BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Răspunsul lui Orban când a fost întrebat dacă îi va cere lui Iohannis să nu promulge dublarea alocaţiilor

    Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Timişoara, dacă Guvernul este „încurcat” de dublarea alocaţiilor copiilor şi dac, în acest context, îi va cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea.

    „Noi avem încredere în preşedintele nostru, că de-aia l-am susţinut. Preşedintele are discernământul şi tot aparatul de analiză necesar şi suntem convinşi că decizia pe care o va lua este o decizie bună. În ceea ce ne priveşte pe noi, am atras atenţia în special parlamentarilor PSD să nu îşi mai bată joc de România şi aşa au adus România pe marginea prăpastiei în ultimii 7 ani de guvernare, de imaginea României”, a răspuns premierul.

    Orban a mai spus că PNL a preluat guvernarea cu un deficit „extrem de mare” şi „va ţine ferm cârma” astfel încât să să se asigure că România revine „pe drumul cel drept”.

    „Vom avea grijă să nu fie tulburate (obiectivele asumate – n.r.) de iniţiative populiste care nu au niciun fundament”, a mai spus premierul Orban.

    De altfel, Ludovic Orban a declarat, joi, că proiectul de lege pentru dublarea alocaţiilor de stat pentru copii este un populism ieftin al PSD care nu are niciun fundament în realitatea economică, deoarece nu există resurse financiare la bugetul de stat.

    Camera Deputaţilor a votat, miercuri, decizional, iniţiativa legislativă care prevede dublarea alocaţiei pentru copiii între 2 şi 18 ani, sumă care ajunge la 300 de lei, respectiv la 600 de lei pentru copiii cu handicap.

    Legea se află la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

     

  • Iohannis, despre impactul revizuirii Standard & Poor’s:Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că impactul revizuirii ratingului României de agenţia Standard & Poor’s ”pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil”, dar că e posibil să fie influenţate dobânzile pe creditele luate de ţara noastră de pe piaţa internaţională.

    ”Nu mă aştept la un impact foarte mare. (…) Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil, dar sigur că unii investitori se vor gândi încă o dată în plus dacă este cazul să investească în România sau nu şi e posibil pe undeva să apară o mică influenţă şi la dobânzile pe piaţa internaţională”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a mai spus că revizuirea perspectivei ratingului României este cauzată de guvernarea anterioară.

    ”În primul rând, dar trebuie să vedem un pic de unde vine această retrogradare şi este suficient să citim comunicarea Standard & Poor’s, care spune clar – această retrogradare s-a făcut din cauza derapajului bugetar care a apărut motivat de cheltuiala excesivă şi de bugetul prost făcut de guvernul anterior, nu de acesta. Acesta abia a venit şi a găsit situaţia gata deteriorată. Sunt convins că pe măsură ce vom continua, vom avea un buget mult mai solid pentru 2020, un comportament bugetar adecvat, se va reveni”, a mai spus şeful statului.

    Agenţia de rating Standard & Poor’s a revizuit perspectiva ratingului României la negativă, menţinând actualele ratinguri – BBB-/A-3.

    Agenţia, care avertizează că ratingul ar putea fi redus în următoarele 24 de luni, invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei.

  • Iohannis a semnat decretele: Decoraţiile lui Adrian Năstase, Dan Voiculescu şi Miron Mitrea, retrase

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 11 decembrie a.c., decretele privind retragerea decoraţiilor lui Adrian Năstase, lui Bucur Gheorghe, lui Mitrea Miron Tudor, lui Mucea Dorinel Mihai, lui Mencinicopschi Gheorghe, lui Cuteanu Emilian, lui Severin Adrian, lui Voiculescu Dan, lui Manţog Ionel, lui Muntean Mircia, lui Anghel Gh. Cristian şi Irinei Paula Jianu”, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Conform sursi citate, în temeiul prevederilor art.100 din Constituţia României, republicată, ale art.17 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional „Steaua României”, aprobată prin Legea nr.77/1999, precum şi ale art.51 lit. a din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, i-a fost retras:

    Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce, conferit prin Decretul nr. 960 din 28 noiembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 29 noiembrie 2002, lui Adrian Năstase;
    Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr.1099 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1178 din 13 decembrie 2004, lui Bucur Gheorghe;
    Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 961 din 28 noiembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 29 noiembrie 2002, lui Mitrea Miron Tudor;
    Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr.1095 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 13 decembrie 2004, lui Mucea Dorinel Mihai.

