BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Judeţul Ilfov înfiinţează un incubator de afaceri, urmează o perioadă de selecţie a antreprenorilor

    Consiliul Judeţean Ilfov a declarat că îşi propune crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării IMM-urilor, precum şi consolidarea unui sector privat dinamic, apt pentru a face faţă forţelor concurenţiale şi competiţiei internaţionale.



    Reprezentanţii consiliului judeţean Ilfov, au enumerat performanţele deja realizate la nivel judeţean, în contextul acestui demers, printre acestea numărându-se înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic Măgurele Science Park; finanţarea a 40 de planuri de afaceri prin intermediul proiectului POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri”; înfiinţarea a 9 întreprinderi de economie socială, prin proiectele POSDRU „SOCEC.NET – reţeaua economiei responsabile” şi „Întreprinderi sociale responsabile”; înfiinţarea a patru Grupuri de Acţiune Locală (GAL), finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Şoferii aleg când să le fie suspendat permisul, într-un an de la săvârşirea contravenţiei

    „În cazul suspendării provizoriu permisul auto, conducătorul auto poate să-şi aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenţionale pe care a săvârşit-o. Conducătorul auto poate să-şi aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenţionale pe care a săvârşit-o într-o perioadă de 365 de zile de la data săvârşirii faptei contravenţionale”, arată deputatul ALDE în proiectul de lege depus, în procedură de urgenţă, la Senat.

    Excepţiile de la prevederile menţionate o fac faptele deosebit de grave, „care prezintă un pericol social, fiind săvârşite cu vinovăţie şi care sunt prezentate de legea penală şi sunt pedepsite de aceasta – infracţiuni”, potrivit sursei citate.
     
    În expunerea de motive, deputatul ALDE notează că de această lege ar beneficia şoferii care „pentru o încălcare minoră a unei reguli de circulaţie nu mai pot lucra şi rămân «fără pâine»”.
     
    „Sunt de părere că la nivel naţional avem o problemă mare legată de suspendarea permiselor de conducere ale şoferilor. Îmi exprim speranţa că această iniţiativă legislativă va găsi susţinători indiferent de doctrina politic, drept pentru care vă spun această propunere legislativă spre dezbatere şi adoptare”, susţine Alexandru Băişanu, în expunerea de motive a proiectului.
     
    Iniţiativa deputatului ALDE Ştefan-Alexandru Băişanu a fost înregistrată la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.
     
    Potrivit Codului Rutier, şoferii pot fi sanctionaţi prin suspendarea permisului pentru o perioadă de 30, 60 sau 90 de zile.
     

  • Deputatul PSD Florin Iordache preia atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor în perioada 16-24 martie

    „În temeiul art. 34 şi 35 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Camerei Deputaţilor emite prezenta decizie. Articol unic – În perioada 16-24 martie, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vor fi exercitate de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor”, prevede hotărârea publicată în Monitorul Oficial.
     
    Liviu Dragnea este internat de duminică în spital, după ce a acuzat durerii de spate. Doctorii urmează să decidă, luni, dacă îl vor opera pe liderul PSD, a anunţat secretarul general al partidului Codrin Ştefănescu, precizând că acesta are o dublă hernie şi probleme cervicale. Social-democratul a mai spus că va fi amânată pentru o săptămână validarea în CEx a listei candidaţilor PSD la europarlamentare.
     

  • Proiect surprinzător: În cazul suspendării permisului de conducere, şoferii ar putea alege perioada în care rămân pietoni

    Şoferii care rămân fără permis după ce au încălcat legea şi-ar putea alege singuri perioada în să fie aplicată sancţiune, în conformitate cu un nou proiect legislativ semnat de doi deputaţi ALDE şi depus miercuri la Senat pentru dezbatere.

    Proiectul este semnat de Băişanu Ştefan-Alexandru şi Mocanu Adrian, doi dintre cei trei deputaţi care au depus săptămâna aceasta la Senat proiectul prin care se cere desfiinţarea ASF-ului şi întoarcerea la fostele instituţii de supraveghere.

