Nicola Sturgeon a precizat că a conturat un plan pentru extinderea masivă a infrastructurii punctelor de încarcare a maşinilor electrice. Ea a adăugat că Guvernul scoţian va demara proiecte pentru a încuraja vânzarea vehiculelor electrice, afirmând că îşi doreşte să încurajeze soluţiile pentru combaterea schimbărilor climatice.

    ”Scopul nostru este să eliminăm treptat autovehiculele pe benzină şi diesel până în 2032”, a afirmat Sturgeon.

    Reprezentanţii Guvernului scoţian şi-au afirmat angajamentul de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

    La sfârşitul lunii iulie, Guvernul Marii Britanii a anunţat că va interzice vânzarea maşinilor care merg pe benzină sau motorină din 2040.

    Şi oficiali ai Guvernului francez au mai anunţat că intenţionează să ia o măsură similară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prima ţară din lume care vrea să interzică complet autovehiculele pe benzină şi pe motorină. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    Nicola Sturgeon a precizat că a conturat un plan pentru extinderea masivă a infrastructurii punctelor de încarcare a maşinilor electrice. Ea a adăugat că Guvernul scoţian va demara proiecte pentru a încuraja vânzarea vehiculelor electrice, afirmând că îşi doreşte să încurajeze soluţiile pentru combaterea schimbărilor climatice.

    ”Scopul nostru este să eliminăm treptat autovehiculele pe benzină şi diesel până în 2032”, a afirmat Sturgeon.

    Reprezentanţii Guvernului scoţian şi-au afirmat angajamentul de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

    La sfârşitul lunii iulie, Guvernul Marii Britanii a anunţat că va interzice vânzarea maşinilor care merg pe benzină sau motorină din 2040.

    Şi oficiali ai Guvernului francez au mai anunţat că intenţionează să ia o măsură similară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au reuşit doi români să câştige 500.000 de euro din YouTube în 2016. Anul acesta vor să ajungă la 1 mil. euro

    Cântecul de două minute de care vorbeam are peste 8 milioane de vizualizări până acum. Totuşi, vedetele sunt ”Oac, oac, diri-diri-dam“ şi ”Răţuştele mele pe apă s-au dus“; împreună, acestea au adus canalului TraLaLa peste 100 de milioane de vizualizări. Responsabili sunt Alexandru şi Cristina Badan, care împreună au fondat afacerea, ajunsă acum cel mai popular canal de cântece pentru copii din România. Cei doi soţi din Iaşi au pornit proiectul în 2012, din nevoia de a-i distra şi linişti pe cei mici cu muzică şi desene animate. Au căutat pe internet astfel de cântecele pentru copiii lor, dar nu au avut noroc. Aşa că au decis să-şi facă singuri astfel de clipuri. Nu au realizat ei animaţia şi nici cântecele, însă au apelat la persoanele potrivite pentru a face asta.

    În prezent, TraLaLa este cel mai urmărit canal de YouTube din România pentru copii şi are o audienţă de 5 milioane de utilizatori şi 1,5 miliarde de vizualizări. Firma celor doi, Mora TV, administrează canalele de YouTube TraLaLa, Boon Boon şi LooLoo Kids, care împreună acumulează peste 20 de milioane de minute vizionate în fiecare zi, potrivit creatorilor. În mai 2017, Loo Loo Kids a depăşit milionul de abonaţi, iar numărul vizualizărilor pe canal era de peste 70 de milioane pe lună.

    Ideea pentru TraLaLa a apărut în momentul în care cei doi locuiau în Bucureşti, aveau doi copii, unul de doi ani şi altul de patru ani, şi erau pe cale să devină părinţi pentru a treia oară. ”Voiam să le dăm să asculte melodii de leagăn şi nu găseam. Am început fără intenţia de a face afaceri din asta“, spun soţii Badan, care menţionează că nici nu existau metode de monetizare pe YouTube la momentul respectiv; ”am vrut să ajutăm şi alţi părinţi să rezolve această problemă“.

