BusinessMagazin

Tag: it

  • Daţi clic aici!

    Daţi clic pentru cea mai frumoasă localitate din România, pentru staţiunea care rivalizează cu Santorini şi găsiţi nişte sate, comune, oraşe care încearcă să reînvie un turism care nu va mai veni niciodată.

    Titlurile care anunţă povestea unei fete care s-a îmbogăţit de tânără stând acasă intră în aceeaşi categorie.

    De foarte multe ori sunt şi eu victima clicului sau a ferestrelor care apar de nicăieri când ţi-e lumea mai dragă şi îţi taie din elanul cititului.

    În mod cert, aveţi pretenţia de la Business Magazin şi de la ZF să nu găsiţi astfel de titluri, şi poate astfel de articole.

    Dar dacă aţi avea de ales între un titlu care spune că o pisică s-a salvat miraculos şi un titlu sec care anunţă scăderea ROBOR-ului, indicatorul de referinţă pentru dobânzile la credite, 101% dintre voi aţi da clic să vedeţi ce face pisica. Sau primul clic va fi pe pisică şi apoi pe ROBOR.

    De Robor, care vă calculează dobânda pe care o aveţi de plătit la bancă, nici nu vă atingeţi. Dacă am da titlul ”Criză pe piaţa interbancară, creştere spectaculoasă a Robor-ului. Veţi plăti mai mult la bancă. Ce face Isărescu?“, sigur aţi da clic. Contează prea puţin că Robor-ul a crescut de la 0,8% la 0,83%.

    Nu vrem să vă înşelăm, dar natura umană a voastră, a noastră, ne face să dăm clic pe lucrurile mai spectaculoase, mai nonconformiste, pe cuvintele mai tari – şoc, groază, cădere, prăbuşire; vă puteţi alege voi cuvintele.

    Credeţi că noi, românii, suntem diferiţi de americani sau britanici? De ani de zile citesc The Wall Street Journal şi Financial Times şi mi-am format obiceiul de a mă uita în dreapta pe site-urile lor, unde sunt cele mai citite articole, cele mai vizionate, cele mai share-uite.

    Orice ştire legată de Alzheimer, fitness, divorţ, unde să stai în avion dacă vrei să ai o şansă în caz de prăbuşire, cum să comunici mai bine în doi, cum să te comporţi dacă ai fete adolescente, ce a mai făcut Donald Trump, ce pantofi poartă Melania Trump, cum este sexul peste 50 de ani (la vârsta de 50 de ani), care sunt bolile zilei (cancerul produce întotdeauna emoţie) bate orice altceva.

    Poţi să scrii pagini întregi despre dobânzi sau cursul dolarului, despre luptele din Uniunea Europeană, despre mugurii unei noi crize, nu ai nicio şansă în faţa costumului de 450 de euro purtat de Emmanuel Macron în ziua în care a preluat mandatul de preşedinte al Franţei.

    Şi nu este o ştire de cancan.

    Internetul ne dă posibilitatea să aflăm despre noi, cum suntem, cum simţim, ce ne interesează cu adevărat să citim, la ce ne uităm în realitate, nu ceea ce spunem în sondaje sau în public. Citim despre dobânzi, despre cum merge economia lumii, despre deficite bugetare, despre ce fac marile companii, mai ales dacă lucrăm la vreuna dintre ele în România; dar înainte ne uităm la Melania Trump, ce rochie a purtat la învestitura soţului la Casa Albă, sau la pantofii lui Vladimir Putin, asta dacă nu dăm clic să vedem cum a cântat temutul preşedinte rus la pian. Nu încercaţi să spuneţi altceva, pentru că netul ştie sigur pe ce aţi dat prima dată clic.

    ”De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România“ a avut un reach pe Facebook-ul ZF de peste 50.000 de persoane (comentariul unui cititor de pe Facebook – Deci câte?). ”Cererea de programatori sparge toate recordurile: 3.000 de euro dacă recomanzi un IT-ist bun“ a avut un reach de 30.000 de persoane.