    „Prezenta iniţiativă legislativă vizează suspendarea permisului auto, în cazul în care conducătorul auto poate să îşi aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenţionale pe care a săvârşit-o. Excepţie de la cele spuse mai sus o fac faptele deosebit de grave, care prezintă un pericol social, fiind săvârşite cu vinovăţie şi care sunt prezentate de legea penală şi sunt pedepsite de aceasta – infracţiuni”, se precizează în expunerea de motive.

    Astfel, iniţiatorii legii susţin că această modificare i-ar ajuta pe cei care îşi pierd permisul pentur o „încălcare minoră a unei reguli” şi rămân fără loc de muncă.

    „Totodată, prevederile prezentei iniţiative legislative vin în ajutorul şoferilor profesionişti şi nu numai, care se aleg cu suspendarea permisului de conducere iar pentru o încălcare minoră a unei reguli de circulaţie nu mai pot lucra şi rămân <<fără pâine>>. Sunt de părere că la nivel national avem o problemă mare legată de suspendarea permiselor de conducere ale şoferilor”, scrie deputatul ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, într-o expunere de motive semnată şi de deputatul Mocanu Adrian.  

     

     

     

  • A renunţat să lucreze pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere: Cum a ajuns o tânără antreprenoare să vândă 5.000 de scaune de birou pe lună

    „Deschiderea atelierului nu a fost un proces facil, iar locaţia fizică nu a ajutat prea mult, fiind necesare modificări ale spaţiului destinat producţiei care, ca prin minune, s-au putut face în doar patru zile deşi au presupus: ridicarea unei clădiri adiacente de 50 mp, instalarea completă a unui sistem de încălzire (calorifere, centrală etc.), schimbarea instalaţiei electrice şi montarea de corpuri de iluminat speciale pentru cusut, alinierea furnizorilor şi livrarea tuturor materialelor”, descrie Andrada Verdeş primele provocări întâmpinate la debutul celui mai recent proiect antreprenorial al său. La finalul anului trecut, Atelierul de scaune avea o capacitate de producţie de aproximativ 3.000 de scaune/lună şi comenzi aliniate pentru livrare chiar şi mai mari de atât pentru anul 2019, spune ea.

    Andrada Verdeş a devenit licenţiată în economie în anul 2004 la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori cu specializarea Bănci şi burse de valori. Cariera sa începuse însă încă din perioada studiilor, în 2001, când a fost recrutată de irlandezii de la Mivan Kier pe o poziţie de financial manager, urmând ca în 2004 să devină contabil-şef. Potrivit ZF, din 1998, Mivan opera în România ca parte a unui joint-venture Mivan – Kier (Mivan Limited – Kier International), care a realizat proiecte precum un program de locuinţe sociale şi de alimentare cu apă, derulat de guvern, în valoare de 140 de milioane de dolari.

    Andrada Verdeş a lucrat la Mivan Kier până în 2008, perioadă în care a gestionat stocurile pentru toate şantierele din ţară, managementul administrativ al societăţilor din proiectul România (două firme în România şi patru în afara ţării), relaţia cu clientul principal, cu autorităţile legat de autorizaţiile de construire şi culminând cu înlocuirea directorului financiar, ori de câte ori era necesar. Spune că din acest rol a învăţat cum să construiască şi să conducă o echipă.

    De asemenea, spune că în acea perioadă, în cadrul companiei, a implementat mai multe procese care la vremea aceea păreau avangardiste în România, cum ar fi: shared service centerul (conducea atunci o echipă de 20 de angajaţi care asigurau serviciile financiare pentru şase entităţi din cinci ţări), lean office (documentele companiei erau organizate lean până la nivelul de culoare de dosar şi erau auditaţi pe acest proces), business partnering, coaching & mentoring. „Toate acestea m-au ajutat ulterior să mă integrez în orice companie şi în orice domeniu”, spune Andrada Verdeş.

    Din noiembrie 2008 a început colaborarea cu Danone, pe poziţia de finance manager, continuând să fie implicată în toate proiectele care au avut impact operaţional direct, dintre care cel mai important a fost desprinderea departamentului de logistică într-un joint venture cu un partener internaţional, care a ajutat atât la optimizarea costurilor logistice, cât şi la creşterea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie. Povesteşte că în grupul Danone a descoperit unul dintre oamenii de la care a avut mult de învăţat: Stephane Batoux, head of international busines pentru ETI, fostul director general al Danone pentru sud-estul Europei.