    De asemenea, în temeiul prevederilor art.100 din Constituţia României, republicată, ale art. 51 lit. a din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale „Serviciul Credincios”, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare, i-a fost retras:

    Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 556 din 1 decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 18 decembrie 2000, lui Mencinicopschi Gheorghe;
    Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 1086 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 13 decembrie 2004, lui Cutean Emilian;
    Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 630 din 5 iulie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 11 iulie 2002, lui Severin Adrian;
    Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 991 din 29 noiembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 14 decembrie 2002, lui Voiculescu Dan;
    Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 555 din 1 decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 16 decembrie 2000, lui Manţog Ionel.

    Totodată, în temeiul prevederilor art.100 din Constituţia României, republicată, ale art.51 lit. a din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale „Pentru Merit”, aprobată prin Legea nr.542/2001, cu modificările ulterioare, i-a fost retras:

    Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr.958 din 8 decembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011, lui Muntean Mircia;
    Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 1089 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 13 decembrie 2004, lui Anghel Gh. Cristian;
    Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 1086 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 13 decembrie 2004, doamnei Jianu Irina Paula.

  • Reacţia dură a lui Ilie Năstase după ce Klaus Iohannis a anunţat că retrage decoraţiile celor condamnaţi penal

    Acum, Iohannis a anunţat că va retrage toate decoraţiile primite de-a lungul anilor de persoanele condamnate penal. Năstase are o condamnare de 9 luni şi 10 zile de închisoare în urma unui incident provocat în trafic. ”Am înţeles că a primit şi el o distincţie de la Băsescu. El ce merită? Noi am avut nişte merite în sport. El nu prea are de ce să primească o distincţie. Nu am nicio problemă să îmi retragă ordinul. Dacă-mi lua titlul de la US Open sau de la Roland Garros aveam o problemă. Dar aşa?

    E un mut care nu spune nimic. S-a dus în Statele Unite şi a venit cu o caschetă şi o insignă, în loc să vină cu vizele ridicate românilor. S-a dus premierul polonez şi a ridicat vizele în două zile. Mai mult ce să spun?” , a spus Năstase, conform gsp.ro.

    Ilie Năstase a fost oprit de către poliţişti în trafic în 2018 şi a refuzat să efectueze etilotestul. A avut un schimb dur de replici cu oameni legii, i-a jignit şi i s-au pus cătuşe. A fost dus în cele din urmă la INML pentru recoltarea probelor biologice. I s-a întocmit dosar penal şi a fost amendat.

  • Iohannis: Îmi doresc ca primarii să fie aleşi în două tururi. Guvernul să îşi asume răspunderea

    „Eu am un mesaj pentru primarii care sunt prezenţi aici la întâlnirea cu Asociaţia Municipiilor din România. Cred că este, însă, important că mesajele pe care le am pentru primarii municipiilor sunt mesaje generale pe care le voi da şi celorlalţi primari, de exemplu că eu îmi doresc ca primarii să fie aleşi în două tururi (…) Trebuie să revenim la alegerea primarilor în două tururi. Sunt inişiarive în Parlament. Dacă nu se adoptă cred că ar fi o abordare rezonabilă să se meargă cu asumarea răspunderii în Parlament”, a declarat Klaus Iohannis, înainte de participarea la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.

    Şeful statului a adăugat că „Bucureştiul nu este un oraş bine pus la punct”.

    Vicepremierul Raluca Turcan a declarat luni că, în cazul în care proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin nu va trece în Parlament, atunci Guvernul va lua alte măsuri. Vicepremierul a precizat că opţiunea unei moţiuni de cenzură există în orice moment.

