BusinessMagazin

Tag: manageri

  • Cât rezistă un CEO în România

    Mariana Gheorghe (OMV Petrom), Sorin Mîndruţescu (Oracle), Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), Alexandru Vlad (Selgros) sau Gheorghe Dobra (Alro) sunt doar o parte dintre managerii de top care conduc mari companii din România de mai mult de un deceniu. Există vreo legătură între longevitatea unui CEO şi rezultatele financiare ale companiei pe care o conduce?

    „Depinde de contextul în care se află compania respectivă. Dacă este într-o situaţie de turnaround sau de start-up, rezultatele – fie bune, fie rele – se vor vedea foarte repede”, explică Oana Ciornei, managing partner pe România în cadrul firmei de executive search Amrop şi Global Amrop University Lead. Şi pe piaţa locală au fost, spune ea, imediat după criză, câteva mandate scurte, de restructurare, în care un CEO a venit, a implementat un plan de restructurare rapid, după care a lăsat locul unui alt profil de CEO, unul de creştere şi de construcţie.

    În cazul în care organizaţia se află într-o situaţie de succes şi de creştere rapidă însă, un CEO care să pună bazele unei performanţe bune şi pe termen mediu sau lung are nevoie de un mandat lung, în care să fie motivat să implementeze proiecte cu durată mai lungă, mai ales dacă este vorba de consolidarea unei pepiniere de talente sau de dezvoltarea unei strategii de durată.

    „Deşi toată lumea recunoaşte că un CEO devine cel mai performant în al cincilea an de mandat, puţini stau suficient de mult în funcţie pentru a se conecta atât în interiorul organizaţiei cât şi pentru a conecta organizaţia cu mediul extern, a influenţa lucruri mai complexe, cum ar fi cadrul de reglementare sau modul de funcţionare a industriei respective”, adaugă Oana Ciornei de la Amrop.   

    Un CEO care rămâne peste 10 ani pe aceeaşi poziţie nu reprezintă o anomalie, iar astfel de exemple au existat şi încă există – mai rar, ce-i drept – şi la nivel internaţional. Un exemplu în acest sens este Jack Welch, unul dintre cei mai cunoscuţi CEO ai tuturor timpurilor, cel care a condus GE între 1981 şi 2001, deci timp de 20 de ani.

    „În astfel de cazuri, vorbim fie de oameni excepţionali, cu rezultate notabile şi care se pot reinventa ţinând pasul cu timpul şi cerinţele din piaţă, fie (şi) de faptul că ei sunt cei care au propus o anumită strategie sau viziune şi atât timp cât produc rezultate, nu există niciun motiv să fie schimbaţi, mai ales dacă respectiva viziune necesită un timp mai lung de realizare (pe principiul «De ce să schimbi ceva ce funcţionează?»)”, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane Academia de HR. El subliniază totuşi că astfel de decizii nu sunt sentimentale, iar un CEO este menţinut în funcţie atât timp cât produce rezultate, atinge obiectivele propuse şi se aliniază cu interesele acţionarilor, stakeholderilor sau investitorilor care deţin compania. Prin urmare, o schimbare de CEO reflectă adesea o schimbare de strategie sau de abordare în direcţia companiei.

    Deşi există la nivel internaţional o tendinţă de scurtare a mandatelor de CEO, spun specialiştii, sunt cazuri în care există excepţii, iar contractele se tot prelungesc, pentru că performanţa managerului coincide cu aşteptările acţionarului.

    „Faptul că un executiv stă de mult timp la conducerea unei companii este un semn că îşi face treaba bine. Durata mandatului depinde şi de relaţia CEO-ului cu acţionarul, pentru că un acţionar va susţine mereu un CEO performer”, spune Andrei Caramitru, partener la firma de consultanţă în management Boston Consulting Group. Totuşi, adăugă el, mai sunt companii multinaţionale care au o politică de rotaţie a managerilor de top, deşi o astfel de mutare poate fi văzută ca o promovare sau, din contră, ca o pedeapsă (dacă managerul e mutat într-un rol cu o responsabilitate mai redusă decât cea din jobul precedent).

  • Dragoş Dragoteanu, către tinerii antreprenori: Voi sunteţi viitorul acestei ţări, nu comuniştii transformaţi în oameni de afaceri prosperi sau managerii de multinaţionale care cerşesc bunăvoinţa statului român

     Mai “copii”, sa va intre bine in cap: ori o faceti, o va face ea pe voi! Meseria de antreprenor nu este despre “a fi”, adica despre cine vrea sa fie. Jobul asta este despre “a face”. Si trebuie sa il faceti al naibii de bine, daca vreti sa reusiti. Atentie: nu e usor, dar nici obligatoriu! Nu va preseaza nimeni sa ajungeti proprii vostri stapani. E o decizie individuala. O alegere in spiritul tineretii si ambitiei voastre. Dar, va spun un secret: merita sa incercati! Sa dati tot ce aveti mai bun din voi. Sa puneti sufletul si mintea la bataie, daca credeti intr-o idee. Sa va sacrificati putin. Sa munciti enorm. Pentru ca altfel n-o sa mearga.

        Aveti colegi care merg la bere? Sigur aveti! Relaxati-va: n-o sa mai aveti timp. Aveti prieteni care nu rateaza un weekend frumos? Nu ma indoiesc! Obisnuiti-va, n-o sa prea mai aveti weekenduri fara sa nu lucrati. Aveti modele de “succes” care va spun ca nu merita sa va pierdeti tineretea pentru ca aveti toata viata la dispozitie? Nu am dubii ca primiti astfel de sfaturi. Dar stiti ceva? Faceti ce simtiti voi mai bine cu viata voastra! Daca chiar sunteti facuti sa fiti antreprenori, nimic nu o sa vi se para greu.

