BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Problemele continuă pentru miliardarul care deţine fostul Sidex Galaţi: Marea Britanie refuză cererea de ajutor financiar pentru conglomeratul lui Sanjeev Gupta

    Guvernul din Marea Britanie a refuzat o cerere de bailout (n.red: asistenţă financiară), în valoare de peste 230 mil. dolari, depusă de conglomeratul GFG Alliance – care controlează şi Liberty Steel – în contextul în care grupul miliardarului Sanjeev Gupta se confruntă cu probleme, ca urmare a intrării în insolvenţă a celui mai mare finanţator al său, potrivit Bloomberg.

    Cererea a fost depusă vineri şi a fost deja respinsă, întrucât miniştrii nu sunt încântaţi de structura şi de guvernanţa corporativă a GFG. Totodată, ei nu sunt singuri dacă aceste fonduri ar rămâne în ţară, conform unor surse citate de publicaţia americană.

    În lipsa finanţării, mii de locuri de muncă sunt în pericol în Marea Britanie. Prin divizia Liberty Steel, conglomeratul are mai multe combinate siderurgice în Marea Britanie. Per total, GFG are 5.500 de angajaţi doar în Marea Britanie, iar 3.000 dintre ei lucrează pentru Liberty Steel.

    În 2019, miliardarul Sanjeev Gupta a cumpărat combinatul Sidex din Galaţi, pe care l-a transformat în Liberty Galaţi, într-o tranzacţie gigant de 740 de milioane de euro, care a inclus alte şase unităţi de producţie din Europa.

    Problemele actuale ale lui Gupta au început în martie, odată cu intrarea în insolvenţă a Greensill Capital, adică cel mai mare finanţator al GFG.

    Anterior, actele depuse de Greensill Capital au arătat că unul dintre principalele motive pentru care managerul de fonduri s-a regăsit în poziţia de a depune cererea de intrare în insulvenţă ţine de invocarea incapacităţii de plată de către GFG Alliance.

    Managerul de fonduri era specializat în finanţări pe lanţurile de furnizori, adică businessuri care împrumută bani pentru a-şi plăti furnizorii. Criza a început la finalul lui februarie – începutul lui martie, când principalul asigurator al companiei a refuzat să reînoiască un contract de 4,6 miliarde de dolari, iar Credit Suisse a îngheţat fonduri legate de Greensill Capital în valoare totală de 10 miliarde de dolari – adică a tăiat accesul Greensill la o sursă importantă de finanţare.

    Avocaţii Greensill au explicat atunci că debutul crizei companiei a venit din pierderea contractului de asigurare. Ei au mai explicat că Greensill are o expunere de 5 miliarde de dolari pe conglomeratul lui Sanjeev Gupta, care trece în prezent prin „dificultăţi financiare” şi care a început să invoce incapacitate de plată pe mai multe obligaţii active faţă de Greensill.

  • STUDIU MedLife: Mihai Marcu, CEO: Varianta britanică a coronavirusului nu doar că se răspândeşte mai repede, ci prezintă şi o rată a mortalităţii mai mare în comparaţie cu alte tulpini anterioare

    În urma analizării unui nou lot de 94 de probe, alese în mod aleatoriu, divizia de cercetare a Grupului MedLife a identificat 88 de noi cazuri de infectare cu tulpina britanică B.1.1.7. Concluzia: în doar două luni, prevalenţa tulpinii britanice a crescut de opt ori, respectiv de la 12% la 94%, pe loturile analizate de MedLife.

    În această etapă, nu s-a observat o creştere a frecvenţei tulpinilor sud-africană şi braziliană”. Mihai Marcu, CEO MedLife spune că ”varianta britanică a coronavirusului nu doar că se răspândeşte mai repede, ci prezintă şi o rată a mortalităţii mai mare în comparaţie cu alte tulpini anterioare”.

    Până în prezent, MedLife a secvenţiat aproape 700 de probe, reprezentând 74% din totalul de probe secvenţiate la nivel naţional (din datele disponibile), dintre care 239 au fost cu tulpina britanică şi două cu tulpina sud-africană.