    PSD şi UDMR nu exclud o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

  • Iohannis: Îmi doresc ca primarii să fie aleşi în două tururi. Guvernul să îşi asume răspunderea

    „Eu am un mesaj pentru primarii care sunt prezenţi aici la întâlnirea cu Asociaţia Municipiilor din România. Cred că este, însă, important că mesajele pe care le am pentru primarii municipiilor sunt mesaje generale pe care le voi da şi celorlalţi primari, de exemplu că eu îmi doresc ca primarii să fie aleşi în două tururi (…) Trebuie să revenim la alegerea primarilor în două tururi. Sunt inişiarive în Parlament. Dacă nu se adoptă cred că ar fi o abordare rezonabilă să se meargă cu asumarea răspunderii în Parlament”, a declarat Klaus Iohannis, înainte de participarea la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.

    Şeful statului a adăugat că „Bucureştiul nu este un oraş bine pus la punct”.

    Vicepremierul Raluca Turcan a declarat luni că, în cazul în care proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin nu va trece în Parlament, atunci Guvernul va lua alte măsuri. Vicepremierul a precizat că opţiunea unei moţiuni de cenzură există în orice moment.

    PSD şi UDMR nu exclud o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

  • Răspunsul lui Iohannis când a fost întrebat despre modificarea legilor justiţiei

    „Toate vor fi rezolvate la momentul oportun, care va veni destul de repede. Acum am avut rugămintea şi cred că a fost bine primită să rezolvăm prima data lucrul care este cel mai urgent, respectiv bugetul pentru 2020, apoi ne putem gândi şi la celelalte chestiuni care sunt foarte importante. În paralel cu pregătirea bugetului este nevoie de pregătirea unor măsuri care sunt destul de urgente pentru sfârşitul acestui an. Dar despre aceste detalii vom discuta într-o întâlnire separată”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă vor exista modificări la legile justiţiei şi recursul compensatoriu.

    Klaus Iohannis participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa Biroului Executiv al PNL.

    Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat, duminică, la Sibiu, că Guvernul va angaja răspunderea pe abrogarea recursului compensatoriu, dacă nu va fi realizată modificarea legii de către Parlament. Turcan afirmă că 20.000 de infractori periculoşi au ieşit din închisoare beneficiind de această lege.

  • Iohannis pledează pentru creşterea numărului de parlamentari aleşi de Diaspora

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că va avea discuţii cu liderii partidelor politice pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă Diaspora. ”Avem deja practic un milion de votanţi în Diasporă”, a mai spus el. 

    ”Am avut cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale surprize dintre cele mai plăcute în ce priveşte votul din Diasporă. La primul tur s-a atins un record, record care a ţinut două săptămâni. În turul doi s-a atins un nou record. Cum avem deja practic un milion de votanţi în Diasporă eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi în Parlament. Voi avea discuţii cu liderii politici, cu partidele pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă Diaspora, care iată a devenit foarte activă”, a declarat Klaus Iohannis.

    PMP a anunţat că parlamentarii formaţiunii vor depune luni, în Parlament, o iniţiativă legislativă care prevede ca numărul parlamentarilor care îi reprezintă pe cetăţenii români de peste hotare să fie de minim 15 deputaţi şi 5 senatori.

    La rândul lor, reprezentanţii USR au îndemnat partidele să se unească pentru a sprijini creşterea numărului de parlamentari de Diaspora. Sursa citată precizează că USR are un proiect de lege care prevede ca aleşii pentru Diaspora să fie de 14, nu de 6, cât sunt în prezent.

  • Firea, despre eventuale demiteri în PSD: Tradiţia mai poate fi şi stricată, dacă este neproductivă

    Gabriela Firea a declarat, duminică, despre eventualele demiteri din PSD după rezultatul alegerilor prezidenţiale, că această tradiţie a partidului „uneori poate fi stricată”, dacă a fost o tradiţie care s-a dovenit a fi neproductivă.