    Articolul ”Roger Ailes, unul dintre cei mai controversaţi magnaţi media şi fostul şef al Fox News, a murit la vârsta de 77 de ani. Anul trecut şi-a părăsit «regatul» de la Fox News după un scandal sexual zguduitor“ a avut un reach de peste 110.000 pe Facebook şi 73.000 de vizualizări pe site-ul ZF. |n condiţiile în care cei mai mulţi dintre voi nu aţi auzit de Roger Ailes.

    Întotdeauna o ”moarte“ (cele mai citite articole de pe Wall Street Journal, FT, Bloomberg şi la noi, conform datelor de mai sus) va atrage un clic mai mult decât majorarea salariilor, să spunem, pentru că are mai multă emoţie decât o cifră seacă de 5%, care mai mult vă enervează decât vă determină să deschideţi o sticlă de şampanie. Pentru cei care vreţi să vedeţi cum funcţionează netul, cum se dau titlurile, cum se pun crossurile, cum se pun postările pe Facebook, pentru cei care vreţi să aflaţi ce citiţi voi şi noi, când anume (orele, zilele din săptămână şamd), sau alte detalii, sunteţi invitaţii mei la ZF şi Business Magazin. Veţi avea parte de o experienţă unică, un internship fabulos, unde veţi înţelege de ce ”daţi clic aici!“

  • Stefanini a deschis un birou la Chişinău

    Sediul Stefanini Moldova este situat în Centrul de Business Internaţional Le Roi. Subsidiara locală, are, în prezent, 65 de angajaţi care sunt specializaţi pe limbile rusă, engleză şi suedeză, dar este şi în căutarea de specialişti vorbitori de spaniolă, germană etc.

    Multinaţionala braziliană este specializată pe furnizarea de servicii de suport IT şi dezvoltare software. Stefanini deserveşte sectoare precum E-Comerţ, telecomunicaţii, asigurări, infrastructură IT, turism, oferind suport pentru tehnologii precum Java, .NET, Javascript, PHP, C/C++, Mobile. Compania are în portofoliul de clienţi companii de top din întreaga lume: Heinz, Hilton Hotels and Resorts, Levi Strauss, Eurocontrol, Ford Motor Company etc.

    Stefanini va organiza anual stagii de practică pentru tinerii specialişti din Republica Moldova, oferindu-le posibilitatea să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de bază din domeniu şi să înveţe mai multe, ulterior având posibilitatea de a se alătura echipei.

    “Le oferim tinerilor posibilitatea de a-şi dezvolta cariera într-o companie multinaţională. Fiind expuşi din start unui mediu internaţional, angajaţii Stefanini capătă experienţa necesară pentru a deveni specialişti foarte buni, într-o companie de top. Am identificat în Republica Moldova un potenţial foarte bun, pentru că aici se pune accent puternic pe educaţie iar tinerii îşi doresc să lucreze, să capete experienţă şi să îşi dezvolte cunoştinţele din domeniul IT”, spune Sabin Gîrlea, Operations Director pentru divizia de Application Development în cadrul Stefanini România.

    Stefanini este o companie braziliană cu peste 30 de ani de experienţă în furnizarea de servicii IT la nivel mondial, de la externalizarea infrastructurii IT până la dezvoltarea aplicaţiilor software. Aceasta are o prezenţă directă în 39 de ţări, prin cele 88 de birouri din întreaga lume şi are un portofoliu de peste 500 de clienţi activi. Clienţii vin din sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, telecomunicaţii, industria chimică, servicii, tehnologii, sectorul public şi beneficiază de un set complet de servicii mature şi profesionale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al unei aplicaţii.
     

  • Abordare bespoke în implementarea de ERP

    Serra Software este un furnizor de servicii IT ce are ca obiecte de activitate principale implementarea soluţiilor de tip Enterprise Resource Planning (ERP) şi, mai nou, a soluţiilor de business intelligence.