    El considera, printre altele, că obiectivele se setează în aşa fel încât genereze provocări, deşi pot părea de neatins uneori. După 14 ani în corporaţii, în 2015 a avut iarăşi o oportunitate de a învăţa un domeniu nou şi de a trece în zona de antreprenoriat. „Atâta timp cât eşti pasionat de ceea ce faci, îţi pasă de rezultatele pe care le ai şi te implici, faptul că lucrezi într-o corporaţie sau într-un antreprenoriat nu face nicio diferenţă, este de părere Andrada Verdeş.

    A început să lucreze pentru retailerul românesc de modă Preţuri pentru Tine (PPT), despre care spune că avea un potenţial de creştere imens. „Mi-a plăcut dorinţa celor patru asociaţi de a reorganiza compania pe principii corporatiste pentru că, la acel nivel de dezvoltare, era pasul firesc – adică structurarea, procedurizarea, urmărirea rezultatelor într-un mod uniform, structurarea deciziilor de business pe principii sănătoase şi verificabile, setarea de ţinte, care apoi să poată susţine o creştere şi dezvoltare sănătoasă”, explică Verdeş.
    De la cărămizi, iaurt şi fashion a trecut, în decembrie 2017, la lemn, prin preluarea afacerii Mobil Tileagd în calitate de acţionar majoritar şi director general.

    „Ce este dificil atunci când treci în antreprenoriat este că nu mai există safety net (o plasă de siguranţă – n.red). Deciziile pe care le iei trebuie să fie extrem de bine definite, pentru că nu va veni nimeni din urmă să te salveze, nu ai un grup în spate care să te ajute. Dacă într-o corporaţie este important topline-ul (cifra de afaceri şi marja – n.red.), în antreprenoriat este extrem de important cash flow-ul. Dacă nu ai lichiditate, nu ai realizat nimic, iar aceasta este lupta cea mai dificilă”, explică Andrada Verdeş.
    Mobil Tileagd este o fabrică de mobilă înfiinţată în judeţul Bihor cu peste 80 ani în urmă, mai precis în 1930, şi reconstruită în 1976. Fabrica, ce produce mobilier din lemn masiv, avea la momentul preluării, conform rezultatelor anului 2017, o evoluţie negativă, având o cifră de afaceri de 760.000 de euro şi 82 de angajaţi, în scădere faţă de anul anterior cu 27%.


    Andrada Verdeş a devenit acţionar în Mobil Tileagd în octombrie 2017, investind în afacere aproximativ 100.000 de euro, şi a început să se ocupe de producţia propriu-zisă în decembrie 2017. Dificultăţile nu au întârziat să apară.
    „Materiile prime, în special în cazul mobilei din PAL, au înregistrat creşteri de preţ substanţiale anul acesta. În cazul PAL-ului au fost deja trei creşteri de preţ începând cu luna februarie 2018. Totalul creşterilor a ajuns astfel la peste 15%”, descrie antreprenoarea una dintre provocările întâmpinate.
    La aceasta se adaugă concurenţa produselor din Asia. „Există o percepţie eronată că mobilierul din Asia este mai ieftin decât cel produs la noi. Nu este aşa. Din proprie experienţă şi pe date concrete pot să vă confirm că putem concura oricând cu industria asiatică la preţuri, la orice din piaţa lemnului, doar că standardele noastre de calitate sunt mai ridicate. În plus, produsele noastre sunt disponibile în piaţă mult mai repede şi cu costuri accesorii mai reduse (transport), iar termenul de plată este mult mai bun pentru cumpărători”, explică Verdeş.