    Despre dezvoltarea canalului, antreprenorul spune că o decizie bună a fost să creeze conţinut original, fără a pirata conţinut sau alte cântece. Nu a fost uşor. A fost nevoie să caute colaboratori potriviţi, animatori, sunetişti şi artişti care să înregistreze conţinutul; niciunul din cei doi soţi nu e nici animator, nici compozitor. El este de formaţie inginer mecanic, ”fără nicio tangenţă cu muzica, dar nici inginer nu pot spune că sunt. Am lucrat în marketing, vânzări, orice altceva în afară de muzică“. Cristina Badan este tehnician dentar cu o pasiune pentru fashion, pe care a transformat-o într-o afacere de vânzare de haine.

    Cu toate acestea, au participat la crearea conţinutului. ”Mergeam la bibliotecă să căutam cărţi, manuale vechi cu muzică. Făceam poze la portativ şi le trimiteam profesoarei de muzică, apoi ea ne cânta melodia la telefon. Şi dacă ne plăcea cum sună, atunci o foloseam“, spune antreprenorul. La vremea aceea se ocupa de canal doar part time, în timpul liber, şi recunoşte că a pierdut multe nopţi ”în care am învăţat ceea ce înseamnă YouTube“.

    Primele clipuri înărcate pe YouTube au fost patru cântece de Crăciun, la finalul anului 2012. Timp de doi ani au publicat conţinut la intervale iregulate, apoi din 2014, momentul în care traficul canalului a explodat, au început să publice conţinut lunar. ”Am scos chiar şi 15 cântece într-o lună“, recunoaşte el; precizează că începutul a fost dificil din cauza faptului că nu dispuneau de un buget mare pentru realizarea clipurilor.

    Animaţia nu este o treabă pentru cei cu buzunarul gol, deoarece un minut şi 30 de secunde de clip animat 3D costă în jur de 10.000 de euro, dacă este realizat intern, iar dacă este externalizat acest proces, atunci costul creşte până la 30.000 de euro, potrivit lui Badan. Clipurile companiei au o durată de unu-două minute, în medie, şi sunt realizate de animatori din România şi Republica Moldova. ”A fost foarte greu să găsim colaboratori foarte buni pentru că nu dispuneam de un buget de investiţii foarte mare. Marea majoritate a colaboratorilor de acum sunt cei pe care i-am descoperit încă de atunci. Probabil că la început eram singurii care credeam în acest proiect“, spune Badan.

    Pe lângă faptul că este destul de costisitor, acest proces durează destul de mult, în lipsa unor resurse hardware competente. Înainte de a încărca un clip pe YouTube, acesta trebuie randat; concret, în această fază finală, de randare, toate bucăţile video, foto, grafice, audio sunt lipite şi transformate într-un film, aşa cum îl ştim. Pentru a face acest lucru, este nevoie de o putere de procesare mare. Firma foloseşte 20 de computere ”cu cele mai noi procesoare“ pentru a randa un clip TraLaLa. În momentul de faţă, realizarea unui clip 2D durează între două şi trei săptămâni, în condiţiile în care pentru acest lucru lucrează câteva persoane; un clip 3D este finalizat în trei săptămâni şi la el lucrează în jur de 15 persoane, potrivit lui Alexandru Badan.

    ”Acum, dacă vrem să facem modificări pe animaţie trebuie să mai aşteptăm încă două săptămâni“, explică el. ”Dacă am avea propria staţie de randare, lucrurile acestea ar fi mai eficiente.“ În acest sens, au depus dosarul pentru a obţine finanţare din fonduri europene şi vor să investească 220.000 de euro pentru a-şi realiza propria ”fermă de randare“.

    Cum se realizează un clip? Totul porneşte de la o listă de melodii, apoi inginerul de sunet realizează negativul, după care vocile sunt înregistrate de corul de copii Elena Nicolai din Iaşi. La final, inginerul de sunet pune totul la punct şi partea audio este gata. Urmează partea de animaţie, care începe cu un scenariu (storyboard) prin intermediul căruia animatorii primesc indicaţii despre cum ar trebui să arate desenul. După ce povestea este animată, se mai adaugă ultimele detalii şi efecte audio-video, apoi clipul este încărcat pe internet.

