BusinessMagazin

Tag: nume

  • S-a deschis o nouă plajă in România. Românii din Ardeal nu vor mai fi nevoiţi să meargă până la Constanţa

     Începând din 2 iulie s-a deschis plaja Ghiroc, din localitatea cu acelaşi nume, din judeţul Arad.

    Eilul-şef de la Ghioroc a anunţat încă de la începutul lunii iunie pregătiri intense pentru deschiderea unui nou sezon, informează banatulazi.ro

    Dacă atunci se anunţa achiziţionarea unui utilaj care să cureţe plaja, precum şi amenajarea unei parcări pentru autoturismele oaspeţilor, acum primăria se laudă si cu achiziţia unor palmieri. Copacii vor fi amplasaţi pe nisip pentru a infrumuseţa plaja.

    ,,West side, are you ready? În 2 iulie avem marea deschidere a celei de-a şaptea ediţii a Ghioroc Summer Fest.

    Începând cu ora 14, până seara, avem un concert susţinut de DJ Andi, o să avem baloane cu heliu şi multe materiale promoţionale pentru participanţi”, au transmis reprezentanţii Primăriei Ghioroc.

    Organizarea acestei ediţii este susţinută de Primăria Ghioroc, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad.

     

  • Cronică de film: Alergând pe plajă în reluare

    Nu e neapărat un lucru rău, pentru că – hai să recunoaştem! -, serialul de atunci avea mai multe clişee decât un discurs de parlamentar. Scenariştii filmului din 2017 par să fi înţeles acest lucru şi nu se abţin de la ironii la adresa personajelor de atunci.

    N-aş spune că e un film prost, aşa cum a fost cazul Fast & Furious 8, pentru că Baywatch pare să-şi înţeleagă limitele. E un blockbuster de vară, care împinge limitele sexismului aşa cum sunt ele acceptate azi; raţionamentul din spatele alegerii actorilor e cât se poate de evident. Dar asta e OK, pentru că e cam singurul loc în care se apropie de materialul original.
    Despre actori nu prea am ce să scriu, pentru că singura scenă care a presupus talent nu durează mai mult de trei minute. Sigur, şi umorul face parte din joc, şi aici trebuie să felicit pe toată lumea – producători, regizori, scenarişti şi actori – pentru că am râs mai mult decât la ultimele trei-patru aşa-zise comedii pe care le-am văzut la un loc.

    Pe Seth Gordon îl ştiţi din filme precum Horrible Bosses sau Identity Thief; ceea ce nu ştiaţi, probabil, este că el a regizat şi foarte multe episoade din seriale de comedie precum Modern Family, Parks and Recreation sau The Office. E un regizor care ştie la ce reacţionează publicul şi asta îi dă o anumită siguranţă.

    ”The Rock“ Johnson, capul de afiş al filmului, este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai multă simpatie din partea publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi în încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane. San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furious 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    The Rock a fost numit recent cel mai bine plătit actor din lume, cu venituri de peste 64 de milioane de dolari anual. El i-a întrecut în acest clasament pe Robert Downey Jr. şi Brad Pitt. Dar Johnson este şi unul dintre cei mai muncitori actori, acceptând aproape orice rol de film sau televiziune. Iar factura pentru orele sale nu este una de neglijat; actorul a dovedit însă că ştie ce să facă cu banii.

    Un alt aspect care merită menţionat: aşa cum actorii chinezi au invadat filmele americane, acelaşi fenomen se întâmplă şi cu cei indieni. Chiar dacă la Bollywood nu se construiesc 27 de cinematografe pe zi, aşa cum se întâmplă în China, piaţa din India nu e de neglijat. Prin urmare, dacă numele Priyanka Chopra nu vă spunea nimic până acum, pregătiţi-vă să o mai întâlniţi şi prin alte filme. Rolul din Baywatch nu e primul important al fostei Miss World; ea mai poate fi urmărită şi la televizor, în rolul principal din serialul Quantico.

