Tag: lansare

  • WhatsApp a introdus o nouă opţiune şi declară „război” băncilor. Ce au anunţat reprezentanţii platformei săptămâna aceasta

    Facebook merge înainte cu planurile de a-şi extinde businessul pe pieţele emergente, scrie Fianncial Times. Reprezentanţii companiei au anunţat la începutul săptămânii că lansează un serviciu digital de plăţi prin intermediul WhatsApp în Brazilia.
    Piaţa din Brazilia este formată din 120 de milioane de utilizatori WhatsApp.

    Cumpărată de Facebook în 2014, WhatsApp a anunţat pe 15 iunie că lansează un nou serviciu de plăţi, care va permite utilizatorilor să trimită bani între ei sau chiar să facă şi cumpărături de la mici afaceri.

    Lansarea din Brazilia a fost prima lansare naţională a serviciului. 

    Decizia urmează declaraţiilor de la începutul acestui an ale lui Mark Zuckerberg, care spunea că vor prioritiza aducerea noilor capabilităţi în patru pieţe: Brazilia, Mexic, Indonezia şi India.

    Brazilia este a doua cea mai mare piaţă după India, unde eforturile de lansare au fost ţinute pe loc de autorităţile care reglementează cadrele legale.

     

  • De la Obor, în online. Veranda Mall a lansat un marketplace pentru care aşteaptă tranzacţii de minimum 1 milion de euro

    Reprezentanţii Veranda Mall, centrul comercial aflat în zona Obor a Capitalei, au anunţat lansarea unui marketplance online, cu care previzionează că vor ajunge la afaceri de 1 milion de euro până la finalul anului.

    Într-o primă etapă, platforma va include şapte comercianţi prezenţi în Veranda Mall: English Home, Meli Melo, Tabor, Bizzar Boutique, Senior Tailor, Miniso şi Smokemania. „Suntem în discuţii şi cu alţi comercianti, atat chiriasi din cadrul Veranda Mall cat si selleri care nu sunt chiriasi, care se vor alătura într-o etapă ulterioară”, spune Alexandru Dincovici, reprezentantul centrului comercial.

    „Am luat decizia la începutul pandemiei, şi contextul este cel care ne-a determinat să explorăm mai serios această nouă direcţie de business. Motivele pentru care am decis să continuăm explorarea şi să mergem până la capăt cu implementarea sunt parţial diferite, şi vin pe de o parte din avantajele pe care o astfel de platformă le poate avea, pe termen lung, şi pe de altă parte din necesitatea de a ne susţine partenerii şi, implicit sau indirect, şi pe noi, în această perioadă dificilă. Onlineul era însă o opţiune încă dinainte de pandemie, şi ne bucurăm că am reuşit să îl punem pe picioare într-un timp record, de doar două luni”, descrie reprezentantul Veranda motivele pentru care au intrat în acest business.

     


     

  • Una dintre cele mai puternice femei din businessul local, despre reţeta succesului: „e o muncă de echipă”. Care este celălalt ingredient secret

    Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte retail & private banking al Băncii Comerciale Române spune că cele mai mari realizări profesionale pe care le-a avut sunt strâns legate de rezultatele celor peste 7.000 de oameni din echipa BCR. „Contează să te înconjori de oameni la fel de pasionaţi şi încrezători, alături de care să construieşti o echipă. Succesul, atât în plan personal, cât şi profesional, e o muncă de echipă.”

    De asemenea, ea spune că este mândră că BCR a continuat în 2019 procesul de transformare digitală a băncii. „Eforturile de digitalizare depuse în 2019, prin proiecte precum George sau Casa Mea, au făcut ca numărul clienţilor care accesează serviciile digitale ale BCR să avanseze cu 60% în ultimul an, iar numărul de produse vândute digital să urce cu 76%.” Tot dintre reuşitele anului trecut, ea menţionează o serie de premiere în piaţa locală, lansate alături de parteneri: prima platformă digitală pentru credite ipotecare, primul sistem de digitalizare a plăţilor în transportul public din România, primul credit bancar ce poate fi contractat 100% online, primul program de mentorat şi accelerare de business non-equity lansat de o bancă în România, cărora spune că li se adaugă o serie de programe educaţionale în zona financiară şi de tehnologie, precum şi finanţarea a aproximativ 2.500 de start-up-uri prin programul StartUp Nation, în cadrul căruia BCR a ajuns la o cotă de piaţă de 37%.