    „Secolul XXI reprezintă epoca vitezei şi a internetului: cumpărătorul, cu bani sau fără, va cumpăra ieftin şi rapid. Nu doreşte să investească mult pentru că poate se schimbă moda şi, de asemenea, nu are timp să meargă în magazine, mobilierul se poate achiziţiona online. Cumpărătorul nu înţelege diferenţa de calitate, rezistenţă, utilitate şi posibilităţi dintre mobilierul din lemn masiv şi mobilierul din prefabricat PAL. Presupune că mobilierul din PAL este mai ieftin din principiu. În realitate nu este aşa, PAL-ul este mai scump cu aproape 100% faţă de lemnul masiv şi, ca structura de rezistenţă, este mult mai slab calitativ”, adaugă Andrada Verdeş.

    În acest context, ea observă că „piaţa mobilei a primit o formă de clepsidră, acest lucru afectând producătorii profund. Toţi au fost în situaţia de a se repoziţiona astfel: producţie de serie, produse ieftine sau producţie la comandă cu produse unicat foarte scumpe (mobilă stil)”.
    Iar fiindcă nu toţi producătorii au reşit să se replieze, s-a ajuns la sincope şi la o disponibilizare de personal masivă, iar „în unele cazuri, fabricile au ajuns să se închidă chiar”.

    În anul 2018, pe fondul schimbării portofoliului de furnizori, al optimizării costurilor şi al dezvoltării portofoliului de clienţi, pentru jumătate de an, Mobil Tileagd a înregistrat creşteri.
    „Aceste rezultate sunt de apreciat, luând în considerare evoluţia negativă a pieţei mobilei, cu impact major negativ în această vară, în care foarte multe fabrici de mobilă din nordul şi nord-vestul ţării a trebuit să restructureze personal şi / sau să închidă pe fondul lipsei comenzilor sau al scăderii acestora. În cazul nostru, Mobil Tileagd a prosperat şi a păstrat tot efectivul de personal, ba chiar a crescut de la 82 de angajaţi în decembrie 2017 la 87 de angajaţi în luna octombrie 2018”, descrie Andrada Verdeş rezultatele obţinute.

    Începând cu luna noiembrie 2018, Andrada Verdeş a  început să se ocupe exclusiv de Atelierul de Scaune. Mobil Tileagd a rămas în administrarea unuia dintre asociaţi, iar ea şi-a păstrat calitatea de acţionar majoritar al companiei. A pus bazele Atelierului de Scaune în urma unei investiţii iniţiale de 30.000 de euro, în totalitate din fonduri proprii. Atelierul se axează doar pe producţia şi distribuţia de scaune din nişă de tapiţerie low cost şi evacuare rapidă, în contextul în care piaţa este orientată spre volum şi ieftin şi forţează utilizarea tehnologiilor care aduc reducerea costurilor imediată, nu a implementărilor care aduc beneficii pe termen lung.

    Verdeş a ales nişa tapiţeriei după ce a observat că aceasta este singura care menţine o tendinţă pozitivă, atât la nivel naţional, cât şi european, fabricile şi atelierele care s-au axat pe tapiţerie înregistrând o evoluţie pozitivă. Astfel, nivelul crescut al cererii de scaune din partea retailerilor naţionali şi europeni, cât şi existenţa unei forţe de muncă calificate şi suficiente, disponibilă imediat datorită disponibilizărilor masive din piaţa mobilei din vara lui 2018, au determinat-o pe Andrada Verdeş să se orienteze spre nişa de tapiţerie.
    „Pentru mobilişti, adaptarea de la mobilă la tapiţerie (ca nişă a mobilierului) nu este dificilă. În zona Beiuşului, datorită mişcărilor negative din piaţa mobilei din acest an, şi specific din această vară, există o disponibilitate a forţei de muncă specializate. În acest moment, avem peste 200 de oameni disponibilizaţi, iar până la finalul anului, din păcate, probabil încă 100 de persoane”, observa Andrada Verdeş la momentul interviului pentru Business MAGAZIN, în noiembrie 2018.
    Printre clienţii atelierului se numără, de exemplu, Videnov Bulgaria, societate producătoare şi vânzătoare de mobilier, care s-a extins recent şi în România. În ceea ce priveşte piaţa de desfacere, Atelierul de scaune vinde  direct către magazine de mobilă şi la un distribuitor din Cluj, iar începând cu această lună, după ce site-ul va fi funcţional pentru comenzi, se urmăreşte extinderea vânzării către mai multe magazine şi direct la persoanele fizice.


