BusinessMagazin

Tag: ocupare

  • Care sunt cele mai inovatoare companii din lume, cine investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare şi unde se află cele mai multe companii inovatoare

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

    Inovaţia este recunoscută atât de guvernanţi cât şi de corporaţii ca fiind un punct cheie al creşterii economice. Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global), precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei. Una dintre cele mai importante crezuri în business este că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor. Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Albert Einstein a spus că „nu putem rezolva problemele dacă gândim la fel ca atunci când le-am creat”; astfel, folosirea sistemelor clasice de rezolvare a unor probleme nu va aduce rezultate noi. Primul lucru pe care trebuie să îl înţelegem despre inovaţie este că aceasta se referă la privirea unei probleme într-un mod creativ.

    De-a lungul ultimelor decenii, inovaţia şi creativitatea au devenit abilităţi critice pentru atingerea succesului în economiile dezvoltate. Nevoia de metode creative pentru rezolvarea problemelor a devenit din ce în ce mai evidentă, iar creativitatea este practic complementară inovaţiei.

    În vreme ce creativitatea reprezintă abilitatea de a produce idei noi, unice, inovaţia reprezintă procesul de implementare a acelor idei – introducerea unei soluţii, a unui proces sau a unui produs.

    Astfel, creativitatea şi inovaţia în cadrul unei companii au fost considerate o cale sigură către succes. Stimularea acestora şi explorarea unor zone noi au dus, în mod tradiţional, la creşterea productivităţii organizaţiei; încurajarea angajaţilor să caute soluţii „out of the box” şi oferirea de timp şi resurse în acest sens pare a fi o soluţie eficientă din punctul de vedere al costurilor.

    Cele mai inovatoare companii în viziunea Forbes

    Pentru a realiza un clasament cât mai corect din punct de vedere tehnic, cei de la Forbes s-au bazat pe abilitatea investitorilor de a identifica firmele de la care se aşteaptă inovaţie atât acum, cât şi în viitorul apropiat. Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin şapte ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin 10 miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Anul acesta, Tesla Motors a fost desemnată cea mai inovatoare companie din lume, mai ales datorită eforturilor în industria auto şi cea aerospaţială. Poate părea oarecum surprinzător, în condiţiile în care compania controlată de Elon Musk a raportat o pierdere de 293 milioane dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 miliarde dolari, cheltuielile operaţionale din trimestrul II au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 milioane dolari. Compania a realizat 18.345 de vehicule în acea perioadă, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000 de unităţi pe săptămână.

    Topul Forbes e completat de Salesforce.com şi Regeneron Pharmaceuticals, care ocupă locurile 2 şi respectiv 3 anul acesta; Salesforce.com, care a dominat clasamentul până în anul 2014, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Succesul (care nu se reflectă însă şi în clasamentele altor analişti) este dat de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client. În 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

  • Cele mai inovatoare companii din lume

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

    Inovaţia este recunoscută atât de guvernanţi cât şi de corporaţii ca fiind un punct cheie al creşterii economice. Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global), precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei. Una dintre cele mai importante crezuri în business este că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor. Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Albert Einstein a spus că „nu putem rezolva problemele dacă gândim la fel ca atunci când le-am creat”; astfel, folosirea sistemelor clasice de rezolvare a unor probleme nu va aduce rezultate noi. Primul lucru pe care trebuie să îl înţelegem despre inovaţie este că aceasta se referă la privirea unei probleme într-un mod creativ.

    De-a lungul ultimelor decenii, inovaţia şi creativitatea au devenit abilităţi critice pentru atingerea succesului în economiile dezvoltate. Nevoia de metode creative pentru rezolvarea problemelor a devenit din ce în ce mai evidentă, iar creativitatea este practic complementară inovaţiei.

    În vreme ce creativitatea reprezintă abilitatea de a produce idei noi, unice, inovaţia reprezintă procesul de implementare a acelor idei – introducerea unei soluţii, a unui proces sau a unui produs.

    Astfel, creativitatea şi inovaţia în cadrul unei companii au fost considerate o cale sigură către succes. Stimularea acestora şi explorarea unor zone noi au dus, în mod tradiţional, la creşterea productivităţii organizaţiei; încurajarea angajaţilor să caute soluţii „out of the box” şi oferirea de timp şi resurse în acest sens pare a fi o soluţie eficientă din punctul de vedere al costurilor.