    Pentru anul în curs, Dana Dima şi-a propus accelerarea şi extinderea transformării digitale a BCR, atât din perspectiva proceselor, cât şi din cea a serviciilor şi produselor. 

    În opinia sa, „succesul poate fi atins doar dacă îţi iubeşti viaţa şi profesia. Doar dacă pui multă muncă, pasiune, încredere şi efort de a înţelege, poţi reuşi ca om, dar şi ca profesionist. Primul pas este să gândeşti mereu pozitiv şi vei descoperi că nu există limite, în afară de cele pe care ţi le ridici singur. De tine depinde să le depăşeşti.” 

    Profilul Danei Dima (Demetrian) a fost inclus recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN.

  • AirBnb de România. Cum au reuşit trei tineri români să lanseze pe piaţa locală o platformă de rezervări care rivalizează cu site-uri cunoscute de profil

    Mihai Bârsan, fostul vicepreşedintele de marketing al producătorului de bere Ursus, s-a asociat cu Raluca şi Bogdan Jianu pentru a dezvolta pe piaţa locală proiectul Epic Visits, ce ar urma să fie lansat oficial la începutul lunii iulie. Cum le-a venit ideea? Cu ce se vor diferenţia pe piaţă? Ce parteneri caută? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care cei trei antreprenori au oferit răspuns.
    Dacă pentru Mihai Bârsan aceasta este prima încercare antreprenorială, pentru Raluca şi Bogdan este vorba de al doilea pariu.
    „Noi am lansat şi Ferestroika, un proiect muzeal ce încearcă să recreeze experienţa anilor ’80 în România comunistă”, spune Raluca Jianu. Ea şi-a construit cariera în comunicare şi marketing, iniţial lucrând în domeniul culturii. Mai exact a lucrat şapte ani pentru festivalul TIFF, ultima poziţie deţinută fiind aceea de head of communication. Apoi s-a mutat în agenţie, iar ulterior la Impact Hub, unde s-a ocupat de lansarea proiectului Startarium. „Aşa am prins de fapt gustul antreprenoriatului, iar în 2019 am lansat Ferestroika.” Raluca şi Bogdan Jianu au plecat de la ideea de a organiza o cină comunistă, însă au ajuns la un proiect muzeal unde se pot organiza tururi ghidate, cine, dar unde se poate şi înnopta.
    „Ne-am gândit mult unde să facem acest lucru şi am ales apartamentul bunicilor mei, unde eu am şi copilărit.” În timp au adunat obiecte evocatoare precum sifoane sau hârtie igienică din anii ’70 şi au reuşit să contureze spaţiul.
    „Acest proiect ne-a învăţat însă că pe platformele de rezervări nu eşti vizibil şi greu te faci remarcat, mai ales dacă eşti la început şi ai un proiect diferit. Experienţa noastră în marketing şi comunicare ne-a ajutat, organizând o campanie online, cu resurse proprii. Astfel, sub 10% din rezervări vin de pe platformele tradiţionale, majoritatea vizitatorilor contactându-ne direct”, povesteşte Bogdan Jianu. El lucrează de peste 15 ani în marketing şi publicitate, primii şapte ani fiind în agenţie. Apoi a trecut la Pernod Ricard, unde a fost timp de patru ani brand manager al unor băuturi spirtoase. Iar de patru ani şi jumătate se ocupă de o serie de mărci din portofoliul producătorului de bere Ursus. Acolo l-a cunoscut şi pe Mihai Bârsan. „Eu am pornit în antreprenoriat de la deviza «Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume».”Am văzut că mulţi dintre turiştii care vin în România văd doar centrul vechi şi nu înţeleg mare lucru din istoria noastră. Aşa ne-am dat seama că există o zonă nevalorificată în piaţă, cea a cazărilor memorabile, unde primează experienţa, nu preţul.”
    În august 2019 au început să contureze Epic Visits, o platformă pentru proprietarii de spaţii valoroase. Ba mai mult, au participat la un program de preaccelerare – StepFWD – organizat de Codette şi TechHub Bucharest în parteneriat cu Google for Startups şi susţinut de Ambasada Statelor Unite în România. După program, Raluca şi Bogdan au început să cocheteze cu gândul de a atrage un al treilea antreprenor, pe cineva cu experienţă în business development.
