BusinessMagazin

Tag: medici

  • Florinela Cîrstina, director spital Medicover & quality and regulatory medical director, Medicover România la Gala 100 tineri manageri de top 2018 – VIDEO

  • Business Magazin a premiat „generaţia oamenilor cu foame”

    ala Business MAGAZIN pentru Tineri manageri de top, ajunsă la a 13-a ediţie, s-a dovedit a fi cu noroc pentru 100 de antreprenori şi manageri. Evenimentul desfăşurat la Radisson Blu a avut în centru conceptul de iManager – lider în era tehnologiei.

    Gazdele ediţiei din acest an au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă; primul care a urcat pe scenă a fost Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business MAGAZIN, care a vorbit despre importanţa noii generaţii în peisajul actual de business. „Trăiţi o perioadă extraordinară, o să vă amintiţi la pensie despre cum a fost acest lung drum – sau scurt drum –  al vieţii voastre economice şi al vieţii voastre profesionale. Noi suntem memoria vie a ceea ce se întâmplă în economie, suntem cronicarii vremurilor, vedem cum creşteţi, vedem cum vă prăbuşiţi, iar bucuria noastră şi la creştere, şi la cădere este de a scrie povestea voastră”, a spus Cristian Hostiuc.

    Diana Nedea, proprietara Diane Marie Studio, a fost prima care a urcat pe scenă pentru a ridica premiul. Deşi în 2006 lucra în IT, în cadrul armatei, antreprenoarea spune că dacă ar fi să o ia de la capăt ar alege „aceeaşi cruce, deoarece nu cred că m-am plicitisit nici măcar o zi în ultimii şapte ani. Sunt alte provocări zi de zi, producţia este creativă, nu mă pot plictisi”. Şi pentru că tema serii a fost tehnologia, referindu-se la ipoteza în care roboţii ar putea înlocui angajaţii în domeniul său de activitate, Diana Nedea a spus că „se pot face pantofi automatizat, însă niciodată nu vor avea aceeaşi calitate şi aceeaşi atenţie pentru detaliu cum are o pereche de pantofi lucrată manual”.

    Cel de-al doilea premiant al serii a fost Romulus Oprica, senior researcher şi fondator al Brandberry, cel care în urmă cu 13 ani se străduia să crească compania pe care o lansase cu un an înainte. „2006 a fost un an de vândut servicii exotice în Braşov, unor oameni care nu aveau nevoie de aşa ceva”, şi-a amintit el. „Ţinta pentru următorii zece ani este să atingem milionul de euro. Deocamdată am atins doar milionul de lei, anul trecut. Nu este o sumă nici mare, dar nici mică pentru o companie locală”, a mai spus Romulus Oprica.

    Răzvan Nica, director general al BuildGreen, a început să lucreze în domeniul sustenabiltăţii construcţiilor în urmă cu aproximativ 10 ani, lucrând ca project manager pentru dezvoltatori. „În acest moment, nu consider că va urma o nouă criză în domeniul imobiliar, cred că în ultimii doi ani a fost o creştere mai accelerată datorită crizei precedente. Consider că piaţa se va aşeza”, a declarat tânărul manager referindu-se la grijile legate de zona imobiliară.

    O altă premiantă a serii a fost Anemari Ionescu, head of business & platform solution, Atos România, pe care cei 17 ani de tenis de masă au modelat-o în ceea ce este astăzi. „Să fii numărul unu într-un domeniu te ajută să fii pregătit mental să fii numărul unu în orice alt domeniu”, a spus ea. Cum a ajuns însă în IT? „Am ales şcoala şi am urmat dreptul, având convingerea că voi deveni judecător, însă am sfârşit în IT. Aici este menirea mea”, a încheiat Anemari Ionescu.

    Florinela Cîrstina, director spital & quality and regulatory medical director la Medicover, a vorbit despre importanţa tot mai mare a tehnologiei şi despre zona de inovaţie pe care toate businessurile se concentrează din ce în ce mai mult. Ca un scurt comentariu vizavi de sistemul medical românesc, ea a spus că „aş încerca să fac totul mai uman, pentru că medicii sunt prea duri”.