    Numărul cazurilor de infectare cu tulpina B.1.1.7 raportate pe teritoriul României a ajuns la 469, jumătate dintre acestea fiind identificate de specialiştii MedLife.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Un nou instrument în lupta cu mutaţiile COVID

    Noile teste ar putea reduce la jumătate timpul necesar pentru a identifica dacă un eşantion pozitiv Covid-19 conţine o tulpină îngrijorătoare, relatează Financial Times.

    Tehnologia, cunoscută sub numele de „testarea genotipului”, este testată în laboratoarele NHS Test and Trace, conform Departamentului pentru sănătate şi îngrijire socială.

    Ministrul Sănătăţii din Marea Britanie a precizat că testul va „stabili dacă o persoană infectată are una dintre variantele cunoscute”.

    Acest tip de teste ar putea ajuta la localizare mai uşoară a focarelor cu tulpine îngrijorătoare pentru a putea lua măsuri în tip util în aceste zone.

    Marea Britanie a înregistrat o scădere uşoara a cazurilor de coronavirus şi o scădere importantă a formelor grave şi a deceselor ca urmare a campaniei de vaccinare. Regatul Unit vaccinează peste 800.000 de persoane pe zi şi a reuşit să depăşescă pragul de 50% din populaţia adultă vaccinată cu cel puţin o doză.

  • Tulpina britanică sufocă România: peste 6.000 de infectări în ultimele 24 de ore şi o criză tot mai acută de paturi la ATI

    Premierul îi cere socoteală lui Vlad Voiculescu pentru creşterea numărului de cazuri. Adrian Marinescu: Ne-a prins valul 3 cu un număr prea mic de persoane vaccinate

    Emilian Imbri: Vom ajunge în cel mai scurt timp la peste 12.000 de infectări pe zi. Pe teritoriul României au fost confirmate miercuri, 17 martie, 6.186 cazuri noi de coronavirus.

    În timp ce România este sufocată de tulpina britanică, premierul şi ministrul Sănătăţii se ceartă pe cine ar fi trebuit să ia măsuri pentru evitarea valului trei de infectări.
    Florin Cîţu nu mai vrea doar şedinţă săptămânală a CNCAV, dar şi una a Ministerului Sănătăţii.

    „Am cerut Ministerul Sănătăţii ca până săptămâna viitoare să prezinte un raport al activităţii desfăşurate începând cu luna decembrie în vederea pregătirii valului 3 al pandemiei”, a afirmat premierul Cîţu.

    Avem peste 6.000 de infectări în ultimele 24 de ore şi o criză tot mai acută de paturi la ATI. Mai mult, un ultim studiu arată că cei infectaţi cu tulpina britanică sunt mai predispuşi la forme mai grave şi chiar mortalitate.

    Medicul Emilian Imbri a afirmat, la Aleph News, că datele pe care le avem la acest moment nu sunt deloc optimiste.

    „Acum suntem la 6000 de infectări pe zi, raportate. Noi când am avut 12.000 de infectări pe zi, am avut 1200 de oameni internaţi la secţiile ATI din toată ţara. Este clar că vom ajunge, în cel mai scurt timp, la peste 10- 12.000 de infectări pe zi.”, a avertizat Emilian Imbri, fost manager Victor Babeş

    Chiar dacă suntem la jumătate din numărul infectărilor din valul 2, avem acelaşi număr de persoane internate la ATI, iar numărul e în continuă creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră istorică pentru soferii Uber. Ce vor primi de acum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria companiei

    Şoferii Uber din Regatul Unit vor putea beneficia de salariu minim, concedii plătite şi pensie, ca urmarea a deciziei lansate de curtea supremă britanică, conform CNBC.

    Astfel, cei 70.000 de şoferi vor câştiga cel puţin 8,72 lire pe oră, adică salariul minim din Marea Britanie pentru cei cu vârste de peste 25 de ani, într-o lovitură majoră pentru modelul de business al firmei.