    „Odată cu deschiderea Atelierului de Scaune, am creat deja 10 locuri de muncă noi şi am în vedere umplerea a încă trei poziţii pe primul schimb de lucru deja format. În măsura în care reuşim să găsim sursele pentru suficiente cadre de scaune în perioada următoare şi pe baza comenzilor suplimentare pe care deja suntem în proces să le atragem, sper să mai construim şi schimbul doi, adică încă 13 persoane, până la finalul lunii ianuarie”, descrie antreprenoarea obiectivele pe care şi le-a fixat pe termen scurt. 
    În plus, în planurile pentru anul 2019 intră şi dezvoltarea propriei secţii de tăiere a lemnului, pentru care ar fi necesare încă patru locuri de muncă. „Dacă Atelierul de Scaune rămâne la un nivel de producţie de aproximativ 5.000 de scaune / lună, numărul de locuri de muncă create ar fi de 30 până la finalul lunii aprilie 2019”, menţionează Andrada Verdeş. De asemenea, îşi doreşte ca în viitor să atragă fonduri europene pentru structuri industriale.


    Antreprenoarea a observat că există o tendinţă de creştere a numărului de IMM-uri şi de scădere a numărului de fabrici mari, cel puţin în ceea ce priveşte produsele tapiţate. „Piaţă mobilei din Europa generează venituri de aproape 100 de miliarde de euro şi angajează încă peste 1 milion de oameni, forţă de muncă calificată, chiar şi în condiţiile scăderilor înregistrate în acest an. Industria în sine este dintre cele mai creative, înregistrând peste 12% din patentele de creaţie la nivel european”, observă ea. 
    De asemenea, aminteşte Andrada Verdeş, creşterea pieţei la nivel european a fost calculată la 2% anual până în anul 2017, iar în condiţiile actuale aceasta rămâne la un nivel mai jos, de aproximativ 1% anual, nefiind previzionată o creştere semnificativă în anii ce vin. Totuşi, nişa de tapiţerie arată o creştere substanţială, potrivit antreprenoarei, iar din primele 50 de societăţi din piaţa mobilei din România, constată că în primele 10 se află cel puţin trei companii producătoare de tapiţerie, respectiv de canapele şi scaune: Italsofa din Maramureş, PGS Sofa & Co din Bihor, GP Sofa din Satu Mare – cu cifra de afaceri, în toate cazurile, de peste 38 de milioane de euro anual.
    „Scaunele, canapelele şi orice alte produse tapiţate au continuat să se vândă, ba chiar piaţa a crescut. Toate fabricile şi atelierele care s-au poziţionat doar pe partea de tapiţerie vor raporta cifre fabuloase în acest an şi creşteri atât în profitabilitate, cât şi ca personal. Aici delimitarea se face pe baza preţului şi a existenţei personalului, pentru că geografic există diferenţe de disponibilitate şi calificare”, susţine Andrada Verdeş, care consideră că, deşi piaţă mobilei va rămâne constantă, în cazul tapiţeriei se vor înregistra creşteri substanţiale încă 10 ani de acum încolo.

  • Preţurile locuinţelor au crescut cu 3% în februarie 2019

    Potrivit indicelui Imobiliare.ro, preţul mediu a crescut, la nivel naţional, în februarie, cu 0.3%, de la 1.229 de euro pe metru pătrat util, la 1.233 de euro pe metru pătrat util.

    În Capitală, solicitările vânzătorilor de apartamente au scăzut cu 0,1%, de la 1.323 la 1.322 de euro pe metru pătrat util. Luna trecută, apartamentele vechi din Bucureşti s-au ieftinit cu 0,8%, de la 1.229 la 1.219 de euro pe metru pătrat util, în timp ce apartamentele noi construite s-au apreciat cu 0,6%, de la 1.392 la 1.400 de euro pe metru pătrat util.