    Cele mai inovatoare companii în viziunea Forbes

    Pentru a realiza un clasament cât mai corect din punct de vedere tehnic, cei de la Forbes s-au bazat pe abilitatea investitorilor de a identifica firmele de la care se aşteaptă inovaţie atât acum, cât şi în viitorul apropiat. Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin şapte ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin 10 miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Anul acesta, Tesla Motors a fost desemnată cea mai inovatoare companie din lume, mai ales datorită eforturilor în industria auto şi cea aerospaţială. Poate părea oarecum surprinzător, în condiţiile în care compania controlată de Elon Musk a raportat o pierdere de 293 milioane dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 miliarde dolari, cheltuielile operaţionale din trimestrul II au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 milioane dolari. Compania a realizat 18.345 de vehicule în acea perioadă, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000 de unităţi pe săptămână.

    Topul Forbes e completat de Salesforce.com şi Regeneron Pharmaceuticals, care ocupă locurile 2 şi respectiv 3 anul acesta; Salesforce.com, care a dominat clasamentul până în anul 2014, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Succesul (care nu se reflectă însă şi în clasamentele altor analişti) este dat de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client. În 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu FIFPro: Peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună

    FIFPro a realizat un studiu la nivel mondial cu privire la condiţiile de lucru în fotbalul profesionist masculin, Raportul Global cu Privire la Ocuparea Forţei de Muncă FIFPro 2016, în urma căruia a reieşit că peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună.

    Studiul a fost realizat de către Universitatea din Manchester (Marea Britanie), în baza chestionarelor completate de aproape 14.000 de fotbalişti activi din 54 de ţări şi 87 de ligi din Europa, America şi Africa. Este considerată cea mai mare cercetare cu privire la sportivii profesionişti, utilizând date care au fost furnizate direct de sportivi.

    Prin intermediul unui chestionar, jucătorii au fost invitaţi să răspundă la 23 de întrebări, cu privire la subiecte ca: salarii, contracte, transferuri, antrenamente, meciuri trucate, violenţă, siguranţa locului de muncă, sănătate, bunăstare şi educaţie.

    Majoritatea jucătorilor au cariere scurte şi fragile, conform studiului. Aceştia se confruntă des cu neplata salariilor, nu au un viitor sigur şi de cele mai multe ori nu sunt pregătiţi pentru viaţă de după o carieră în fotbal. Având contracte cu o durată medie de doi ani, fotbaliştii îşi desfăşoară activitatea într-un mediu foarte competitiv şi fragmentat.

    Mai mult de 45% din jucătorii de fotbal chestionaţi câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună. Salariul mediu la nivel mondial variază între 1.000 de dolari şi 2.000 de dolari pe lună. Doar fotbaliştii care evoluează la cel mai ridicat nivel competiţional cîştigă foarte mult: doar 2% dintre fotbalişti încasează anual 720.000 de dolari net sau mai mult.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trupele guvernamentale siriene au cucerit o zonă strategică din nord-estul Alepului

    Trupele guvernamentale siriene şi forţele aliate au capturat luni o zonă strategică controlată de rebeli în estul oraşului Alep, inclusiv un cartier major şi altele mai mici, informează The Associated Press, citând presa de stat de la Damasc şi Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.

    Agenţia publică de ştiri SANA a comunicat că forţele guvernamentale au ocupat cartierul strategic Sakhour în cursul dimineţii de luni.

    Televizunea siriană de stat a anunţat că 3.000 de persoane, dintre care jumătate copii, au părăsit zonele rebele în ultimele zile, refugiindu-se în părţile din oraş controlate de forţele guvernamentale şi kurde.

    Într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul rus al Apărării se afirmă că în trupele siriene au ocupat zece cartiere şi peste 3.000 de clădiri, iar mai mult de 100 de rebeli au depus armele şi au părăsit oraşul.

    Rami Abdurrahman, coordonatorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, a a relatat că aproape 30% din zone controlate de rebeli în oraş au fost cucerite de forţele guvernamentale în urma ofensivei din ultimele zile.

    Recentele victorii deschid calea pentru eliminarea completă a prezenţei rebelilor din Alep, caz în care regimul Assad ar recăpăta controlul celor mai mari patru oraşe din Siria.