    Gigantul american spune că este „dispus să se schimbe”, însă, cel mai probabil, preţurile pentru utilizatorii aplicaţiei vor creşte ca urmare a hotărârii de astăzi.

    Liderii sindicatelor şi experţii în ocuparea forţei de muncă spun că mişcarea va provoca un val de consecinţe pe termen lung pentru lucrătorii din gig economy (adică persoanele care muncesc oricând, oriunde, fără angajamente stabile). Rachel Mathieson, unul dintre avocaţii care au reprezentat şoferii Uber, a declarat că decizia reprezintă depăşirea unui „prag extrem de important”.

    Totuşi, un sindicat s-a plâns că Uber nu va plăti şoferii pentru timpul pretrecut între curse. În plus, schimbările nu se aplică şi curierilor din divizia de food delivery Uber Eats.

    Luna trecută, Curtea Supremă din Marea Britania a decis că şoferii Uber pot fi consideraţi angajaţi cu drepturi depline şi nu contractori independenţi.

    Compania, care nu a înregistrat niciodată profituri, a raportat pierderi de peste 6,7 miliarde de dolari în 2020, o îmbunătăţire de 20% prin comparaţie cu anul precedent, când pierderile au ajuns la 8,5 miliarde.

     

  • Cum îşi încurajează alţii populaţia să lase maşinile acasă: Marea Britanie investeşte 3 miliarde de lire sterline doar în reţeaua de autobuze

    Premierul britanic Boris Johnson a anunţat că guvernul va investi 3 miliarde de lire sterline în reţeaua de autobuze din Marea Britanie pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor servicii de transport public mai ieftine şi cu o frecvenţă mai mare, în speranţa că cetăţenii vor alege mai des să îşi lase maşina personală acasă, potrivit Reuters.

    În contextul în care industria de transporturi din Marea Britanie trece printr-o reformare, guvernul a anunţat că va adăuga sute de kilometri la reţeaua de transport public, va aduce plăţile contactless în toate autobuzele şi va mări frecvenţa curselor de seară şi de weekend.

    „Reformele noastre vor transforma autobuzele într-o alegere reală de transport, reducând numărul vehiculelor de pasageri, ceea ce va duce la îmbunătăţirea vieţii pentru milioane de oameni”, a anunţat premierul Boris Johnson.

    În Marea Britanie, companiile private precum Stagecoach şi Go-Ahead operează servicii de transport cu autobuze pe bază de contract. Acestea au fost sprijinite financiar de guvern în timpul pandemiei, întrucât numărul de pasageri s-a prăbuşit.

    Conform noului plan al guvernului, Departamentul de Transport a anunţat că autorităţile locale şi operatorii vor forma parteneriate pentru a livra servicile de transport, sau ar putea încheia acorduri de franciză.

    Totodată, guvernul a anunţat că vrea să achziţioneze 4.000 de autobuze electrice sau pe hidrogen şi că a renunţa eventual la achiziţia de autobuze diesel.

  • Christie’s, una dintre cele mai mari case de licitaţii din lume, a vândut „prima operă de artă digitală” pentru 70 de milioane de dolari

    Casa britanică de licitaţii Christie’s a vândut un colaj digital creat de un artist pe nume Beeple pentru aproape 70 de milioane de dolari, notează The Guardian.

    Lucrarea, intitulată „Everydays: The first 5.000 Days” a fost vândută pentru 69,4 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii online, „poziţionându-l pe Beeple în top 3 cei mai valoroşi artişti încă în viaţă”, reiese dintr-o postare pe Twitter a companiei Christie’s.

    Grupul britanic a mai declarat că mişcarea marchează prima licitaţie majoră care a inclus o operă de artă digitală cu certificat de autenticitate NFT (Non-fungible Token). De asemenea, este prima dată când o casă de licitaţie scoate la vânzare o lucrare artistică plătită în criptomonede.

    Aproape 22 de milioane de oameni au accesat site-ul Christie’s în ultimele momente ale licitaţiei, la care au participat colecţionari din 11 ţări.