    Vlad Valeriu Iftime, director general la Vestra Industry, a mărturisit că „este complicat (să faci business naţional din Botoşani – n.red.) din punctul de vedere al mentalităţii – ai un anumit  handicap de provincie pe care trebuie să îl depăşeşti”. În ceea ce priveşte impactul tehnologiei asupra domeniului său de activitate, Vlad Valeriu Iftime crede că automatizarea proceselor uşurează munca şi creează un mediu de lucru mult mai sigur. „În următorii 10 ani, în domeniul nostru, al furnizorilor de echipamente, cred că partea de servicii va creşte foarte mult”, a mai spus el.

    Un alt premiu i-a fost înmânat lui Philipp Tippel, director zona de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream în cadrul OMV Petrom „Înainte de a veni în România, am lucrat în Germania, în Statele Unite şi în multe alte locuri. Cred că fiecare ţară are lucruri bune şi lucruri rele, dar ceea ce m-a impresionat în România este numărul mare de manageri tineri”, a spus Philipp Tippel.

    Ştefan Buciuc, directorul executiv al direcţiei de social banking din cadrul BCR, a mulţumit în primul rând colegilor săi: „Nu aş fi aici fără echipele, oamenii cu care am lucrat. Este foarte important cum ne construim ca oameni şi ca societate”. El a atras atenţia că „este important să ieşim din bula noastră urbană şi să mergem către cele 8 milioane de oameni care sunt în pragul sărăciei în România şi să le oferim libertatea de alegere”.

    Andrei Ion, managing director, CEB/SHL Talent Assesment România, a fost un alt premiant al galei Business Magazin. Vorbind despre diferenţele dintre popoare (în special în zona celor activi pe piaţa muncii), el a remarcat câteva caracteristici ale românilor: „Tindem să fim mult mai obedienţi faţă de autoritate, distanţa faţă de putere este mai mare în România. O altă diferenţă ţine de faptul că luăm decizii în funcţie de ce e bine pentru ceilalţi, nu pentru noi. Individualismul în România nu este atât de puternic dezvoltat dacă ne comparăm în special cu alte economii, precum cea a Statelor Unite sau a Olandei. O a treia caracteristică se observă la testele care măsoară aptitudinile cognitive, unde stăm mai prost decât majoritatea ţărilor din vestul Europei şi din continentul nord – american”, a spus Andrei Ion.

    „Puţină inconştienţă în viaţă ajută”, a spus Laurenţiu Ispir atunci când a urcat pe scenă pentru a-şi ridica premiul. Actual partener al Oresa Ventures, el a fost primul redactor-şef al revistei Business MAGAZIN. Ispir a remarcat că „în presă înveţi să procesezi informaţiile foarte repede şi să faci legături, să administrezi presiunea, ai deadline-uri. În cei 4-5 ani de jurnalism mi-am dezvoltat sinapse cât pentru toată viaţa”. Întrebat ce titlu ar da carierei sale, Laurenţiu Ispir a răspuns simplu: curiozitatea. Iar pentru a descrie generaţia de tineri din care face parte, a spus: „Generaţia oamenilor cu foame!”.

    După premiere, la cocktail, invitaţii au putut schimba păreri, impresii şi mai ales cărţi de vizită. Mulţumim tuturor participanţilor şi aşteptăm propunerile dumneavoastră pentru cea de-a 14-a ediţie. Ne vedem la anul!

  • România, pe podium la cele mai scumpe costuri cu serviciile medicale

    Costurile cu serviciile medicale pentru anga­jaţii români au crescut cu 15% în 2017, Ro­mânia fiind a treia ţară cu cele mai mari cheltuieli pentru sănătate, dintr-un clasament în care sunt incluse 23 de ţări din Europa, arată un studiu realizat de compania de consultanţă în sănătate Mercer Marsh Benefits.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul economic al unui spital privat din Constanţa: Sunt chirurgi care câştigă şi 15.000 de euro pe lună

    „Noi angajăm frecvent tineri absolvenţi, însă pregătirea loc practică poate să dureze şi mai mult de şase luni, în loc de 1-3 luni, astfel încât să-i aducem la un nivel bun de pregătire“, a declarat managerul în cadrul conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ de la Constanţa, organizată cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY.
     