    Trupele guvernamentale au cucerit cartierele Sakhur, Haydariya şi Sheikh Khodr, în timp ce forţele kurde, care în mod oficial nu sunt aliate cu regimul Assad, au ocupat districtul Sheikh Fares, astfel că rebelii au pierdut toată zona de nord a enclavei din estul Alepului, a anunţat Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, informează site-ul postului de televiziune France 24.

  • 7 cele mai ieftine oraşe în care să trăieşti

    Barcelona, Lisabona şi Atena se numără printre oraşele ieftine care pot garanta un trai decent. Dar un oraş, poate, mai puţin cunoscut al Europei ocupă primul loc în acest top.

    Dacă vrei să ai mai multe oportunităţi de angajare sau pur şi simplu vrei să schimbi peisajul, viaţa ta poate lua o turnură interesantă dacă alegi să trăieşti în alt oraş. Iar o serie de mari oraşe ale Europei oferă un nivel de trai decent.

    7.Barcelona (Spania). Unul dintre cele mai apreciate oraşe ale Europei atrage profesionişti şi turişti din întreaga lume, însă costurile de trai nu se ridică pe măsura salariilor.

    6.Lisabona (Portugalia). Salariul mediu în Portugalia este de 15.500 de euro, însă costurile scăzute locate de viaţă arată că cel care alege Lisabona nu va rămâne fără bani.

    5.Atena (Grecia). Poate că Atena e zguduită de şomaj şi de criza refugiaţilor, dar dacă găseşti un loc de muncă, oraşul este unul dintre cele mai bune în care poţi trăi.
     

    4.Tallin (Estonia). Costurile de trai sunt incredibil de ieftine aici. Având în vedere că Tallin este capitala politică şi economică a ţării, salariile sunt în continuă creştere.

    Cititi continuarea pe www.one.ro

  • 7 cele mai ieftine oraşe în care să trăieşti

    Barcelona, Lisabona şi Atena se numără printre oraşele ieftine care pot garanta un trai decent. Dar un oraş, poate, mai puţin cunoscut al Europei ocupă primul loc în acest top.

    Dacă vrei să ai mai multe oportunităţi de angajare sau pur şi simplu vrei să schimbi peisajul, viaţa ta poate lua o turnură interesantă dacă alegi să trăieşti în alt oraş. Iar o serie de mari oraşe ale Europei oferă un nivel de trai decent.

    7.Barcelona (Spania). Unul dintre cele mai apreciate oraşe ale Europei atrage profesionişti şi turişti din întreaga lume, însă costurile de trai nu se ridică pe măsura salariilor.

    6.Lisabona (Portugalia). Salariul mediu în Portugalia este de 15.500 de euro, însă costurile scăzute locate de viaţă arată că cel care alege Lisabona nu va rămâne fără bani.

    5.Atena (Grecia). Poate că Atena e zguduită de şomaj şi de criza refugiaţilor, dar dacă găseşti un loc de muncă, oraşul este unul dintre cele mai bune în care poţi trăi.
     

    4.Tallin (Estonia). Costurile de trai sunt incredibil de ieftine aici. Având în vedere că Tallin este capitala politică şi economică a ţării, salariile sunt în continuă creştere.

    Cititi continuarea pe www.one.ro

  • Cum a ajuns un fost oraş industrial “patria” industriei pornografice

    Sute de oameni dintr-un oraş din Marea Britanie au ajuns implicaţi în companii ce activează în industria pornografică, fără însă a conştientiza acest lucru.

    Consett este un oraş din regiunea Durham care are o rată uriaşă a şomajului ca urmare a închiderii mai multor fabrici din zonă. Pentru a mai câştiga nişte bani, peste 400 de oameni din Consett au acceptat să ocupe roluri în cadrul unor firme. Majoritatea acestor companii activează însă în industria pornografică, după cum a dezvăluit o anchetă a celor de la Reuters.

    Simon Dowson, cel care s-a ocupat cu realizarea actelor, spune că oamenii au ştiut încă de la început despre ce e vorba; rezidenţii din Consett au însă altă poveste.