    Opera lui Beeple, al cărui nume adevărat este Mike Winkelmann, constă în 5.000 de imagini digitale create în fiecare zi din mai 2007 până anul trecut.

    „În ultimii 20 de ani, artiştii au folosit hardware-uri şi software-uri pentru a crea şi distribui opere de artă pe internet, însă nu a existat un mod concret de a le deţine şi de a le colecţiona. Dar situaţia s-a schimbat cu NFT-urile. Cred că suntem martorii începutului noului capitol al istoriei artei”, a declarat Beeple.

    Certificatele de autenticitate NFT reprezintă o serie de identificatori electronici care confirmă unicitatea unei lucrări digitale, stocând datele pe blockchain, tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor.

     

  • Dezvăluiri fără precedent. Ce se întâmplă pentru români după Brexit

    Firmele britanice vor să facă afaceri de piaţa românească, unul dintre sectoarele de interes pentru investitori fiind energia eoliană off-shore şi  nucleară, a de­clarat într-un interviu pentru ZF Greg Hands, secretar de stat pentru comerţ internaţional în guvernul Marii Britanii, aflat într-o vizită de lucru în România. De asemenea, oficialul britanic a spus că „ţine de România ce vrea să vândă pe piaţa britanică, care este una receptivă la produsele româneşti“.

    În opinia sa, cele mai mari atuuri ale României pentru investiţiile britanice sunt forţa de muncă educată şi tânără din România, infrastructura IT şi spiritul antreprenorial. Birocraţia este un dezavantaj al României.

    „Cred că multe businessuri britanice sunt aici, multe se interesează de România. Suntem foarte entuziasmaţi de România din mai multe motive: primul este forţa de muncă tânără şi educată, al doilea este spiritul antreprenorial din România şi al doilea este capacitatea tehnologică din România, cum ar fi, de exemplu, viteza de internet broadband, care este una dintre cele mai bune din lume. Scena tech creşte foarte bine aici. Acestea sunt punctele forte care plac investitorilor britanici“, a spus Greg Hands.

    Greg Hands este secretarul de stat britanic pentru politici comerciale (UK Minister of State for Trade Policy) şi membru al parla­mentului britanic. Lucrează ca secretar de stat în guvernul britanic din 2011. Are studii în Marea Britanie şi SUA şi este absolvent de istorie modernă la Universitatea Cambridge.

    În cadrul interviului el a mai vorbit despre cum ar putea să se întărească relaţiile comerciale româno-britanice şi ce servicii sau produse pot aduce britanicii în România, dar şi ce produse româneşti ar putea să ajungă pe piaţa britanică.

    „Mi-ar plăcea să văd mai multe servicii britanice în România, în special servicii financiare, de consultanţă, legal, aceste nişe în care există expertiză britanică. Aş vrea să lucrăm cu România în zonele unde avem capabilităţi, cum ar fi zona de vânt off-shore, nucleară, alte capacităţi de producţie de energie. Am avut o întâlnire cu ministrul energiei Virgil Popescu şi am discutat despre aceste oportunităţi de a aduce expertiza britanică şi experţii britanici.“

    Mesajul guver­nu­lui britanic vine în contextul în care Marea Britanie, proaspăt ieşită din Uniunea Europeană, caută să întărească relaţiile comerciale cu ţările din blocul european şi cu alte state în calitate de actor independent.

    „Perioada de tranziţie a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Euro­peană s-a încheiat în la 1 decembrie, avem un nou acord comercial  şi acum este momentul să ne uităm înainte şi să construim o fundaţie bună pentru comerţul dintre România şi Marea Britanie. Avem schimburi comerciale de 5 miliarde de lire sterline, este OK, dar cred că pot fi mult mai mari.“

    Interviul cu Greg Hands nu se rezumă doar la aceste chestiuni. În continuare, ministrul britanic a răspuns întrebărilor ZF.

    Care credeţi că va fi rezultatul vizitei dumneavoastră în România?