    „Discutam cu Mihai şi-i mai ceream sfaturi. Nu am mers către el să-i propun proiectul, însă asocierea s-a făcut natural.”
    Mihai Bârsan a plecat de la Ursus în ianuarie 2019, după 13 ani. A plecat, spune el, pentru că perspectivele de creştere erau internaţionale, nu locale, iar el voia să rămână în România. De altfel a fost plecat anterior şi s-a întors.
    „Aici îmi bate inima. Aveam de ales: să mă pensionez de la Ursus sau să fac altceva. Din ianuarie 2019 am luat-o de la zero, nu aveam un business în minte, am fost corporatist convins. M-au găsit proiectele pe mine însă, am făcut consultanţă pentru branduri româneşti precum Therme, Untold, Neversea sau Zarea.” În această perioadă, spune el, a cunoscut modele noi de business şi a văzut cum poţi face lucruri fără bugete impresionante.
    Apoi, a ales să se implice în proiectul Epic Visits din trei motive. „E o nevoie neadresată în piaţă – cu potenţial atât local, cât şi global -, există o reţetă financiară viabilă şi există oameni care sunt implicaţi şi energici. E un business care are potenţial să devină unul dintre unicornii României”, explică el făcând referire la companiile evaluate la peste 1 miliard de euro.
    Platforma Epic Visits urmează să fie lansată pe 1 iulie cu o primă listă de spaţii de cazare care corespund criteriilor legate de design, poveste, temă. Acum cei trei sunt în etapa în care discută cu proprietarii de case de oaspeţi, întâi pe mail sau la telefon, unde le povestesc despre proiect. Urmează vizita pentru a se convinge că spaţiile corespund. Etapa următoare este cea de listare şi parteneriat.
    Modelul de business presupune o taxă la fiecare rezervare, plus un abonament lunar ce începe de la 10 euro şi presupune o serie de servicii. „În funcţie de nevoi, oferim servicii foto, video sau de comunicare.”
    Din cercetarea realizată de cei trei antreprenori, există între 1.000 şi 1.200 de locuri memorabile în România, echivalentul a 5% din toate spaţiile listate pe platforma Booking.com.
    „Nu vrem să ne extindem mai mult. Am început discuţiile, iar feedbackul iniţial e pozitiv. Contextul actual e dificil pentru turism, astfel că această platformă poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru micii antreprenori”, spune Raluca Jianu.
    Dintre cazările care ar fi potrivite ea menţionează castelul de lut Valea Zânelor, Ferestroika sau proprietăţile de tip glamping. Astfel, trebuie să existe o idee centrală, o temă a spaţiului, regăsită în design. E nevoie de un proiect autentic, care are o poveste, şi este nevoie de factorul epic, fie că e vorba de privelişte sau de un obiect de design.
    Site-ul va porni iniţial cu 20-30 de proprietăţi pentru a creşte la 1.000 până la finalul anului sau în prima parte din 2021. „Curatorierea durează. Vrem să construim Epic Visits ca o platformă inspiraţională, unde oamenii vor putea căuta în funcţie de tematica experienţei, de geografie, de preţ. Iniţial ne adresăm românilor şi vrem să lansăm vara aceasta proiectul pentru a susţine turismul local. Pandemia a dat oamenilor noi motive pentru a descoperi România. Ne gândim să ne extindem, dar pentru moment ne concentrăm pe România”, spun cei trei fondatori.
    Proiectul se adresează acelor turişti exploratori, oameni care călătoresc independent, care sunt educaţi, au venituri peste medie şi caută să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. „Există un segment global de astfel de clienţi care e prezent şi în România, mai ales în urban. Turismul-experienţă era în tendinţe şi înainte de criză şi va continua să fie. Noi vrem ca una din trei rezervări făcute la proprietăţile din segmentul nostru să se facă prin noi”, conchid cei trei fondatori.