    Călin Vlad a înfiinţat compania în ianuarie 2011 alături de alţi patru parteneri, devenind furnizor şi implementator al soluţiei ERP SoftOne. |n 2014, Serra Software a fuzionat cu Aliat, companie braşoveană cu profil similar, iar antreprenorul spune că astfel ”am preluat atât angajaţii, cât şi contractele, proiectele şi astfel ne-am deschis şi un punct de lucru la Braşov“.

    |n prezent, compania are 22 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a depăşit, cu puţin, pragul de 400.000 de euro. ”Pentru noi a fost un test, această perioadă de cinci ani de zile, să vedem dacă viziunea noastră ar funcţiona“, spune Vlad, care apoi a detaliat viziunea companiei ce se leagă de calitatea serviciilor, implementarea corectă şi utilizarea programelor ERP la potenţial maxim. ”Majoritatea beneficiarilor unui program ERP îl utilizează doar în proporţie de circa 30%, din păcate. Clienţii noştri folosesc peste 80% din funcţia sistemului ERP. Căutăm să integrăm toate departamentele, dar şi să eliminăm alte soluţii“, spune el.

    Serra Software nu dezvoltă aplicaţii proprii, ci se ocupă doar de implementarea şi customizarea programului SoftOne, iar clienţii ţintiţi sunt companiile cu cifră de afaceri anuale între 6 şi 500 milioane de euro, potrivit lui Vlad. |n prezent, compania are în jur de 50 de clienţi, cu un număr mediu de 26 de utilizatori per proiect. ”Costurile serviciilor noastre sunt cuprinse între 2.000 şi 80.000 de euro pe an. Majoritatea contractelor sunt între 4.000 şi 30.000 de euro, sume ce includ costurile de mentenanţă şi licenţiere. Clienţii provin din domeniul serviciilor, distribuţiei, producţiei.“ Majoritatea contractelor sunt pe termen lung, de minimum doi ani.

    Pentru anul în curs, Călin Vlad urmăreşte o creştere a portofoliului de clienţi cu 10-30%; ba chiar crede că ar putea avea o creştere şi mai mare, dar aceasta nu poate fi susţinută din cauza lipsei de resurse umane. ”Un consultant bun pentru implementarea unui sistem ERP îl formezi în trei ani. Căutăm zilnic. De un an şi jumătate avem două interviuri pe zi. Chiar dacă găseşti pe cineva care are calităţile tehnice necesare, acesta nu deţine abilităţile soft“, spune Vlad. Tot el adaugă că ”dacă nu ai răbdarea, tactul, diplomaţia necesară, atunci nu vei putea reuşi în acest business. Jobul ăsta de consultant nu-l poţi face decât dacă chiar îţi place, altfel este extrem de stresant“.

    Companiile mici de IT duc o luptă grea cu multinaţionalele pentru recrutarea celor mai buni oameni care să le ajute să crească, iar cu asta s-a confruntat şi Serra Software. ”Avem mari dificultăţi în a angaja oameni. De obicei, vizăm studenţi de la Cibernetică. |n şase ani am crescut doi. E greu să-i ţinem. 80% din costurile noastre sunt cu resursa umană“, mărturiseşte managerul companiei Serra Software. Totuşi Călin Vlad nu vrea doar tineri pentru echipa sa, ci caută oameni cu experienţă, deoarece acest job e greu de făcut ”la 25 de ani. Poţi să fii foarte isteţ, dar trebuie să te duci, de pildă, la un client cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro şi să-i spui ce să facă“. Pentru 2017 caută să-şi mărească echipa de consultanţi cu şase sau şapte oameni, deşi ar putea angaja şi mai mulţi, deoarece piaţa cere. ”Astăzi volumul de muncă ar fi de 300% faţă de ceea ce putem să facem. Cererea e foarte mare. Plecând de la acest calcul, ar fi foarte OK să triplez numărul de consultanţi şi am avea ce să facem.“

    Managerul Serra Software este de părere că nimeni nu are răbdarea necesară să formeze consultanţi ”care să ţină foarte mult la calitatea serviciilor de implementare şi postimplementare“. Iar cei buni lucrează pentru multinaţionale cu sediu în România, apoi ”pleacă pe proiecte în afara ţării“.