    Astfel, peste 429 de persoane au devenit directori sau ocupă diverse funcţii de conducere în cadrul companiilor, având o singură sarcină: aceea de a retrimite către Dowson scrisorile care sunt destinate firmei. Pentru activitatea lor, oamenii primeau în jur de 200-300 de lire pe an.

    Simon Dowson primea, din partea unor persoane necunoscute, între 2.500 şi 3.000 de lire pentru fiecare companie funcţională. Până în prezent, el a pus pe picioare peste 1.200 de astfel de companii.

    Sursa: BBC

  • AFI Europe România şi-a crescut veniturile operaţionale la peste 34 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obţinute în T3 şi primele 9 luni din 2016, înregistrând un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12 milioane de euro în T3 2016 şi de peste 34 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului, reprezentând o creştere cu 17%, respectiv 14% în comparaţie cu cifrele din aceleaşi perioade din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Proprietăţile comerciale ale AFI Europe România şi cele aflate în curs de dezvoltare au fost evaluate la peste 800 de milioane de euro la 30 septembrie 2016, înregistrându-se astfel o creştere de 10% faţă de anul trecut.

    AFI Cotroceni, cel mai mare centru comercial din România, a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni din 2016, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu anul trecut.

    În prezent, mallul trece printr-un proces de extindere, care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.500 de mp adiţionali, iar apoi va fi realizat un nou proces de evaluare.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din AFI Cotroceni au crescut cu 12% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând peste 170 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2016. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. 

    AFI Ploieşti continuă să raporteze rezultate în creştere pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 16% în primele 9 luni din 2016 şi venitul operaţional net (NOI) s-a apreciat cu 4% faţă de cifrele de anul trecut, ajungând la peste 3,3 milioane de euro. Gradul de ocupare al centrului comercial din Ploieşti este de 99%. În mallul AFI Ploieşti sunt finalizate, zilele acestea, lucrările de extindere, recent fiind deschise noile locaţii ale Deichmann şi Starbucks. Centrul comercial şi-a păstrat valoarea la 67,5 milioane de euro.

    Pe segmentul birouri, proiectul AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi în cele 5 clădiri, se apropie de o rată de ocupare de 100%.

    “Creşterea valorii activelor se datorează nu numai îmbunătăţirii economiei din România, ci mai ales activităţii echipei AFI Europe România în gestionarea diferitelor proiecte, atât în dezvoltarea construcţiilor noi, cât şi în modul în care coordonează portofoliul curent. Pentru a menţine şi chiar pentru a intensifica această creştere a AFI Europe România, am început anul acesta dezvoltarea AFI TECH PARK, un proiect de birouri cu o suprafaţă de 50.000 mp, care se va afla pe Bulevardul Progresului din Bucureşti, şi plănuim să demarăm lucrările la AFI Braşov, care constă într-un centru comercial de 40.000 mp şi 25.000 mp de spaţii de birouri. Mai mult, ne aşteptăm să începem anul viitor primul nostru proiect rezidenţial din România, AFI City, în Bucureştii Noi. Suntem în continuare în căutare de noi oportunităţi similare celei din Braşov”, a menţionat David Hay, CEO AFI Europe România.

    AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T3 2016 şi primele 9 luni ale anului, înregistrând un NOI de 57 de milioane de euro, similar cu rezultatele înregistrate anul trecut, inclusiv din vânzărea mai multor active şi a unui NOI performant al proiectele noi şi existente. De asemenea, AFI Properties a înregistrat un profit de 60 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% şi o apreciere cu 8% a veniturilor, la 122 de miloane de euro, în comparaţie cu primele 9 luni din 2015.

    De la începutul anului, AFI Properties a vândut peste 600 de unităţi rezidenţiale, în timp ce alte 200 de unităţi adiţionale au fost închiriate pe termen lung. Compania a finalizat, în 2016, clădirile de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti (32.000 mp), faza a patra a Airport City Belgrade (12.000 mp) şi faza a treia Classic 7 din Praga, toate având o rată de ocupare de aproape 100%.

    În prezent, AFI Properties, prin subsidiarele sale, dezvoltă 20 de proiecte, inclusiv 9 clădiri de birouri, cu o suprafaţă de 200.000 mp, un nou centru comercial de 40.000 de mp în Braşov şi 1.800 de unităţi rezidenşiale în Serbia, Polonia, Letonia şi Cehia.