    În schimb, în Braşov, indicele Imobiliare.ro arată, pe luna trecută, o creştere a preţului cu 0,6%, de la 1.106 la 1.113 de euro pe metru pătrat util. Braşovul este centrul regional cu cea mai mare diferenţă de preţ la 12 luni, de 9,9%, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. În februarie 2019, apartamentele vechi din Braşov s-au apreciat cu 0,5%, de la 1.092 la 1.098 euro pe metru pătrat, iar cele noi cu 1,1%, de la 1.139 la 1.151 de euro pe metrul pătrat util.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF efectuează controale la trei bănci. Vizează impozitul pe profit datorat în perioada 2013 – 2017

    Banca a fost avizată în data de 10 ianuarie cu privire la efectuarea inspecţiei, precizează documentul.
     
    DGAMC desfăşoară în prezent inspecţii fiscale parţiale şi la alte două instituţii bancare. Acestea au fost începute în anul 2018 şi vizează impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile obţinute din România de persoane juridice nerezidente în perioada 2011 – 2016, respectiv 2012 – 2017.
     
    Direcţia pentru mari contribuabili nu desfaşoară alte acţiuni de verificare la alte instituţii din sistemul bancar.
     
    Inspecţiile fiscale parţiale, mai sus menţionate, se desfăşoară în baza analizei de risc fiscal şi în cadrul acestora sunt verificate toate operaţiunile şi aspectele care sunt relevante pentru determinarea corectă a bazei impozabile, în perioada avizată, precizează ANAF.
     

  • Documentele din perioada 1938-1989 despre comunităţile evreieşti vor fi declasificate

    Scopul iniţiativei este de a studia istoria comunităţilor evreieşti din România.

    Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România a fost adoptată de Senat, în unanimitate, cu 97 de voturi „pentru”.

    „Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declasificarea informaţiilor cuprinse în documentele adoptate, primite, realizate sau transmise de Consiliul de Miniştri, Consiliul de Cabinet sau Consiliul de Stat în perioada 1938-1989, depozitate la Arhivele Naţionale ale României şi în arhiva Secretariatului General al Guvernului cu privire comunităţile evreieşti şi viaţa comunitară evreiască în toate formele acesteia, în vederea studierii istoriei comunităţilor evreieşti din România. Astfel, deţinătorii acestor documente şi cei care deţin copii ale acestora au obligaţia de a lua măsuri în vederea suprimării marcajelor de clasificare şi scoaterea informaţiilor de sub incidenţa reglementărilor protective prevăzute de lege”, potrivit proiectului legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cea mai traumatizantă perioadă a vieţii mele de antreprenor”

    Consiliul Concurenţei a sancţionat 13 agenţii de turism şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) cu amenzi în valoare totală de 11.419.539,35 de lei (aproximativ 2,45 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada iunie 2013 – septembrie 2016, 13 agenţii de turism şi-au coordonat politicile comerciale, inclusiv printr-un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor produselor/pachetelor turistice comercializate.

    Astfel, agenţiile de turism nu au redus, sub un anumit nivel, preţul de vânzare către clienţi pentru produsele turistice şi/sau pachetele de servicii turistice comercializate (de exemplu: bilete de avion în zborurile tip charter – atât ca produs turistic individual, cât şi ca o componentă dintr-un pachet de servicii turistice). De asemenea, acestea au limitat sau au eliminat campaniile promoţionale ale companiilor concurente care ofereau reduceri sau gratuităţi clienţilor şi şi-au împărţit numărul de locuri în avioanele contractate pentru zborurile de tip charter pentru a limita astfel în mod artificial oferta în vederea creşterii preţului de vânzare.

    „Investigaţia a pornit de la discuţii din piaţă, de la o întâlnire la care anumiţi colegi de-ai noştri s-au exprimat cu privire la problemele din piaţă şi a ceea ce înseamnă încălcarea unor legi prin reclamă mincinoasă sau anumite comportamente comerciale care care au şanse să conducă la insolvenţă”, a explicat Dragoş Anastasiu.