    În primul rând, perioada de tranziţie a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a încheiat în la 1 decembrie, avem un nou acord comercial  şi acum este momentul să ne uităm înainte şi să construim o fundaţie bună pentru comerţul dintre România şi Marea Britanie.

    Avem schimburi comerciale de 5 miliarde de lire sterline, este OK, dar cred că pot fi mult mai mari. Cred că complementaritatea dintre Marea Britanie şi România este puternică şi cred că Marea Britanie are multe de oferit în termeni de expertiză în industria serviciilor, de exemplu.

    Mai cred că diaspora românească mare din Marea Britanie este un element important şi are un potenţial mare pentru a ajuta viitoarele relaţii comerciale şi investiţi dintre cele două ţări.

    Credeţi că exporturile româneşti către Marea Britanie vor creşte sau că vor creşte importurile României din Marea Britanie?

    Cred că cel mai probabil ambele. România are excedent comercial cu Marea Britanie în acest moment, suntem foarte relaxaţi în această privinţă. Cred că avem un potenţial de a ne vinde mai multe produse şi servicii. Avem relaţii comerciale în domenii-cheie, precum industria automotive, dar cred că Marea Britanie poate vinde mai multe servicii României: financiare, de consultanţă etc. şi cred că România ar putea vinde mai multe produse către Marea Britanie.

    Care au fost efectele Brexit-ului pentru economia britanică?

    Câteodată este dificil să faci diferenţa dintre efectele economice ale Brexit şi efectele economice din cauza Covid. Ce este clar, în termeni de dificultate economică, Covid a jucat un rol major şi Marea Britanie a avut o contracţie economică de 10% în 2020.

    Bugetul a fost aprobat, iar acesta conţine mai multe măsuri-cheie pentru susţinerea  economiei. Pachetul de susţinere a economiei a fost uriaş, mai mare de 200 de mld. lire sterline.

    Cred că economia britanică îşi va reveni, acum se pune problema  cum să ne asigurăm că guvernul distribuie suportul economic şi să reducem deficitul bugetar.

    În termeni de impact al Brexit, este prea devreme să spunem. Perioada de tranziţie s-a terminat în ianuarie, iar treaba mea în calitate de secretar de stat pentru comerţ este să mă asigur că obţin acorduri comerciale cu restul lumii. Am avut negocieri-cheie cu SUA, Australia, Noua Zeelandă.

    Avem multe oportunităţi şi cred că suntem într-o poziţie bună. Vaccinarea merge foarte bine în Marea Britanie, avem peste 20 de milioane de persoane vaccinate din populaţia totală de 65 de milioane.

    Marea Britanie s-a descurcat foarte bine şi numărul de cazuri de Covid care au avut nevoie de spitalizare a scăzut considerabil, rata de mortalitate, din fericire a scăzut foarte mult, am deschis şcolile şi avem un program de redeschidere totală a economiei până în iunie.

    De ce credeţi că Marea Britanie are mai puţine investiţii străine în România decât Franţa?

    Nu am văzut cifrele despre investiţiile străine britanice în România, dar cred că am citit că am urcat în clasament. Cred că suntem acum pe locul 7. O parte din treaba mea este să promovez comerţul cu Marea Britanie, dar cred că este extraordinar că  firmele britanice investesc în România. Cred că este o oportunitate bună pentru companiile britanice.

    Ce produse româneşti v-ar plăcea să vedeţi pe piaţa britanică şi ce produse britanice pe piaţa românească?

    România este un producător agricol extraordinar. Cred de asemenea că maşinile produse în România au fost foarte bine primite pe piaţa britanică. Ţine de România ce vrea să vândă pe piaţa britanică, care este una receptivă la produsele româneşti.

    Mi-ar plăcea să văd mai multe servicii britanice în România, în special servicii financiare, de consultanţă, legal, aceste nişe în care există expertiză britanică. Aş vrea să lucrăm cu România în zonele unde avem capabilităţi, cum ar fi zona de vânt off-shore, nucleară, alte capacităţi de producţie de energie. Am avut o întâlnire cu ministrul energiei Virgil Popescu şi am discutat despre aceste oportunităţi de a aduce expertiza britanică şi experţii britanici.