    Creatorii canalului de YouTube recunosc că până anul trecut câştigau bani doar din reclamele de pe platformă, dar din 2016 au început să apară parteneriate cu companii, plasare de produse etc. Proiecte ce pot fi bănoase, dar venitul constant este asigurat în continuare de reclama online. Cifra de afaceri a companiei este situată în jurul a 500.000 de euro în 2016, iar anul 2017 se anunţă unul foarte bun pentru TraLaLa, Alexandru Badan aşteptându-se la dublarea încasărilor. În momentul de faţă, majoritatea veniturilor vin din reclama online.

    Sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut, sistem numit «revenue share». Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general, sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde. Lui Google îi revin 45% din venituri, iar restul de 55% ajung la creator. YouTube a anunţat că 1,5 miliarde de oameni intră zilnic pe platforma lor. Adică am putea spune că 1 din 5 oameni de pe glob se uită la clipuri cu pisici pe YouTube.

  • Încă un gigant mondial investeşte MASIV în România. Vor fi create mii de locuri de muncă

    Discuţiile dintre oficialii Bosch şi municipalitatea din Simeria au fost demarate în urmă cu trei luni, în prezent gigantul german manifestându-şi interesul de a investi într-o fabrică de electrocasnice, ce urmează să fie construită pe un teren cu o suprafaţă de 20 de hectare, situat într-o zonă apropiată de depoul feroviar din localitate, potrivit oficialilor primăriei Simeria.

    Investiţia Bosch de la Simeria ar presupune crearea a 2.000-2.500 de locuri de muncă, conform aceleaşi surse.

    ’’Până în prezent am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să invesească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi’’, a declarat pentru ZF Transilvania  Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul Mantor a obţinut aprobarea pentru construcţia ansamblului rezidenţial Trastevere

    Trastevere este primul proiect dezvoltat de Mantor şi va avea un regim de înălţime de P+6, format din 54 de apartamente. Ansamblul rezidenţial se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 mp, iar valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 6 milioane de euro.

    Ansamblul rezidenţial are parcare proprie, include o sală de gimnastică, un spaţiu de joacă interior pentru copii şi o piscină pe acoperiş.

    “Noi avem o experienţă amplă ca antrepreneror general, dar Trastevere este primul proiect creat de Mantor în calitate de dezvoltator pentru piaţa din România. Pasul următor este să depunem documentaţia pentru autorizaţia de construcţie,  ca să putem începe lucrările şi să finalizăm proiectul în vara anului 2018, aşa cum am planificat”, declară Tomas Manjón, co-fondator al Mantor Group.

    Fondatorii grupul Mantor au un portofoliu format din 16 proiecte de construcţii premium şi de lux, care însumează peste 500.000 mp în Spania şi România.

    La momentul de faţă, Mantor execută 4 lucrări ca antreprenor general, cu un buget cumulat de aproximativ 7 milioane de euro: o clădire în zona Cotroceni, o clădire in strada Docenţilor, o clădire în zona Amzei (fosta casă Miţa Biciclista) şi o fabrică în Urlaţi, lângă Ploieşti.

    Mantor este un grup de companii fondat de 3 parteneri spanioli (Tomas Manjon, Diego Stuyck, David Tortosa) în anul 2015. În România este prezent cu patru divizii: Dezvoltare Imobiliară  Antreprenor General, Amenajări interioare şi Property şi Facility Management
     

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Reţeta nemţească în construcţii

    A cincea generaţie Hornbach se află acum implicată în afacerea care poartă numele familiei. În acest  moment,  grupul, înfiinţat în 1877, operează 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România). Investiţiile companiei în România totalizează aproximativ 145 de milioane de euro; suma a fost direcţionată către achiziţia de terenuri, construirea şi dotarea celor şase magazine pe care Hornbach le operează local: trei în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), câte unul la Braşov, Timişoara şi Sibiu, cât şi în construirea sediului central. De menţionat este faptul că Hornbach deţine în România cele mai mari magazine de materiale de construcţii ca suprafaţă, în condiţiile în care competitorii au suprafeţe sub 20.000 de metri pătraţi per unitate. Magazinele Hornbach au o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi fiecare, cu excepţia celui din Sibiu, care se întinde pe 12.000 de metri pătraţi.