  • Revino lansează o hartă a producătorilor locali de brânzeturi. Alina Iancu, fondator: În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi

    Numărul producătorilor locali de brânzeturi a crescut în ultimii doi ani, majoritatea fiind în Transilvania, urmată de Bucovina, tot mai mulţi dintre  aceştia fiind atenţi la crearea unui brand propriu.

    Platforma Revino a lansat recent o hartă interactivă a producătorilor de brânzeturi, în completarea informaţiilor furnizate despre producţia locală de vin.

    „Am identificat până în prezent peste 70 de producători locali ce realizează brânzeturi ambalate şi etichetate, iar căutările continuă. Transilvania are cei mai mulţi jucători, fiind urmată de Bucovina şi apoi de celelalte regiuni”, a precizat Alina Iancu, fondatoarea Revino şi CrameRomania.ro.

    Ea spune că pe piaţa din România se simte un interes tot mai mare şi din partea producătorilor de brânzeturi pentru a dezvolta afaceri la standarde occidentale, aceştia punând accent pe de o parte de calitatea produselor şi, pe de alta, pe creionarea unui brand complex şi complet, memorabil, având grijă de toate elementele, de la ambalaj la etichetă şi logo.

    „În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi, focusul fiind pe creşterea calităţii produselor. În timpul călătoriilor întreprinse la cramele din România, am avut ocazia să degust diferite brânzeturi locale şi, în  acelaşi timp, să simt diversitatea şi calitatatea acestora. Fie că au călătorit în afara ţării, fie că s-au documentat local, producătorii de brânzeturi artizanale vin către consumatori cu produse premium ce merită descoperite”.

    Brânza artizanală este produsă în loturi mici, manual, folosind cât mai puţină mecanizare. Unii producători s-au specializat pe doar câteva sortimente, pe când alţii au pariat pe un număr mai mare de reţete şi produse.

    Distribuţia se face de cele mai multe ori direct din magazinul fabricii, dar micii producători intră tot mai mult şi în retailul tradiţional sau online.

    Revino va organiza în toamna acestui an, între 21-22 noiembrie, o ediţie specială a târgului de vinuri, Revino Cheese & Wine Show.

     

  • Ungaria a lansat consultaţii naţionale despre COVID-19, Soros şi sclavia prin datorie

    Guvernul maghiar a lansat un sondaj la nivel naţional pentru a afla părerile cetăţenilor cu privire la măsurile economice în contextul pandemiei de COVID-19, la planul de reconstrucţie economică al UE, la imigraţie şi la miliardarul maghiaro-american George Soros, scrie Euractiv. Al 9-lea sondaj naţional de la venirea la putere a partidului naţionalist Fidesz în 2010 le cere maghiarilor să spună dacă sunt de acord cu o serie de acţiuni guvernamentale, inclusiv fabricarea la nivel naţional a echipamentelor de protecţie personală, măsuri restrictive legate de coronavirus şi suprataxarea băncilor şi companiilor multinaţionale pentru redresarea economiei. Chestionarul „îşi propune să obţină feedback de la maghiari pentru ca guvernul să ia decizii politice în consecinţă“, a scris ministrul familiei Katalin Nov·k pe Twitter.

    De asemenea, sondajul întreabă dacă măsurile de prevenire a răspândirii virusului ar trebui menţinute atâta timp cât persistă riscul întoarcerii bolii. Organizaţiile de protecţie a societăţii civile şi-au exprimat anterior îngrijorarea cu privire la modificările propuse în proiectul de lege privind normele de tranziţie după încheierea stării de urgenţă. Ele avertizează că legea va crea „fratele mai mic“ al decretului special care a permis guvernului să restricţioneze drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de mişcare sau dreptul de adunare.

    Legea va fi supusă votului în parlament, unde Fidesz deţine supermajoritatea, la sfârşitul acestei luni. Într-o întrebare separată, autorităţile solicită poziţia cetăţenilor cu privire la „noul plan“ al lui George Soros de recuperare economică postcoronavirus, despre care guvernul susţine că propune statelor membre ale UE să-şi asume „obligaţiuni perpetue“ ale căror costuri vor fi plătite „de viitoarele generaţii, la infinit“. Experţi fără nume le-au spus maghiarilor că acest plan va „împinge naţiunile în sclavia datoriei“. 