    Este şi zona de comerţ de băuturi şi alimente. Marea Britanie a devenit exportator net de astfel de produse de calitate cum ar fi scotch whisky, tot felul de brânzeturi.

    Pe măsură ce nivelul de trai creşte în România, MAREA BRITANIE poate fi o oportunitate bună pentru băuturi şi alimente.

    Ce companii britanice v-ar plăcea să vedeţi în România?

    Avem deja mai multe companii şi acestea acoperă o gamă largă. London Stock Exchange, bănci britanice, bănci de investiţii pe zona de consumer. Sunt foarte multe companii aici şi cred că ar putea veni mai multe.

    Am avut zilele trecute o conversaţie interesantă cu reprezentanţii unei companii britanice care erau sceptici în legătură cu România. şeful a venit în România într-un week-end şi s-a „convertit“, a devenit pasionat de România.

    Cred că multe businessuri britanice sunt aici, multe se interesează de România. Suntem foarte entuziasmaţi de România din mai multe motive: primul este forţa de muncă tânără şi educată, al doilea este spiritul antreprenorial din România şi al doilea este capacitatea tehnologică din România, cum ar fi, de exemplu, viteza de internet broadband, care este una dintre cele mai bune din lume. Scena tech creşte foarte bine aici. Acestea sunt punctele foarte care plac investitorilor britanici.

    Pe partea de dezavantaje, cred că multora li se pare că România este birocratică, sunt foarte multe formulare de completat pe hârtie. Chiar şi aici Marea Britanie poate ajuta cu munca pe care a realizat-o deja pentru a ajuta guvernul în revoluţia digitală.

    Care credeţi că este partenerul comercial preferat al Marii Britanii în Europa Centrală şi de Est?

    Marea Britanie este de mult timp un prieten bun al Europei Centrale şi de Est. În mod ironic, chiar dacă nu am fost foarte entuziasmaţi de Uniunea Europeană, am fost entuziasmaţi de expansiunea europeană şi aducerea Europei centrale şi de est mai aproape de Occident.

    Prima dată când am fost în România a fost în 1998 şi progresul de atunci este uimitor.

    În termeni de  parteneri aici, avem relaţii sănătoase, puternice, iar România este, în termeni de dimensiune a pieţei şi în termeni de creştere, una dintre cele mai importante locuri pentru investiţii.  Companiile britanice vor să fie în ECE şi nu ezită să vină în România.

    Credeţi că Marea Britanie se va reîntoarce în Uniunea Europeană?

    Nu cred că se va întâmpla. Foarte mulţi oameni au votat pentru acel referendum, mai mulţi decât au votat pentru guvern. 33,5 milioane de oameni au votat. Acesta cred că este primul motiv.

    În al doilea rând, tot procesul de a ieşi din UE a fost mai dificil şi mai laborios decât mulţi se aşteptau, aşa că în mod ironic, acest lucru înseamnă că există un apetit limitat de a spune „OK, hai să facem încă o dată asta, doar că invers“. Aş fi foarte surprins dacă Marea Britanie s-ar reîntoarce în UE. Nu cred că oamenii vor, nu cred că este o propunere de succes în faţa oamenilor.

     

  • Un cocktail COVID/Brexit: Marea Britanie pierde din cota de piaţă pe care o înregistrează în ţări precum SUA, Germania şi China

    Regatul Unit a pierdut din cota de piaţă pe care o înregistrează în Statele Unite, Germania şi China în timpul pandemiei de COVID-19 din cauza haosului generat la nivelul comerţului internaţional, Brexit-ului şi nivelului redus de productivitate, conform unui raport realizat de Lloyds Banking Group Centre for Business Prosperity, citat de agenţia de ştiri Reuters.

    „În câteva dintre principalele destinaţii de export – Germania, SUA şi China –, Marea Britanie pare să fi suferit un declin mai grav, trecând printr-o recuperare mai înceată”, reiese din raport.