    Compania fondată de Vlad a pornit într-o perioadă când oamenii de afaceri căutau modalităţi de a-şi reduce costurile, în plină criză. Cine îşi cumpăra ERP atunci? ”Firmele sănătoase şi-au luat ERP şi, culmea, toţi clienţii noştri au avut o creştere a cifrei de afaceri. Implementarea reuşită a unui ERP contribuie la aceasta, pentru că la momentul respectiv toţi aveau nevoie de cotă de piaţă şi atunci trebuia să ia din clienţii altora. Atunci când au avut un suport care să le permită să ia deciziile potrivite, au făcut-o“, este de părere Vlad.

    Cifra de afaceri a companiei în 2016 a depăşit 400.000 de euro, faţă de 380.000 de euro în 2015. Apogeul companiei, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, a fost în 2014, când s-a unit cu Aliat, iar veniturile cumulate au ajuns la 1,2 milioane de euro.

    Călin Vlad spune că dezvoltarea firmei s-a făcut pas cu pas, s-au concentrat doar pe clienţii pe care-i aveau şi nu au căutat să aducă alţii noi; ”până în 2016 nu am avut niciun om de marketing sau vânzări. Fundaţia afacerii am făcut-o în şase ani“. Pentru 2017 îşi propune o creştere agresivă şi vizează depăşirea milionului de euro, ţintă pe care ”nici nu o consider îndrăzneaţă. Sunt foarte mulţi clienţi care încă nu folosesc un sistem ERP. Mulţi ani nu trebuie să-ţi pui problema că piaţa este saturată şi trebuie să furi din clienţii altora“.

    Care este costul pe care-l presupune implementarea unui astfel de sistem, în cât timp îţi recuperezi investiţia şi ce beneficii are? ”Dacă le-ai spune clienţilor direct că au nevoie de 30.000 euro anual pentru ERP, s-ar speria. Trebuie să se obişnuiască cu ideea că un ERP este ca o maşină care le aduce beneficii, dar trebuie să-i bagi combustibilul necesar. |n general, îţi acoperi investiţia cam într-un an“, este de părere managerul companiei Serra Software. Cât despre beneficii, el spune că programul de ERP al SoftOne se poate customiza după placul clientului, astfel încât să răspundă cât se poate de concret nevoilor acestuia. ”Am avut implementări care au condus la dezvoltarea unor module care nu existau în ERP. De exemplu, am dezvoltat un modul pentru departamentul juridic dintr-o companie“, spune el.

    |n prezent, ERP-ul aduce venitul majoritar: 60% din încasări se datorează serviciilor de implementare şi postimplementare, iar restul se realizează din licenţe SoftOne; dar Călin Vlad se aşteaptă ca în viitorul imediat departamentul de business intelligence să aibă o dezvoltare accelerată: ”În următorii trei ani trebuie să ajungă la o pondere de 50% din veniturile noastre“.

  • DPAP: cifra de afaceri va atinge 7 milioane de euro în 2017

    Până în prezent, cele mai căutate categorii de produse au fost hârtia de copiator, tonerele şi cartuşele, dar şi produsele pentru arhivare, cum ar fi bibliorafturile sau produsele conexe acestora.

    Prin activitatea sa, DPAP se adresează în mod special microîntreprinderilor cu până la 10 angajaţi, companiilor mici care au până la 50 de angajaţi şi companiilor mijlocii cu până la 250 de angajaţi. Dintre acestea, cele mai importante sunt microîntreprinderile şi companiile mici.

    DPAP este prezentă pe piaţa din România din 1998, dispunând de o capacitate de livrare de peste 500 de comenzi pe zi.

  • În 2010 a cumpărat două pizza cu 10,000 de bitcoin. Suma fabuloasă pe care ar fi avut-o azi în cont

    Acum nu mai este cazul, iar valoarea unui bitcoin a crescut considerabil, iar IT-istul probabil că-şi şmulge părul din cap la gândul că astăzi cei 10,000 de dolari valorează peste 20 de milioane de dolari. Pe vremea aceea, 10,000 de bitcoin valorau cam 40 de dolari.