    Sistemul sanitar număra 13.800 de asistenţi medicali cu studii superioare şi 3.700 de alţi specialişti cu studii superioare (biologi, chimişti, alte categorii) ce au asigurat îngrijirea medicală în sistemul public şi privat.
     

  • Locuinţa-muzeu norocoasă din Bucureşti ce rezistă de circa 250 de ani. L-a găzduit inclusiv pe fugarul-revoluţionar Ion C. Brătianu

    În a doua jumătate a secolului XVIII, un boier cu rang de spătar se decide să-şi ridice casă la bariera de răsărit a Bucureştiului, ce se întindea de la Podul Târgului de Afară (în prezent Calea Moşilor), până la Hanul Solacolu. Astfel apare strada Spătarului, întâlnită şi astăzi în Cartierul Armenesc. De asemenea, în apropiere de strada Corbeni a existat până în anul 1970 un havuz cu o fântână ce purtau denumirea de „puţul spătarului”. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Primăria Capitalei anunţă că achiziţionează locuinţe pentru personalul medical

    “Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să achiziţioneze un număr de 600 de unităţi locative pentru personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul spitalelor aflate în administrarea primăriei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). Achiziţionarea locuinţelor de serviciu vine că urmare a aprobării de către Consiliul General, prin HCGMB 253/04.05.2018, a proiectului propus de Primarul General, Gabriela Firea. Necesarul de locuinţe a fost stabilit în baza cererilor depuse de către personalul medical la ASSMB”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.

    Locuinţele de serviciu vor fi achiziţionate în mai multe etape.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la Timişoara: Vene cu probleme tratate în 30 de minute, fără anestezie

    Procedura medicală, realizată în premieră naţională, a avut loc în această săptămână în cadrul Secţiei de Chirurgie I din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, pacienta în vârstă de 40 de ani, cu varice, a fost supusă unei intervenţii efectuate fără anestezie în 30 de minute.
     
    Procedura este denumită ”lunch time surgery” (n.r. intervenţie chirurgicală în timpul pauzei de prânz) pentru că pacientul poate fi operat într-un timp foarte scurt.
     
    „Omul merge dimineaţa la serviciu, vine la prânz, după care îşi face această procedură. Am fost la perfecţionări, este ceva deosebit, este vorba despre polimerizarea (n.r. blocarea) venei. Se introduce un adeziv biologic, folosit în practica medicală. Nu este ieftin. Este scump, dar urmează să facem demersurile, să ajungem la un preţ rezonabil. Încercăm să-l aducem la un preţ rezonabil”, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, medicul Sorin Olariu, şeful Clinicii de Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara.
     

  • Fără precedent: Medicii au reuşit pentru prima dată în istorie să trateze o pacientă cu cancer de sân în stadiu avansat. Cum a fost posibil

    O femeie cu cancer de sân în formă avansată a fost vindecată complet de o terapie nouă prin care medicii au sporit puterea sistemului imunitar pentru ca acesta să lupte cu tumorile, potrivit The Guardian.

    Este pentru prima dată în istorie când un pacient în stadiu avansat a fost tratat cu succes printr-o formă de imunoterapie care utilizează propriile imunitare ale pacientului pentru a găsi şi distruge celulele canceroase care s-au format în corp.

    Judy Perkins, inginer din Florida, avea 49 de ani când a fost selectată pentru noua terapie radicală după o serie de runde de chimioterapie care nu au dat rezultate, în încercarea de a opri tumoarea din a se răspândi dinspre sânul drept către ficat şi alte organe.

    La acel moment, medicii îi dădeau trei ani te trăit.