  • Omnicredit, fintech-ul care oferă soluţii de factoring şi microfinanţare online, a acordat împrumuturi de peste 12 mil. euro în primul an de la lansare

    Fintech-ul Omnicredit, lansat în România anul trecut şi care oferă soluţii online de factoring şi microfinanţare de până la 35.000 de lei pentru antreprenorii locali, a acordat finanţări în valoare totală de 12 mil. euro în perioada iunie 2019-iunie 2020, după ce platforma a înregistrat aproximativ 4.500 de cereri de finanţare pe toate cele trei categorii de produse oferite, respectiv microcredite, factoring şi scontare, din care a aprobat peste 1.500.

    Potrivit datelor companiei, profilul companiilor care apelează la soluţii de microfinanţare s-a modificat substanţial în urma apariţiei crizei generată de pandemia de COVID-19. Astfel, dacă înainte majoritatea clienţilor care apelau la finanţări aveau businessuri în producţie, construcţii, comerţ, PR, afaceri din agricultură şi inginerie, din februarie, când au început să se simtă primele efecte ale crizei, au apărut clienţi cu afaceri preponderent în panificaţie, retail online de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau transporturi rutiere de mărfuri.

    În funcţie de segmentele de business, media finanţărilor acordate sub formă de factoring a fost de circa 10.000 de lei pe cerere, în timp ce microcreditele acordate se situează, în medie, în jurul a 35.000 de lei.

    În cazul produselor de factoring şi scontare, timpul mediu de aşteptare al clientului a fost de aproximativ 4 ore de la momentul în care cererea este completă, în vreme ce durata medie de aprobare a unui microcredit a fost de aproximativ 24 de ore.

     „În prezent, din punctul de vedere al volumului finanţat ponderea pe segmente este de aproximativ 80% factoring şi scontare şi 20% microcreditare, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că avantajul factoringului este că nu îndatorează firma, ci doar ajută compania să-şi îmbunătăţească cash-flowul. Remarcăm că fintech, marketplace, crowdfunding, equity crowdfunding – concepte noi de finanţare alternativă, sunt tot mai des folosite şi de micii antreprenori români”, explică Elisa Rusu, CEO şi fondator Omnicredit.

     

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.


    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.


    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.


    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 


    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.


    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Prima companie auto care introduce un sistem inedit numit „pay-as-you-go” pentru oamenii care nu mai vor să meargă cu transportul în comun

    Fiat a devenit prima firmă auto din Marea Britanie care a lansat un serviciu „pay-as-you-go”, prin care şoferii, contra unei taxe de 10,50 de lire sterline pe zi pot conduce 25 de mile – fiind disponibil însă doar pentru cei care încheie un contract personal pe patru ani, scrie Daily Mail.

    În urma sfatului Guvernului de a se evita utilizarea trenurilor, a metrourilor şi a autobuzelor pe cât posibil în timpul pandemiei, producătorul italian de autovehicule spune că peste o treime dintre angajaţii care fac naveta vor dori probabil să conducă pentru a evita transportul public. Cercetările independente realizate de Fiat au arătat că 35% dintre cei care au permis de condus ar vrea să conducă mai mult acum, odată cu relaxarea măsurilor, mai ales că oamenii încep să se întoarcă treptat la muncă.

    Compania a lansat serviciul în încercarea de a creşte cererea pentru maşinile sale, după două luni în care vânzările au fost aproape de zero, singurul model pus la dispoziţia celor interesaţi fiind, momentan, Fiat 500 – deşi e posibil ca ulterior să fie oferită întreaga gamă.

    Şoferul plăteşte o taxă de 99 de lire sterline (circa 110 euro) în avans şi apoi 99 de lire pe parcursul a 48 de luni, plus 19,2 pence (circa 25 de cenţi) pentru fiecare milă (1,6 km) parcursă.

    Având în vedere că un navetist din Marea Britanie călătoreşte zilnic dus-întors aproximativ 25 de mile (40 km), costul unui Fiat s-ar ridica, zilnic, la puţin peste 10 lire pe zi, în care e inclus combustibilul şi închirierea maşinii, fără limită de kilometri. Cu toate acestea, nu este inclusă şi asigurarea, deşi şoferii pot folosi furnizori precum By Miles, care calculează costul asigurării în funcţie de distanţa parcursă.