    În prezent, pentru prima oară în istoria monezii, valoarea unui singur Bitcoin este acum de 2000 de dolari, iar  valoarea totală a monezilor Bitcoin aflate în circulaţie este de 32.92 miliarde de dolari.

    Valoarea Bitcoin nu a fost întotdeauna la fel de sigură ca acum. Au existat perioade în care a fluctuat extrem de mult, dar acum situaţia pare a se fi stabilizat.

    De unde a venit şi ce este Bitcoin?

    Sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, un dezvoltator de software – sau poate un grup de dezvoltatori – a pus bazele unei valute digitale criptografiate, descentralizate, în regim opensource, ca alternativă la sistemul monetar controlat de bănci centrale şi guverne, care tocmai trecuse printr-un eşec de proporţii istorice odată cu haosul propagat în întreaga lume de falimentul Lehman Brothers. Astfel, Bitcoinul a apărut pe piaţă în 2009, având ca scop să devină o monedă de referinţă care să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri, nu de o bancă centrală sau de o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi cu securitatea asigurată de criptografie.
    Bitcoin-ul este o monedă virtuală, adică o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, iar aceasta este stocată într-un portofel digital. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim (blockchain) care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii.

    Monedele Bitcoin sunt „fabricate” pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreia în reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Pe măsură ce puterea de procesare direcţionată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi Bitcoin variază. În urma „mineritului”, utilizatorii primesc Bitcoinuri pe care le pot utiliza în reţea.

  • România nu are de lucru pentru românii cu înaltă calificare care lucrează în afară

    Pentru cei care au joburi specializate, în industrie, inginerie, energie – unde salariile sunt mai mari la limita superioară – nu prea există joburi. Sau dacă există, acestea sunt date ca pe vremea comunismului, respectiv trebuie să cunoşti pe cineva de la HR pentru a putea să te angajezi.

    Pentru românii din afară, care au specializări înalte, companiile din România nu sunt chiar atât de darnice în privinţa poziţiilor deschise.

    Un cititor, comentând un articol pe care l-am scris acum două săptămâni, spune:

    ”Nu împărtăşesc deloc opiniile autorului privind realitatea pieţei forţei de muncă din România. Dacă există mereu poziţii deschise în retail pentru cine este dispus să ridice de 100 de ori pe zi câte 25 kg, cât permite legea, sau să împletească cabluri «la bandă» pentru 250 de euro, nu înseamnă deloc un deficit al pieţei forţei de muncă. O analiză atentă ar trebui să caute zona de medie şi înaltă calificare, unde dispariţia industriei a creat generaţii întregi de şomeri cu diplomă care lucrează de multe ori lucruri sub nivelul lor de calificare sau, mai simplu, au preferat să plece. Să luăm exemplul meu. Sunt din Bucureşti şi lucrez în străinătate de ani de zile ca inginer de calcule de rezistenţă pentru Oil & Gas, industria chimică şi nucleară. Caut de luni de zile să găsesc de muncă în ţară. Firmele nici măcar nu mă sună pe Skype sau să-mi răspundă la mesajele de aplicare, şi vorbesc de firme de top, multinaţionale care produc pentru toată lumea etc. Şi atunci ce să cred, iar în cazul meu ce să fac? Să las un job de mii de euro lunar şi să mă întorc în ţară ca să lucrez în retail sau HoReCa? România nu are şomaj 0 în zona de vest a ţării… ba din contră. Milioanele de expaţi care lucrează în afară şi sutele de mii de pensionari anticipaţi ar trebui considerate în statisticile forţei de muncă disponibile, dar nu neapărat în şomaj. Dacă economia se va diversifica şi cererea de specialişti (nu doar în IT) va creşte, aceşti oameni vor ieşi la suprafaţă.“

    Un alt român, care lucrează în străinătate pe o poziţie bancară, spune că şi-a trimis CV-ul la aproape toate băncile din România în încercarea de a găsi un post pe măsura competenţei, experienţei câştigate în afară. Rezultatul: zero. Nu l-a căutat nimeni de la HR mai mult decât să-i răspundă protocolar la e-mail: Mulţumim pentru interesul manifestat pentru banca noastră. Vă vom contacta noi în cazul în care apare ceva.