       Cand eram de varsta voastra, ca si voi, vroiam sa ma fac antreprenor. Sa am propria mea afacere. In fiecare seara umblam prin caminele studentesti, pe la prieteni si colegi, sa schimb niste bani in fise de un leu si trei lei. Si am facut asta zi de zi, luni la rand. Stiti ce faceam cu monedele respective? Ma duceam pe Calea Victoriei, la Palatul Telefoanelor, si sunam potentialii clienti, ca sa incerc sa fac mici afaceri. Din pacate, telefoanele respective nu prea functionau. Si le luam la rand. Multe erau stricate, fiind primitive. Stateam la coada ore in sir, dupa altii, care vroiau si ei sa vorbeasca. Si imi lua si jumatate de zi, ca sa ajung la urechea catorva clienti, incercand sa-i conving sa cumpere ceva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Caramitru, Boston Consulting Group: Nimeni nu ştie cum să explice la sediul central revoluţia fiscală

    „Revoluţia fiscală reprezintă un haos şi un dezastru fără cuvinte. Toate companiile au acum mari pro­ble­me, nu ştiu cum să gestioneze schim­bările şi cum să explice la head of­fice ce se întâmplă în România“, a spus Andrei Cara­mi­tru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Con­sulting Group. El a spus că, în acest moment, firmele de­pun eforturi sem­nificative încercând să facă mo­di­fi­că­rile ne­cesare ca urmare a măsurilor anun­ţate de Guvern, însă acest lucru cre­ează o lipsă de predictibilitate care este nocivă pentru mediul de afaceri.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Radu Timiş, proprietarul şi fondatorul afacerii Cris-Tim

    Acum, grupul pe care l-a constuit are activităţi în domeniul mezelurilor, al lactatelor şi al vinurilor.

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Andre Vivan da Silva, CEO al GSK România

  • Mai mult de jumătate dintre angajaţii români lucrează peste program

    În ceea ce îi priveşte pe angajaţii români, 65% dintre ei lucrează peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angajaţii petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu. Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală.

    Cât priveşte politicile insituţionale împotriva burnout-ului sau stresului generat de presiunea sarcinilor de lucru, dacă ar fi să comparăm, deisgur în Europa conceptul de wellness / wellbeing este mult mai bine înţeles şi se bucură de o integrare mult mai bună în dinamica organizaţională (de exemplu: se fac demersuri pentru scurtarea programului de lucru; se oferă diferite beneficii angajaţilor pentru a face faţă presiunii şi pentru a fi mai performanţi), în România suntem abia la început, însă deschiderea către această direcţie este din ce în ce mai mare, observă Ioana Cebuc, marketing manager Prisum International Trading, importatorul suplimentelor alimentare Himalaya pe piaţa locală.

    Românii sunt din ce în ce mai interesaţi să îşi regăsească echilibrul, se informează şi apelează la terapii care îi ajută să amelioreze disconfortul generat de stările de oboseală acumulată şi să gestioneze mai uşor perioadele încărcate de stres, alegând să se întoarcă la natură şi la lucrurile simple care aduc bucurii mari.

  • FT: Schimbări în domeniul investiţiilor speculative/ O nouă generaţie de manageri preia controlul

    Nimănui nu-i place să fie numit barbar. La un sfert de secol după ce preluarea, în 1988, a firmei RJR Nabisco de către Kohlberg Kravis Roberts a inspirat romanul bestseller “Barbarii de la poartă” (“Barbarians at the Gate”), unul dintre fondatorii grupului privat de investiţii de capital oferă o descriere alternativă asupra firmei sale. George Roberts, R-ul din KKR, a declarat la o conferinţă organizată de Financial Times în New York că el consideră KKR drept prima forţă într-un front de investitori care au perturbat ordinea capitalistă în anii 1980 prin implicarea în efortul admirabil al dezagregării corporatiste. KKR a făcut companiile mai eficiente, susţine el. “Oamenii uită că RJR nu avea de fapt nicio conducere”, adaugă George Roberts.

    “În prezent, George Roberts şi generaţia fondatorilor firmelor de acest tip au devenit miliardari care deţin controlul asupra universului serviciilor financiare prin cumpărarea de companii şi creşterea gradului de îndatorare, în efortul de a perturba echipe de management care au poziţii confortabile şi a forţa astfel reducerea costurilor de producţie şi a impozitelor aplicate. Îi eclipsează pe majoritatea managerilor companiilor înscrise pe Wall Street la capitolul profitabilităţii obţinute (…)”, subliniază editorialiştii FT Henny Sender şi Gary Silverman, precizând însă că “fondatorii unora dintre cele mai mari firme specializate în cumpărarea masivă de capital privat se pregătesc să cedeze controlul unei noi generaţii, care se va confrunta cu un mediu de afaceri mai restrictiv”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barometrul industrial: A crescut activitatea, dar nu şi optimismul managerilor

    Volumul producţiei arată o creştere semnificativă de la 56 la 64 de puncte şi o revenire la vârful înregistrat în martie. Stocurile au urcat timid de la 41 la 43, dar au rămas în zona de contracţie (sub 50). Comenzile noi au progresat de la 55 în august la 62 în septembrie. Un salt destul de puternic, probabil şi pe fondul încheierii perioadei de vacanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

BusinessMagazin