    Legea concurenţei, în zona cartelurilor, nu ţine cont de efectele din piaţă, notează el, adăugând că „nu a existat niciun efect în piaţă, niciun client păgubit; au existat vorbe, discuţii şi mailuri care au avut la bază teama de insolvenţă în tot acest spectru al agenţiilor de turism. A doua temă, pentru cei 14 tour operatori anchetaţi, a fost «alianţele pe charter». Vreau să spun foarte clar: fără alianţe pe charter, produsele acestea nu ar fi putut să existe, pentru că niciun operator din România nu poate să umple singur avioanele şi nu are altă şansă decât să se alieze cu alţii. Imaginaţi-vă că în astfel de alianţe se mai poartă discuţii. Unii sau alţii vin, câteodată, şi fac comentarii cu privire la politica comercială a celor din alianţă sau a concurenţilor. Unii sau alţii – unii activ, alţii pasiv. Astfel de discuţii sunt ilegale, chiar dacă eşti pasiv, dar la sfârşit sunt toţi vinovaţi. Nu se mai ţine cont dacă te-ai delimitat în două rânduri, dar în alte şase nu. Mai exact, raportul Consiliului Concurenţei descrie două delimitări clare – una prin ridicare de la masă, alta în scris – ambele ale sale. El precizează însă că, în alte şase situaţii, nu s-a delimitat de ceea ce se discuta. De asemenea, el mai spune că nu trebuie ca administratorul sau managerul companiei să fie prezent la discuţii, fiind suficient ca un angajat din middle management să fie de faţă pentru ca sancţiunile să poată fi aplicate. În ceea ce priveşte valoarea sancţiunilor, Anastasiu spune că unul dintre operatori „se detaşează decisiv, unul a plătit cât toţi ceilalţi la un loc. El se referă la Touring Europabus România, companie din grupul pe care el îl conduce, care a fost amendată cu 5.397.762,87 de lei (aproximativ 1.158.368 de euro). „Orice om sănătos la cap, când se uită la asta, spune că există un maxim vinovat. Ce trebuie să ştiţi este în felul următor: legea concurenţei amendează companiile la cifra de afaceri, între 0,5% şi 10%. În cele mai multe ţări din UE, când se aplică acest procent, se aplică la cifra de afaceri relevantă.

    El oferă ca exemplu o situaţie în care o companie de asigurări e anchetată de Consiliul Concurenţei. „Asigurătorul are RCA, CASCO, asigurări de casă, de călătorii şi altele. Se anchetează RCA-ul; la unii, RCA reprezintă 2% din cifra de afaceri totală, la alţii 10% sau chiar 90%. Cum se calculează amenda? Pe cifra de afaceri a anului anterior amenzii, dar la valoarea totală a veniturilor.

    „Legiuitorul a venit şi a spus: «Te amendez proporţional cu cifra de afaceri pentru că ai beneficiat de înţelegere în procentajul egal cu cifra de afaceri»; ce se întâmplă cu liderul de listă, care nici măcar nu face chartere? (Touring Europabus România – n.red.)” Compania în cauză, spune Anastasiu, nu se află nici măcar pe piaţa anchetată, charterele căzând în responsabilitatea unei alte entităţi din grup, Nova Travel. Dacă mai multe companii au acelaşi administrator, Consiliul Concurenţei se adresează ambelor companii. De asemenea, anchetatorii au luat în calcul întreaga cifră de afaceri, din care doar 2,8 procente sunt relevante pentru ce s-a anchetat, şi anume produse şi pachete turistice, potrivit lui Anastasiu. „Nu bilete de avion separate, nu cazări separate, nu pachete dinamice. Şi atunci amendăm firma: face taximetrie? Face, amendăm şi acolo. Face transport de persoane? Face, amendăm şi acolo. Face export? Face, amendăm şi acolo. Face comerţ cu maşini? Face, amendăm şi acolo. Încasează chirii? Da, amendăm şi acolo. Şi astfel ajungem la asemenea aberaţii. Suntem ţara care vorbeşte despre abuzuri, dar nimeni nu vorbeşte de abuzurile la adresa antreprenorilor din România.”