    Probabil că sunt mii de români care au poziţii bune în străinătate, lucrează pe câteva mii de euro, dolari sau dolari canadieni, dar care ar încerca să revină în ţară în cazul în care ar găsi un job convenabil. Poate nu la acelaşi nivel salarial, dar nici la salariul minim pe economie.

    Pe această piaţă a poziţiilor medii şi de top nu există o cerere atât de mare. Economia şi businessul din România nu au crescut atât de mult încât să genereze poziţii superioare, cu salarii de peste 1.500 de euro pe lună, care să constituie un argument pentru românii care lucrează în străinătate să se gândească la România.

    România este o ţară low-cost pentru investiţiile străine, unde nivelul salarial contează cel mai mult. Sunt prea puţine fabrici, capacităţi de producţie care au nevoie de oameni cu înaltă calificare; or aceste poziţii sunt mai bine plătite.

    Curelele şi volanele pentru maşini sunt făcute în România, dar maşinile sunt asamblate în Polonia, Cehia, Germania, Franţa, Belgia, Olanda etc.

    Cu excepţia cererii din IT, de programatori, developeri, testeri, care depăşeşte oferta, nu sunt alte sectoare care să aibă nevoie de oameni specializaţi, cu o calificare superioară. Sau sunt, dar salariile oferite nu sunt atât de mari precum speranţele celor care au terminat o facultate în inginerie, în petrol şi gaze, în chimie sau metalurgie etc.

    Conform datelor statistice, numai 250.000 de români au salarii de peste 1.000 de euro lunar şi numai 10.000 de români au salarii de peste 2.000 de euro (10.000 de lei net).

    4,5 milioane de români din 4,7 milioane de angajaţi au salariul lunar sub 1.000 de euro pe lună.

    Pe de altă parte, există oameni care constată, dezamăgiţi, că poziţiile superioare din companii, din multinaţionale, dar şi din firmele româneşti antreprenoriale sunt închise, nu sunt puse la concurs, sunt date pe sub masă şi există o cumetrie între şefii de HR şi firmele de recrutare pentru plasarea unor anumiţi candidaţi.

    România a evoluat şi din acest punct de vedere, al înţelegerilor dintre directorii de HR şi companiile de recrutare: un job de câteva mii de euro pe lună nu poate fi dat oricărei persoane care şi-a trimis un CV, nu?!

  • ING sparge toate recordurile. Anunţul făcut astăzi de bancă

    Costurile de risc s-au majorat, ajungând la 27 milioane de lei, de la 19 milioane de lei raportate în primele trei luni ale lui 2016, în urma creşterii volumului de credite. Rata creditelor neperformante continuă să rămână sub media pieţei şi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, până la nivelul de 3,7%. Profitul brut atinge 120 milioane de lei, cu 22 milioane de lei mai mult faţă de finalul lunii martie 2016, datorită creşterii veniturilor (+52 milioane de lei), dar şi a unui bun control al costurilor operaţionale şi de risc.

    Portofoliul de credite a ajuns 18,5 miliarde de lei la finalul lui martie 2017, o creştere de 28% pe parcursul ultimelor 12 luni. Principalii factori de creştere au fost creditele pentru persoane fizice şi companii mari. În cazul creditelor pentru persoane fizice, trendul pozitiv s-a resimţit şi în primele trei luni ale lui 2017, ducând ING la o cotă de piaţă în creditare de 8%, de la 6,3% în martie 2016. Creditele în RON au crescut cu 45% comparativ cu primul trimestru din 2016, apropiindu-se de nivelul de 13 miliarde RON. Portofoliul de credite este bine echilibrat între segmentele persoane fizice şi juridice. Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 33%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Fondurile atrase de la clienţi au ajuns la 23 miliarde RON, cu 20% mai mult faţă de martie 2016, astfel încât ING a atins o cotă de piaţă de 8% pentru depozite, de la 7,3% în martie 2016.