    În cei 10 ani pe piaţa locală, Hornbach a ajuns la peste 730 de angajaţi, atât în magazinele pe care le deţine, cât şi în sediul central. În plus, investiţiile companiei în şcolarizările personalului nou angajat sau ale celui deja existent în companie au depăşit 3 milioane de euro. Potrivit afirmaţiilor lui Mugurel-Horia Rusu, directorul general al Hornbach România, compania are o rată de fluctuaţie a personalului de sub 4%; peste 59% dintre angajaţi se află în firmă de mai mult de trei ani şi jumătate.

    ”Am venit în România într-o perioadă în care toată lumea se grăbea să ajungă aici“, spune Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al companiei. ”A venit apoi criza financiară şi a trebuit să fim extrem de atenţi cu spaţiile pe care le alegem pentru magazine. Criza nu ne-a lovit atât de rău, aşa că am putut continua dezvoltarea aici într-un ritm ceva mai scăzut.“ Faţă de aşteptările sale iniţiale, evoluţia nu a fost superioară, pentru că atunci când a venit în România acele aşteptări erau foarte ridicate. Dar, completează Albrecht Hornbach, ”în ultimii doi ani am văzut semne pozitive în ceea ce priveşte economia României, mai ales faptul că puterea de cumpărare a oamenilor creşte. România este una dintre cele mai performante pieţe pentru afacerea noastră din punctul de vedere al creşterii vânzărilor. Putem astfel continua planurile de expansiune pe care le-am avut iniţial; acum suntem prezenţi doar în patru oraşe mari, avantajul este însă că mai există multe locuri unde putem merge.“

    Şeful Hornbach spune că nu are în prezent planuri să investească în alte state din regiune, pentru că important e să continue dezvoltarea pe pieţele pe care compania e deja prezentă, aşa cum ar fi Elveţia, Olanda sau România. ”Suntem o companie care creşte, iar asta aduce multe avantaje“, spune Albrecht Hornbach. ”Ne interesează expansiunea şi deschiderea unor noi magazine, dar nu cu aceeaşi forţă cu care am făcut-o în trecut. Era mult mai simplu să construieşti noi magazine, dar trebuie să fim foarte atenţi cu selectarea acestora, pentru că preţul la imobiliare a crescut, costurile de construcţie de asemenea, competiţia e mult mai puternică, iar toţi aceşti parametri trebuie luaţi în calcul. Astfel, probabilitatea de a găsi noi spaţii potrivite pentru un magazin este mult mai mică decât în trecut. Recordul a fost deschiderea a douăsprezece noi magazine într-un an, iar acum deschidem între două şi şase noi magazine anual.“

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică din Europa, executivul german spune că afacerea pe care o conduce a fost în mare măsură ferită; cu toate acestea, el crede că situaţia este una incertă. ”Ceea ce vedem acum e doar o parte din ce se va întâmpla; spre exemplu, Brexitul va veni, dar nu ştim exact în ce condiţii va avea loc. În Franţa alegerile au avut un deznodământ fericit, dar situaţia ar fi putut fi cu totul alta. Sper că Europa se va dezvolta într-un mod sănătos, pozitiv. Nu doar pentru binele mediului de business, ci şi pentru binele oamenilor.“ Din punctul de vedere al investiţiilor, Albert Hornbach spune că se va concentra în primul rând pe achiziţia de terenuri pentru noi magazine. ”O parte consistentă a investiţiilor va fi dedicată renovării magazinelor, pentru că e nevoie ca acestea să fie modernizate.“