    închei cu încurajarea de a nu avea aşteptări foarte mari atunci când intraţi în sala de cinema: în felul ăsta, s-ar putea să aveţi o surpriză cât de cât plăcută.

    NOTA: 6,5/10

    DATA LANSĂRII:
    25 MAI

  • S-a deschis o nouă plajă in România. Românii din Ardeal nu vor mai fi nevoiţi să meargă până la Constanţa

     Începând din 2 iulie s-a deschis plaja Ghiroc, din localitatea cu acelaşi nume, din judeţul Arad.

    Eilul-şef de la Ghioroc a anunţat încă de la începutul lunii iunie pregătiri intense pentru deschiderea unui nou sezon, informează banatulazi.ro

    Dacă atunci se anunţa achiziţionarea unui utilaj care să cureţe plaja, precum şi amenajarea unei parcări pentru autoturismele oaspeţilor, acum primăria se laudă si cu achiziţia unor palmieri. Copacii vor fi amplasaţi pe nisip pentru a infrumuseţa plaja.

    ,,West side, are you ready? În 2 iulie avem marea deschidere a celei de-a şaptea ediţii a Ghioroc Summer Fest.

    Începând cu ora 14, până seara, avem un concert susţinut de DJ Andi, o să avem baloane cu heliu şi multe materiale promoţionale pentru participanţi”, au transmis reprezentanţii Primăriei Ghioroc.

    Organizarea acestei ediţii este susţinută de Primăria Ghioroc, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad.

     

  • Desenul care a distrus o întreagă campanie McDonald’s de sărbători

    Concluziile aparţin jurnaliştilor publicaţiei Entrepreneur, în urma unui exemplu recent, care are legătură cu recipientele pentru băuturi de sărbători folosite de McDonald’s şi care s-au dovedit a nu fi foarte inspirate.

    Un client care şi-a cumpărat o astfel de băutură a făcut un desen simplu pe pahar, iar întreaga conotaţie a mesajului transmis – ”Decembrie este aici! Simţiţi spiritul sărbătorilor cu o McCafe Peppermint Mocha!” – s-a schimbat.

    ”Este un semnal că nu ar trebui să uităm de copilul din noi sau – poate, să angajăm un consultant de 14 ani când luăm astfel de decizii de marketing”, concluzionează editorii Entrepreneur.

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • A furat 1 miliard de lire sterline pe care i-a cheltuit pe petreceri apoi s-a predat singur poliţiei

    Miliardarul Vijay Mallya, care trăieşte într-un conac din Hertfordshire, cunoscut sub numele de „The King of Good Times”, s-a prezentat voluntar o secţie de poliţie din Londra. Autorităţile indiene cer ca magnatul să fie extradat, el fiind vinovat de dispariţia a peste 8500 de locuri de muncă, odată cu prăbuşirea companiei aeriene Kingfisher Airlines. 

    La o audiere preliminară în cadrul tribunalului Westminster, lui Mallya, în vârstă de 61 de ani, i s-a acordat o cauţiune condiţionată de 650.000 lire sterline, iar cazul a fost suspendat până la 17 mai.

    Guvernul indian, care i-a retras paşaportul diplomatic Mallya din aprilie anul trecut, în încercarea de a-l aduce în ţara de origine, a salutat arestarea lui, spunând că nu va ierta pe cineva care a creat o asemenea fraudă. Pe de altă parte, Mallya a negat orice ilegalitate la începutul acestui an. „Nicio rupie nu a fost folosită în mod abuziv“, a declarat acesta. Investigatorii care îl anchetau pe baronul local a cerut tribunalului din New Delhi prezenţa acestuia în timpul procedurilor, însă Mallaya nu a cooperat cu aceştia, ci a ignorat de trei ori citaţiile lor.

    Mallya a fost renumit pentru stilul său de viaţă ostentativ şi petrecerile generoase la care a participat alături de fotomodele şi vedete din Bollywood. De multe ori a fost asemănat cu magnatul britanic Richard Branson, atât pentru stilul de viaţă, cât şi pentru investiţiile sale în producerea băuturilor alcoolice, în aviaţie sau sport.