    Medicii care au tratat-o la Institutul Naţional de Cancer din Maryland, SUA, susţin că răspunsul pacientei la tratament a fost „remarcabil”: terapia a distrus celulele canceroase încât ea este sănătoasă de doi ani.

    „Condiţia mea s-a deteriorat foarte mult înspre sfârşit, iar tumoarea îmi apăsa pe un nerv, ceea ce înseamnă că îmi petreceam timpul încercând să nu mă mişc deloc pentur a nu simţi dureri. Renunţasem la luptă”, spune Perkins. „După ce tratamentul mi-a dizolvat cea mai mare parte din tumoare am fost capabilă să mă duc la o drumeţie de 60 de kilometri”.

    Laszlo Radvanyi, director ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetare pentru Cancer din Ontario, care nu a fost implicat în tratamentul pacientei, spune că „este un răspuns fără precedent la tratament într-o formă atât de avansată de cancer de sân”.

    Succesul dă speranţe milioanelor de oameni din lumea întreagă care suferă de cancer de sân şi de alte forme precum cancer de ovare şi cancer de prostată, care se tratează foarte greu sau deloc.

    Cercetătorii plănuiesc acum teste clinice la scară largă pentru a analiza cât de eficient ar putea fi tratamentul.

     

     

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

  • De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Anual, numărul total al pacienţilor spitalului este de circa 7.000 de persoane, din care un procent de 45% (aproximativ 3.000) e reprezentat de pacienţii internaţionali. Dintre aceştia, în jur de 20% sunt români. „În procent de 50%, pacienţii sunt constanţi, vin anual sau o dată la doi ani”, afirmă Peter Sloup. El adaugă că piaţa din Austria este una stabilă şi că investiţiile în medicină sunt rentabile, deoarece numărul pacienţilor străini este într-o continuă creştere. În prezent, rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.

    Ca pondere, românii sunt a doua naţionalitate, după pacienţii ruşi. În 2017, numărul românilor care s-au adresat spitalului vienez a fost de 630 de persoane, dublu faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 60% au solicitat tratamente oncologice, 10% au venit pentru servicii de second opinion şi check-up, iar restul au optat pentru servicii de ortopedie, traumatologie şi medicină sportivă, tratamente pentru afecţiuni cardiovasculare şi ORL.

    În 2017, cifra de afaceri înregistrată de grupul medical vienez a fost de 80 de milioane de euro, iar pentru anul acesta, aşteptările vizează o creştere de 3-4%. „Creşterea nu poate fi prea mare, deoarece din octombrie până în martie clinica este, de obicei, plină”, afirmă Peter Sloup, directorul financiar al WPK.

    La nivel de investiţii, Sloup spune că acestea sunt stabile şi se ridică anual la 2-2,5 milioane de euro, fiind direcţionate în principal către achiziţionarea echipamentului medical şi renovări. În ceea ce priveşte salariile, reprezentantul clinicii spune că diferenţa dintre piaţa din România şi ţările vestice este uriaşă. El exemplifică cu salariile mediciilor austrieci aflaţi la începutul carierei, care pornesc de la 4.000 de euro, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Cu toate acestea, el spune că şi sistemul medical din Austria se confruntă cu migrarea cadrelor medicale spre alte ţări, şi că de obicei aceştia aleg Elveţia, iar de acolo pleacă spre Germania. Anual, bugetul alocat salariilor angajaţilor WPC este de 13-14 milioane de euro.

    Echipa clinicii WPK numără circa 500 de angajaţi, dintre care jumătate sunt medici  angajaţi ai spitalului în mod direct sau colaboratori. „Avem în jur de 80-100 de doctori care vin zilnic. Medicii din spitalul de stat pot veni să lucreze la noi. Statul nu plăteşte foarte mult, dar au doctori buni, care lucrează acolo 40 de ore şi apoi vin aici, să facă mai mulţi bani”, povesteşte Robert Winkler. Din echipa de asistente, trei sunt românce, cu o vechime de 3-5 ani în cadrul spitalului.