    Unul dintre cele mai importante proiecte ale concernului este acela de a deveni un retailer digitalizat, explică Albert Hornbach. ”Clientul trebuie să ştie, în orice moment al procesului de achiziţie, care e cea mai bună variantă pe care o are la dispoziţie: digital, online, offline. Sunt deja mai multe combinaţii disponibile clienţilor: ei pot spre exemplu să meargă la magazin, să discute cu specialiştii de acolo şi apoi să comande materialele la magazin sau acasă. Alţi clienţi dau comenzile de acasă şi vor să plătească fizic în magazin; sună ciudat, dar chiar aşa se întâmplă.“

  • Angajatorii din România au vrut să angajeze peste 220.000 de persoane în primele şase luni din 2017

    Topul primelor 10 domenii în care angajatorii au căutat personal în primul semestru al acestui an mai include alimentaţie/HoReCa cu peste 4.300 de anunţuri de angajare, IT Software cu 3.690 de anunţuri, construcţii/instalaţii cu 3.480 de anunţuri, transport/distribuţie cu 3.350 de anunţuri, relaţii clienţi/call center cu 2.770 anunţuri, inginerie cu 2.760 anunţuri şi domeniul auto cu 2.210 de anunţuri de angajare.

    În această perioadă, cei mai mari angajatori au fost agenţiile de recrutare personal, precum Adecco (cu peste 1.400 de anunţuri de angajare), APT Resources & Services (433 anunţuri) şi GI Group Staffing Company (377 anunţuri). Din rândul companiilor, printre cei mai activi 10 angajatori în funcţie de numărul de anunţuri de recrutare publicate pe platforma eJobs.ro în primele şase luni ale acestui an se numără şi Lidl (617 anunţuri), compania Emerson, care se ocupă cu furnizarea şi proiectarea de servicii tehnologice şi servicii de inginerie (458 anunţuri), Interbrands – cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie (445 anunţuri), Sensiblu (415 anunţuri), dezvoltatorul de jocuri video Ubisoft (372 anunţuri) şi producătorul german de componente auto Hella România (321 anunţuri).

    Cei mai mulţi candidaţi s-au orientat către companiile din domeniul retail. Astfel, aproape 57.000 de candidaţi au aplicat la poziţiile deschise de compania Profi Rom Food pe eJobs.ro în primul semestru, în timp ce Altex România a înregistrat peste 37.000 de candidaţi pentru joburile publicate. Totodată, foarte căutate au fost şi locurile de muncă oferite de Adecco Resurse Umane (33.400 de candidaţi), Kaufland România (peste 25.000 de candidaţi), Grup Renault România (25.000 de candidaţi) sau Pepco Retail (22.700 de candidaţi).

    „Prima jumătate a acestui an a fost foarte bună pentru cei care au căutat un nou job, numărul anunţurilor de recrutare depăşind atât nivelurile înregistrate în anii anteriori crizei economice (2007/2008), cât şi pe cele din perioada recentă. Astfel, s-a observat o creştere de peste 35% a numărului de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de personal continuă să fie o problemă în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectoare precum IT,  inginerie şi financiar”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Bucureşti şi Cluj, oraşele cu cele mai multe joburi disponibile în primul semestru

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile în primele şase luni ale anului au fost în Bucureşti, unde companiile au publicat aproape 32.000 de anunţuri de recrutare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde companiile care angajează prin intermediul platformei eJobs.ro au avut aproape 6.500 de anunţuri, şi de Braşov şi Timişoara, care au înregistrat un număr similar de anunţuri, puţin peste 3.500. În clasament urmează şi Iaşi, cu circa 3.300 de anunţuri publicate de angajatorii din zonă.

    Următoarele cinci oraşe din top 10 cele mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile au fost, în primul semestru din 2017, Oradea (1.870 de anunţuri), Constanţa (1.830 de anunţuri), Sibiu (1.630), Arad (1.300) şi Ploieşti (1.270).