    „Începutul lui 2017 a continuat creşterea organică pe care ING a raportat-o şi în utimii ani, cu o cotă de piaţă care creşte constant atât în segmentul creditării, cât şi al depozitelor, cu un portofoliu bine echilibrat şi o atenţie sporită pe dezvoltarea serviciilor digitale şi pe inovaţie. Obiectivul nostru rămâne să construim banca digitală a viitorului. Astăzi, 30% dintre clienţii activi care folosesc servicii bancare digitale au ales ING, iar aceştia realizează 51% dintre tranzacţiile digitale bancare în România”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ultimele 12 luni, ING a atras mai mult de 125.000 noi clienţi activi, o creştere netă de 14% comparativ cu nivelul raportat în martie 2016. Numărul clienţilor care îşi încasează în prezent venituri recurente într-un cont ING a crescut cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând aproape 600.000 de persoane.

    Adaptându-se constant la aşteptările clienţilor şi la stilului lor de viaţă, oferta ING CardComplet aduce mai mult confort şi mai multe beneficii – comisioane zero la retrageri de numerar, de la orice ATM, din orice loc din lume, pentru cei care îşi încasează salariul la ING şi care fac cel puţin o plată pe lună, cu cardul sau prin Home’Bank. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei ING Home’Bank pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.

     

  • Studiu de caz: Contabilul din smartphone

    CONTEXT:

    Timpul de introducere a datelor pentru activităţile de contabilitate îngreunează activitatea contabililor şi a antreprenorilor care îşi fac contabilitatea in-house.

    DECIZIE:

    Lansarea Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de o investiţie de 1 milion de euro atrasă, anul trecut, de Smart Bill de la Catalyst şi Gecad Group.

    CONSECINŢE:

    Pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill, timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date; astfel, se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Smart Bill Conta va contribui la creşterea cu peste 50% anual a vânzărilor Intelligent IT în următorii ani şi va transforma brandul românesc în principalul furnizor de soluţii de facturare de pe piaţa locală.
     

    „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, descrie Radu Hasan, CEO-ul Intelligent IT, compania care operează pe piaţă sub brandul Smart Bill, un obiectiv pe care vrea să îl atingă în perioada următoare. Una dintre modalităţile prin care antreprenorii sibieni care au dezvoltat afacerea – Radu Hasan, Ioana Hasan, Mircea Căpăţînă – plănuiesc să ajungă la acest obiectiv este Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În dezvoltarea acesteia a fost direcţionată o parte din investiţia de 1 milion de euro primită anul trecut din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei. Soluţia Smart Bill Conta se adaugă astfel celor dezvoltate de Smart Bill până acum, fiind complementară acestora, „piesa lipsă din puzzle”, potrivit lui Hasan. Anul trecut, soluţiile Smart Bill au generat venituri de 1 milion de euro, iar pentru anul în curs Hasan previzionează o creştere până la 1,5 milioane de euro; planurile pentru anii următori vizează creşteri importante.

    „Vrem să avem o rată de creştere de 50% pe an şi pentru următorii doi ani.” Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 45.000 de clienţi, de la PFA-uri la companii mici şi mijlocii şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum serviciile şi comerţul. Peste un milion de documente sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, anul acesta a depăşit pragul de 50, iar până la finalul anului echipa va număra între 55 şi 60 de persoane. „Depinde de ce recrutări reuşim să facem, piaţa muncii este foarte capricioasă.” Echipa Smart Bill este împărţită între cele două birouri ale firmei: Sibiu (echipa de dezvoltare software) şi Bucureşti (echipa de vânzări şi marketing).