    Între 2017 şi 2019, Regatul Unit a mărit nivelul de exporturi către Germania cu 8,5%, mai puţin decât creşterile atinse de Italia (12%), Olanda (14%), Spania (20%) şi Statele Unite (24%).

    „Imaginea reprezintă scăderile suferite în urma referendumului pentru Brexit din 2016, care indică o decuplare între cele două economii. Combinaţia COVID-Brexit va împinge mediul de business britanic într-o poziţie dăunătoare în viitorul apropiat”, spun economiştii care au realizat raportul.

    Nivelul relativ scăzut de productivitate al Marii Britanii i-a nedumerit pe analişti în ultimii ani: explicaţiile variază de la aptitudinile slabe ale muncitorilor la numărul redus de investiţii pentru cercetare şi criza financiară.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Londra a majorat impozitul pe profit al companiilor de la 19% până la 25% în 2023. Măsurile vor creşte povara fiscală de la 34% la 35% din PIB în 2025-2026, cel mai înalt nivel de la sfârşitul anilor 1960 încoace.

    Conform estimărilor oficiale, îngheţarea impozitului pe venit pentru o perioadă de patru ani aduce 1,3 milioane de oameni în sistemul fiscal.

     

  • BCE cere detalii băncilor europene cu privire la expunerea lor pe fondul britanic Greensill şi GFG Alliance, condus de şeful Liberty Galaţi (Sidex), Sanjeev Gupta

    Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut detalii creditorilor continentului în legătură cu expunerea lor pe compania de servicii financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al grupului britanic, notează Financial Times.

    Greensill a început să demareze săptămâna trecută procedurile de insolvenţă după ce Credit Suisse a suspendat o linie de finanţare de 10 miliarde de euro către fondul britanic, iar BaFin – autoritatea de supraveghere financiare din Germania – a îngheţat conturile unei subsidiare din Bremen a fondului.

    Supervizorii BCE le-au cerut băncilor să ofere informaţii cu privire la împrumuturile restante către Greensill şi GFG Alliance, grup care operează mai multe oţelării la nivel global, bazându-se masiv pe Greensill.

    O sursă citată de FT a menţionat că măsură iniţiată de BCE este una standard şi nu reflectă un grad ridicat de îngrijorare în cadrul instituţiei europene. BCE, Greensill şi GFG Alliance au refuzat să comenteze.

    Între timp, BaFin a menţionat că Greensill Financial, parte a grupului cu sediul în Londra, este mult prea mic pentru a declanşa un prejudiciu grav în interiorul sistemului monetar.

    Principalul produs financiar din cadrul Greensill este cunoscut drept un „lanţ de aprovizionare al finanţelor”, care ajută business-urile să obţină împrumuturi pentru a-şi acoperi costurile. Însă criticii spun că mişcarea ar fi folosită pentru a deghiza o serie masivă de datorii.

    Indiferent de impactul pe care l-a generat asupra sistemului monetar internaţional, declinul suferit de Greensill începe să afecteze GFG, imperiu construit de antreprenorul Sanjeev Gupta, cu venituri de 20 de miliarde de dolari şi peste 30.000 de angajaţi.

    Una dintre companiile miliardarului, Liberty Steel, a finalizat în 2019 achiziţia fostului combinat Sidex de la Galaţi, devenind între timp Liberty Galaţi, într-o tranzacţie estimată la 740 de milioane de euro.

    Liberty Steel, deţinută de GFG Alliance, numără aproximativ 17.000 de angajaţi în Europa, potrivit Reuters.

    Incertitudinile generate de relaţia GFG-Greensill nu sunt noi. În 2018, GAM Holding – grup elveţian care administrează zeci de miliarde de euro – a îngheţat un fond de 12 miliarde de dolari după ce un avertizor de integritate (whistleblower) a ridicat mai mult semne de întrebare cu privire la modul în care au fost evaluate activele Greensill, incluzând aici active nelichide legate de business-urile lui Sanjeev Gupta, în valoare de sute de milioane de euro.