BusinessMagazin

Tag: nato

  • Rusia a dezvoltat un avion militar hipersonic eficient contra sistemului antibalistic NATO – surse

    Avionul hipersonic – prezentat în presă sub denumirea “Obiectul 4.202” – a fost testat în ultimii ani ani şi poate evita orice sistem antirachetă. Ultimele teste au avut loc recent la cosmodromul Baikonur şi în regiunea Orenburg, în Kazahstan.

    “Dacă Rusia se va dota cu avionul cunoscut sub numele «Obiectul 4.202», care poate efectua la viteze supersonice manevre pe traiectorii transversale şi verticale, vom învinge, în mod garantat, orice sistem antirachetă imaginabil”, a declarat un oficial militar rus citat de site-ul agenţiei Sputnik.

    Potrivit altui specialist, dezvoltarea avionului hipersonic este doar o etapă intermediară înaintea construirii unui nou tip de rachetă intercontinentală.

    Avionul “Obiect 4.202” a fost prezentat deja specialiştilor în cadrul unui forum militar privat desfăşurat în iunie în Kubinka, în regiunea Moscova.

    Rusia va începe să testeze, în următorii doi ani, un nou tip de rachetă intercontinentală, Sarmat, în contextul preocupărilor privind sistemele antibalistice dezvoltate de Statele Unite şi NATO, a anunţat marţi Igor Denisov, un oficial militar rus. Noul tip de rachetă balistică Sarmat va putea fi dotată cu focoase având capacitatea de zece tone. Sarmat ar urma să înlocuiască racheta strategică R-36M2 Voievoda (SS-18, conform terminologiei NATO). Planurile de construire a rachetei intercontinentale sunt în ultima etapă, după care vor urma testele.

    Armata rusă este preocupată de instalarea sistemelor NATO antirachetă în România, Polonia şi în alte ţări europene, urmând să ia măsuri pentru contracararea acestor ameninţări, avertiza marţi colonelul Oleg Puşni, directorul Institutului de cercetare al Ministerului rus al Apărării. “Aceste rachete ar urma să fie instalate în Polonia şi România înainte de anul 2018. Observăm că Statele Unite creează noi sisteme antirachetă. Da, credem că vor apărea noi sisteme de tip SM-3 care vor fi o ameninţare pentru Rusia. Testele efectuate anul acesta cu sisteme SM-3 au generat preocupare”, a declarat Puşni, potrivit agenţiei Sputnik. Potrivit oficialului militar rus, Statele Unite ar intenţiona să modernizeze aproximativ 50 de nave militare pentru a le folosi la extinderea sistemului antibalistic. “Până în anul 2020, ne aşteptăm ca 48-49 de nave militare americane să fie modernizate, pentru a fi folosite la sistemul antibalistic. Americanii au anunţat clar aceste planuri”, a subliniat Puşni. “Vom lua măsuri tehnice adecvate împotriva acestor ameninţări. Suntem convinşi că putem găsi un răspuns adecvat”, a adăugat oficialul rus.

    Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul. Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antibalistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

  • Ordonul semnat astăzi de Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia

    Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în ultimul an şi jumătate din cauza conflictului ucrainean.

    Ordonul semnat astăzi de Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia

  • Ordonul semnat astăzi de Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia

    Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în ultimul an şi jumătate din cauza conflictului ucrainean.

    Ordonul semnat astăzi de Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor dintre NATO şi Rusia

  • Strategia scutului antirachetă din Europa se bazează pe minciuni, afirmă un parlamentar rus

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.

    După încheierea acordului, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a explicat că Rusia se aşteaptă ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa, amintind că preşedintele american, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

    Totuşi, un oficial NATO a declarat marţi că acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antibalistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

    “Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO”, a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik.

    “Întreaga strategie a proiectului american antirachetă din Europa se bazează pe minciuni”, a declarat Aleksei Puşkov marţi, la postul de televiziune Rossiya-24.

    “Iniţial au vorbit despre ameninţarea rachetelor din Iran, deşi Teheranul nu avea nici rachete şi nici motive pentru un asemenea atac. Apoi au vorbit despre ameninţarea imaginară reprezentată de Coreea de Nord, care este în partea cealaltă a globului. Acum vorbesc despre 30 de ţări care ar ameninţa să lanseze rachete spre Europa. Când li se solicită să numească măcar zece ţări, ne spun că sunt informaţii clasificate”, a adăugat Puşkov.

    “Oficialii NATO vin aici ca nişte ipocriţi şi mincinoşi, pentru că proiectul lor antirachetă este de fapt îndreptat împotriva capacităţilor nucleare ale Rusiei. Nedorind să recunoască acest lucru, ei recurg la minciuni”, a conchis parlamentarul rus.

    Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

     

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.

  • Un exerciţiu maritim NATO la care participă inclusiv nave din România a început în Bulgaria

    Primele nave au sosit vineri după-amiază în Portul Varna.

    Exerciţiul naval NATO este programat să se desfăşoare în Marea Neagră în perioada 3-12 iulie, în apele teritoriale bulgare.

    La manevrele maritime participă peste 30 de nave, zece aeronave şi 1.700 de militari, din Bulgaria, România, Grecia, Statele Unite şi Turcia.

    Exerciţiul naval se va desfăşura în conformitate cu procedurile şi standardele Alianţei Nord-Atlantice.