  • Cum a reuşit un medic veterinar din România să îşi deschidă o afacere vânzând un produs altfel

    „Toată povestea a început în urmă cu şapte ani, când, însărcinată fiind, am fost depistată cu o aluniţă malignă, pe care am fost nevoită să o scot de urgenţă. Atunci, medicul mi-a recomandat să fiu foarte atentă ce produse cosmetice folosesc şi astfel am început căutarea de produse fără «prostii» în ele”, povesteşte Corina Ujeniuc.

    A constatat însă că multe branduri aveau în componenţa produselor lor ingrediente sintetice cu potenţial cancerigen sau alergen. Aşa că a început să-şi facă singură cremele de care avea nevoie. În 2017, a trecut de la producţia în scop propriu la una artizanală, de cosmetice hand-made, dedicată şi altor persoane atrase de cremele ei. Nuca Organic presupune cosmetice de origine 100% naturală, fără nimic sintetic în compoziţie.

    „Am apelat la o chimistă din Marea Britanie, specializată în formularea produselor cosmetice naturale, deoarece am considerat că este absolut necesar ca produsele să fie formulate de un specialist în domeniu. Sursele din care provin ingredientele am încercat să fie cât mai mult din România, astfel că mierea o luăm de la un producător român din judeţul Mureş, uleiul de cătină îl luăm din judeţul Buzău şi tot aşa.”

    A investit la început 65.000 de euro, dintre care 25.000 de euro au fost surse proprii, iar 40.000 de euro au fost obţinuţi prin programul de finanţare Start-Up Nation. În cele din urmă, în decembrie 2018, afacerea a fost gata de lansare. „Cifra de afaceri pentru 2019 a fost de aproximativ 90.000 de lei, însă despre profit nu se poate vorbi, deoarece în continuare acoperim cheltuielile iniţiale. Avem doi angajaţi”, spune Corina Ujeniuc.
    Cosmeticele Nuca Organic sunt produse într-un laborator din Bucureşti şi de acolo pleacă mai departe spre cumpărători – femei, într-o proporţie covârşitoare. „Vindem online, atât prin intermediul site-ului nostru, cât şi pe alte platforme, dar şi în magazine tip plafar, farmacii şi magazine specializate.” Preţurile pornesc de la 35 de lei, cât costă un balsam de buze cu acid hialuronic, şi urcă în funcţie de produs, astfel că o cremă hidratantă pentru corp costă 120 de lei, iar una anti-aging cu peptide şi ulei de cătină ajunge la 160 de lei.

    Cum însă 70% din vânzări sunt generate de magazine fizice, ultimele două luni nu au fost prea bune pentru Nuca Organic, pentru că multe spaţii s-au închis şi oricum oamenii au stat mai mult în case. Ca mulţi alţi antreprenori însă, Corina Ujeniuc şi-a canalizat eforturile către online, un pas pe care oricum îl avea pus pe hârtie. „Aveam planuri mari pentru 2020, precum participarea la expoziţii internaţionale de produse cosmetice sau târguri tematice, însă din păcate nu am mai putut lua parte la astfel de evenimente.” Sunt însă şi veşti bune: va lansa două produse noi, va participa la un concurs internaţional de produse cosmetice şi îşi va duce brandul mai departe pe piaţa europeană, mai exact în ţările francofone.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    FermierBun – platformă pentru producători agricoli locali (Bucureşti)
    Fondator: Costin Simion
    Investiţii iniţiale: 7.000-8.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată: 150.000-200.000 de euro
    Prezenţă: online


    Hbebe – brand de haine pentru copii (Iaşi)
    Fondatoare: Flavia Hriţcu
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de lei (38.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la târguri


    PrimeRenting – platformă online pentru închirieri de echipamente (Bucureşti)
    Fondatori: Ana şi Dragoş Preda şi Răzvan Popa
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro
    Prezenţă: online


    Greenarium – producţie de terarii cu plante (Sibiu)
    Fondatori: Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online


    Big Books for Little Hands – librărie cu cărţi pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Mădălina Cociorbă
    Investiţii: 150.000-200.000 de lei (peste 30.000 de euro)
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi cu un spaţiu fizic în Bucureşti, în zona Moşilor


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.