    Clinica WPK dispune de 145 de paturi şi un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală la standarde internaţionale. Winkler spune că grupul medical pe care îl conduce deţine, de asemenea, cinci farmacii în Praga, o casă de bătrâni în afara Vienei, un birou în Bucureşti şi o companie care cumpără şi vinde medicamente.

    Sloup spune că, la nivel european, principalele ţări în care se găsesc clinici de top sunt Franţa, Germania şi Elveţia, însă adaugă că serviciile medicale din Elveţia sunt mult mai scumpe decât în Austria.

    Wiener Privatklinik este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care oferă cele mai moderne terapii împotriva cancerului – imunoterapia şi terapia personalizată ţintită. În ceea ce priveşte serviciile de second opinion şi check-up, avantajele oferite de clinica vieneză sunt legate în primul rând de rapiditate, deoarece investigaţiile, analizele şi consultaţiile pentru evaluarea completă a stării de sănătate sunt soluţionate într-o singură zi. Costurile pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi ajung la aproape 5.500 de euro pentru un pachet de check-up de lux.

    Pentru a facilita accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi pentru cazare şi transport. „Datorită numărului crescut al pacienţilor români care s-au adresat spitalului nostru în primul trimestru al anului, am decis înfiinţarea, în cadrul WPK Viena, a unui serviciu special care să le asigure acestora suport pe întreaga perioadă a internării. Astfel, toţi pacienţii români care se tratează la Wiener Privatklinik beneficiază de asistenţă permanentă în limba română, oferită de către personalul nostru, atât la Viena, cât şi la reprezentaţa din Bucureşti”, susţine Walter Ebm, CEO al Wiener Privatklinik. Reprezentanţa WPK în România a fost înfiinţată în 2016. Conducătorul clinicii adaugă că personalul însărcinat cu asistenţa pacienţilor români transmite dosarul echipei medicale, obţine o propunere iniţială pe care o comunică pacienţilor, le oferă acestora suport pentru deplasarea şi cazare la Viena şi, de asemenea, îi însoţeşte în spital. Cele mai frecvente patologii oncologice întâlnite în rândul pacienţilor care ajung la Wiener Privatklinik sunt, în cazul pacienţilor de sex feminin, cancerul la sân şi cancerul pulmonar, cel din urmă având o incidenţă în creştere în rândul populaţiei generale.

    „Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează tratamentelor inovatoare pe care spitalul nostru le oferă pacienţilor, precum imunoterapia şi terapia personalizată ţintită, şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie”, afirmă prof. univ. dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Oncologie al Wiener Privatklinik. Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center) are capacitatea de a aborda multidisciplinar şi individualizat toate tipurile de cancer în diferite stadii. Diagnosticul final este emis de către o comisie interdisciplinară de experţi în oncologie, genetică şi biologie moleculară (Tumor Board), care analizează caracteristicile moleculare şi individuale ale mutaţiilor ADN-ului celulelor tumorale şi ale celulelor sănătoase.

    Dr. Walter Ebm spune că, adesea, se confruntă cu diverse cazuri în care pacienţii au nevoie de o mobilizare specială din partea reprezentanţilor clinicii. Printre astfel de cazuri, se numără cel al unui pacient din Qatar care cântărea 450 de kilograme şi a apelat la serviciile spitalului pentru o operaţie de obezitate. Din pricina greutăţii, au fost necesare folosirea unui avion militar pentru transportul acestuia, precum şi montarea unui mecanism special cu care îl puteau ridica şi evacua în caz de incendiu. CEO-ul povesteşte că respectivul pacient a plecat acasă cu 250 de kilograme mai puţin. El este optimist şi în privinţa tratamentelor oncologice, mai ales că, spre deosebire de acum câţiva ani, când diagnosticul de cancer de piele era echivalent cu o condamnare la moarte, astăzi pot fi trataţi în jur de 70% din pacienţi. El speră ca, pe viitor, aceste tratamente noi, în prezent foarte scumpe, să devină mai accesibile.