    CEO-ul Smart Bill spune că au început să lucreze la realizarea aplicaţiei Smart Bill Conta în urmă cu un an, iar conceptul a fost realizat şi îmbunătăţit pe baza discuţiilor cu contabili. „O parte consistentă a investiţiei a mers şi merge în direcţia aceasta, atât în dezvoltare, cât şi în marketing”, spune Radu Hasan, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei direcţionate spre Smart Bill Conta. Aplicaţia va fi oferită gratuit firmelor de contabilitate, iar monetizarea se va face prin vânzarea acestei soluţii clienţilor tip IMM: „Ţintim acelaşi profil de clienţi pe care l-am avut până acum; acoperim 95% din IMM-uri practic, nu ţintim companiile mari, ţinta noastră sunt companiile cu până în 50 de angajaţi, care reprezintă dealtfel 70% din piaţă. Obiectivul nostru este să ajungem cam la 100.000 de firme în următorii trei-patru ani”. El spune că dacă aceşti clienţi vor soluţia completă Smart Bill Conta, costul abonamentului va fi de aproximativ 20-25 de euro pe lună pentru o aplicaţie completă de facturare, gestiune, contabilitate etc.

    Aplicaţia se adresează antreprenorilor, IMM-urilor, contabililor sau firmelor de contabilitate care îşi fac contabilitatea in-house şi care doresc să-şi eficientizeze cu mult timpul de operare. Smart Bill Conta oferă un flux integrat atât pentru client, cât şi pentru firma de contabilitate. Astfel, pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date. Practic, prin eliminarea timpului dublu de înregistrare a documentelor se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Aplicaţia poate fi accesată de oriunde, de pe orice dispozitiv conectat la internet, în mod securizat şi permite vizualizarea documentelor finale sau intermediare ale fiecărui client, explică reprezentanţii companiei.

    Planurile de dezvoltare ale sibienilor nu se opresc însă aici: recent, au primit un grant de cercetare de 600.000 de euro. „Este o axă pe fonduri europene pe cercetare-inovare; astfel că toţi banii vor merge în cercetare. Ne vom concentra pe direcţia de inteligenţă artificială pentru a face Smart Bill cu adevărat smart”, explică Hasan. Pentru aceasta, vor realiza un parteneriat cu două universităţi cu profil tehnic de pe piaţa locală. Au primit deja oferte în acest sens, dar încă nu au ales universităţile cu care vor colabora. Radu Hasan spune că pentru perioada următoare nu şi-au propus să atragă şi alte investiţii.

  • BMW caută companii IT româneşti care să le producă software pentru maşinile electrice

    ”În contextul expansiunii conceptului de mobilitate electrică la nivel global, paradigma competitivităţii se schimbă. Astfel că, producători de maşini cu tradiţie de peste 100 de ani în industrie, precum BMW, îşi caută noi parteneri, pe noi pieţe, companiile din România  fiind vizate în context”, a spus ministrul.

    ”Noua orientare a  producţiei de maşini spre maşini electrificate, în concordanţă cu politica mondială de reducere a emisiilor de CO2, creează mult spaţiu de acţiune actorilor români atât din sectorul industrial, IT dar şi în cel de creare a infrastructurii necesare utilizării unor astfel de maşini. În urma întâlnirilor de la începutul acestui an de la Bucureşti,  BMW a demarat un proiect de selectie a companiilor de IT româneşti care vor produce software pentru grupul german”, a adăugat el.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sorin Mîndruţescu, country leader Oracle România

    El a intrat în echipa Oracle în urmă cu 15 ani, ca director de vânzări pentru aplicaţiile software dedicate zonei de servicii financiare.

    Sorin Mîndruţescu s-a ocupat de-a lungul anilor de coordonarea mai multor proiecte IT, dintre cele mai notabile fiind procesul de design şi aplicare a strategiilor IT pentru Banca Comercială Română – Erste Bank Austria. Între 2004 şi 2008 a fost sales director al operaţiunilor din Europa de Sud-Est, funcţie din care a coordonat 11 ţări din Europa de Sud-Est. Anterior, Sorin Mîndruţescu a lucrat la Bancorex şi la Banca Turco-Română, dar a luat parte şi la punerea bazelor Bank Austria Creditanstaldt, actuala UniCredit, ca director de sucursală.

    Într-un interviu acordat anterior, Mîndruţescu a declarat că este mândru de cum a evoluat sectorul IT românesc în ultimii ani şi crede că există talent şi „loc sub soare” şi pentru outsourcing, şi pentru dezvoltare de produse, şi pentru antreprenoriat.