    Dragoş Anastasiu spune că aceasta a fost cea mai traumatizantă perioadă a vieţii sale de antreprenor, „şi nu mă refer la bani, ci la logică şi la dreptate”, afirmă preşedintele Eurolines. „A fost traumatizant, dar voi trece cu capul sus peste lucrurile acestea şi mă voi lupta pentru ca Parlamentul României să schimbe cât de curând această lege, pentru a nu mai traumatiza şi alţi antreprenori din România.”

    Anul trecut, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Pentru anul 2019, conducerea a bugetat un plus de 18% al cifrei de afaceri; comparativ cu ianuarie 2018, în prima lună a acestui an, creşterea înregistrată la nivelul întregului grup a fost de 31%.

    O altă companie amendată de Consiliul Concurenţei a fost Paralela 45, condusă de actualul preşedinte al ANAT, Alin Burcea. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au găsit 13 e-mailuri în sistemul de corespondenţă online al agenţiei de turism, pe care au amendat-o cu 340.000 de euro.

    „Am acceptat amenda şi am colaborat cu Consiliul Concurenţei, cu toate că legea ar trebui schimbată pentru că nu este specifică. Consiliul Concurenţei mai întâi amendează şi apoi se judecă şi am zis că mai bine plătim şi am terminat bâlciul. Amenzile erau mult mai mari, la noi ajunsese la 8% din cifra de afaceri, adică la 640.000 de euro“, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Alin Burcea, proprietar al agenţiei de turism Paralela 45. El a spus că în e-mailurile incriminante se purtau discuţii despre faptul că agenţiile mici de turism nu aveau voie să schimbe preţul dacă vindeau în numele agenţiilor mari. De altfel, în cinci dintre cele 13 e-mailuri se purtau discuţii legate de faptul că o agenţie de turism mergea cu taxă de aeroport zero, iar în alte cinci e-mailuri se împărţeau biletele de avion în zboruri de tip charter între mai multe agenţii de turism. „Un tour operator nu poate întotdeauna să facă rezervare pe un avion şi atunci împărţim mai mulţi un avion. Comisia de verificare a considerat modul în care se împart aceste locuri în avion ca fiind o conspiraţie. Au fost e-mailuri clarificatoare, nu despre preţuri, date în decursul a trei ani, doar nişte e-mailuri date între noi.“

    Agenţiile de turism inculpate puteau evita amenzile date de Consiliul Concurenţei prin dezicerea de la e-mailurile primite de la colegii din domeniu, a subliniat Burcea. „Când am primit e-mailurile, noi trebuia să spunem că ne dezicem de ce scrie acolo şi eventual trebuia să trimitem la Consiliul Concurenţei că ne dezicem. Dar noi nu am ştiut pentru că nu scrie nicăieri, iar preşedintele Bogdan Chiriţoiu a zis că este în cutumă.“

    Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei agenţiilor de turism şi Anat

    1. Aerotravel S.R.L. 400.754,46 lei (aprox. 86.003 euro);
    2. Air Fla S.R.L. 9.618,91 lei (aprox. 2.064 euro);
    3. Corali Holidays S.R.L. 6.644,12 lei (aprox. 1.426 euro);
    4. Eximtur S.R.L. 685.116,14 lei (aprox. 147.027 euro);
    5. Fibula Air Travel S.R.L. 88.310,64 lei (aprox. 18.952 euro);
    6. Happy Tour S.R.L.  519.597,56 lei (aprox. 111.506 euro);
    7. Nova Travel S.R.L.  124.616,00 lei (aprox. 26.743 euro);
    8. Paralela 45 Turism S.R.L.  1.723.737,00 lei (aprox. 369.917 euro);
    9. Prestige Tours International S.R.L.  2.139.282,82 lei (aprox. 459.093 euro);
    10. Prompt Service Travel Company S.R.L.  186.084,73 lei (aprox. 39.934 euro);
    11. Rezeda World Travel S.R.L.  28.780,08 lei (aprox. 6.176 euro);
    12. Tez Tour S.R.L.  55.930,00 lei (aprox. 12.003 euro);
    13. Touring Europabus Romania S.R.L.  5.397.762,87 lei (aprox. 1.158.368 euro).

    Christian ’76 Tour S.R.L. a aplicat la programul de clemenţă, oferind dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă.

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114.