    Obiectivul principal este îmbunătăţirea compatibilităţii şi interacţiunilor operaţionale pentru a face faţă situaţiilor de criză.

  • Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în România, a fost primit de ministrul Apărării

    Celor doi oficiali le-a fost prezentat onorul şi au trecut în revistă garda militară, fiind intonate imnul de stat al României şi imnul NATO.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat garda militară în limba română, spunând ”Bună ziua”.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, mai are în program, joi, întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul interimar Gabriel Oprea, precum şi o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor.

    De la ora 10.00, oficialul NATO se va întâlni cu premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria, iar apoi cu ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

    Secretarul general al NATO va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, de la ora 11.30, cei doi urmând să susţină o declaraţie de presă comună, de la ora 12.20, şi să participe la un dejun oficial, de la ora 12.50.

    Jens Stoltenberg mai are în program o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării Mircea Duşa, de la ora 14.25.

    Stoltenberg s-a întâlnit în luna ianuarie, la Bruxelles, cu preşedintele Klaus Iohannis atunci temele de discuţie referindu-se la finanţarea Armatei, în condiţiile evoluţiilor de securitate din regiune,la baza de la Deveselu şi la prezenţa României în Afganistan.

    Stoltenberg este secretarul general al NATO din martie 2014.

  • ANALIZĂ: Criza din Grecia riscă să ducă la retragerea din NATO sau creşterea fluxului de refugiaţi

    “Intrarea Greciei în haos ar însemna o problemă strategică semnificativă pentru Europa şi, prin urmare, pentru Statele Unite”, a declarat amiralul american în rezervă James Stavridis, un fost comandant suprem al aliaţilor din NATO. “Această criză înseamnă mai mult decât bani şi pieţe financiare”, a adăugat el.

    Dacă Grecia este exclusă din zona euro din cauză că intră în incapacitate de plată, ar putea încerca să se răzbune retrăgându-se din NATO, blocând sancţiunile Uniunii Europene asupra Rusiei sau evacuând forţele americane de la baza din Creta, a apreciat Stavridis.

    “O Grecie care se simte neapreciată şi împinsă afară este puţin probabil să fie de ajutor” Statelor Unite şi Europei, a adăugat el.

    O îngrijorare majoră este fluxul de refugiaţi din Libia şi Siria, dintre care unii ar putea fi terorişti sau riscă să se radicalizeze. Autorităţile elene ar putea fi incapabile să mai controleze graniţele, permiţându-le imigranţilor să intre liber în Europa, care se confruntă deja cu o criză a refugiaţilor, a declarat Heather Conley, vicepreşedinte senior pentru Europa şi Eurasia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

    Intrarea în incapacitate de plată ar putea determina Grecia să caute aliaţi economici în afara UE. “Grecia va căuta peste tot să obţină bani”, inclusiv în China, care ar putea profita pentru a “controla o parte din ce se întâmplă în Europa”, a apreciat Andrea Montanino, director de afaceri globale şi programe economice la Atlantic Council, în Washington.

    Pericolul mai mare este natura impredictibilă a partidului de guvernământ Syriza, care a preluat puterea opunându-se măsurilor de austeritate cerute de FMI, a declarat Thomas Niles, fost ambasador american în Grecia din perioada preşedintelui Bill Clinton. “Sunt oameni care nu au absolut nicio experienţă politică”, a adăugat el.

    Coaliţia de guvernare din Grecia, care include membri ai Partidului Comunist, ar putea fi înclinată să ceară sprijin economic de la Rusia, a afirmat Douglas Elliott, de la Brookings Institution din Washington.

    Prăbuşirea Greciei, care este membru NATO, ridică de asemenea probleme de securitate pentru SUA şi Europa, potrivit analiştilor.

    Localizarea sa în Marea Mediterană, la graniţa dintre Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, arată câte sunt în joc dacă ţara devine instabilă, apreciază Conley.

    Statele Unite gestionează o mică bază navală în golful Souda, pe insula Creta, care ar putea fi pusă în pericol dacă relaţiile cu Grecia se deteriorează, a subliniat Stavridis.

  • NATO ar putea reevalua strategia armelor nucleare, pe fondul tensiunilor cu Rusia – surse

    O actualizare a doctrinei nucleare NATO ar putea lua forma unor măsuri simetrice de retorsiune faţă de Rusia, o situaţie care ar conduce la escaladarea tensiunilor existente deja pe fondul crizei din Ucraina.

    Oficiali NATO au exprimat preocupare în legătură cu anunţul preşedintelui rus, Vladimir Putin, privind achiziţionarea a 40 de rachete nucleare suplimentare, referitor la retorica Rusiei despre armamentul nuclear şi la măsura în care acest tip de armament este folosit în exerciţiile militare.

    “Există preocupări reale privind modul în care Rusia foloseşte referiri la arme nucleare în disputele publice”, a declarat un diplomat NATO.

    Subiectul strategiei nucleare a NATO este abordat cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării, aflată în curs la Bruxelles. Statele Unite vor introduce subiectul pe agenda grupului ministerial NATO pentru strategii nucleare.

    Potrivit surselor citate, printre modalităţile luate în considerare figurează o mai mare implicare a armelor atomice în exerciţiile militare NATO. De asemenea, vor fi analizate moduri de interpretare a avertismentelor cu caracter nuclear făcute de Rusia.

  • NATO aprobă suplimentarea forţei de reacţie şi componenţa centrelor de comandă, inclusiv din România

    “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.