    “Tradiţia uneori mai poate fi şi stricată, cum se spune, dacă a fost o tradiţie care s-a dovedit a fi nu tocmai productivă pentru rezultatele partidului, cred că ar trebui schimbat ceva, şi dacă este să analizăm cel puţin ultimii ani din istoria noastră recentă, cel puţin noi, să spunem mai tineri în politică, am regretat anumite momente politice care nu prea ne-au adus cinste, şi anume că dacă un lider politic nu obţinea un scor extraordinar sau pierdea anumite alegeri, noi în loc să vedem din ce cauza s-a obţinut acel scor, să îmbunătăţim relaţia noastră cu românii, să corectăm ceea ce se consideră a fi greşit, am venit să ne luptăm între noi, şi nu cred că a fost de fiecare dată o atitudine corectă, ba aş spune dimpotrivă, am dat mare satisfacţie adversarilor noştri, pentru că eu nu-i consider duşmani pe ceilalţi politicieni, sunt adversarii noştri”, a declarat Gabriela Firea, duminică, după afişarea rezultatelor exit-pollurilor.

    Primarul general al Capitalei l-a criticat pe Klaus Iohannis pentru mesajul ” O Românie fără PSD”, precizând că martirii revoluţiei din 1989 s-au sacrificat pentru a avea pluripartidism.

    “Felicităm câştigătorul, dar după rezultatele oficiale. La ce am de făcut un mic comentariu, că deşi cu un scor, din ceea ce arată cifrele exit poll, mare, în continuare se merge pe această idee, o Românie fără PSD, câtă vreme oameni şi-au sacrificat viaţă la revoluţie pentru a avea pluripartidism, pentru a avea libertate de expresie, libertate de opinie, iar cetăţenii să se poată asocia liberi în orice formaţiune politică. Şi câtă vreme PSD a fost ales de fiecare dată în alegeri de un număr mare de români, nu cred că trebuie să mergem în continuare cu acest mesaj de a izola PSD. Aşa cum spuneam puţin mai devreme, un om politic şi un partid pot să aibă valoare atât la putere, cât şi în opoziţie, şi este normal să fie aşa, nu mai este vremea partidului unic sau vrem să ne întoarcem la acel partid unic care menţinea la putere pe toţi politicienii acelor vremuri”, a mai spus primarul Capitalei.

    Datele provizorii, furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, după numărarea a 94,4% din voturi (8.582.275) arată că actualul preşedinte Klaus Iohannis a obţinut 62,8% din voturi, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 37,1%.

    Datele furnizate de AEP sunt după numărarea voturilor din 18.163 de secţii.

    Potrivit datelor provizorii Klaus Iohannis a obţinut 62,8% din voturi, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 37,1%.

  • Care este povestea lui Klaus Iohannis, reales preşedinte şi care continuă linia de două mandate, după Iliescu şi Băsescu

    Klaus Iohannis (60 de ani), ales al patrulea preşedinte al României după 1989, continuă seria de şefi de stat ai României care au obţinut al doilea mandat la Cotroceni. El i-a urmat în funcţie în 2014 lui Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat, de asemenea succesorul lui Ion Iliescu (2 mandate). 

    Singurul preşedinte al României care nu a avut două mandate a fost Emil Constantinescu, care a abandonat şi nu a mai candidat.

    Iohannis obţine al doilea mandat de preşedinte, potrivit estimărilor la ieşirea de la urne de la turul al doilea la preşedinţie din 24 noiembrie 2019.

    Primul mandat de preşedinte l-a obţinut în 2014 când a câştigat cu 54,43%, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcţie Victor Ponta (45,57), pe fondul unei campanii negative privind obstrucţionarea votului din diaspora, lucru care i-a impulsionat pe românii din străinătate şi în 2019, când diaspora a beneficiat de o legislaţie nouă şi condiţii net îmbunătăţite de vot.

    Patru mandate la Primăria Sibiului

    Prima funcţie de demnitar pe care o obţinea Klaus Iohannis, fost profesor de fizică, era în urmă cu 19 ani când devenea primar la Sibiu, oraş unde a fost reales pentru patru mandate. Din punct de vedere electoral, Iohannis a reuşit performanţa să obţină mandatele de la prima candidatură, atât la Sibiu şi la Cotroceni în 2014. Mai puţin succes a avut la funcţiile în care era desemnat, nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014.

    De etinie sas şi de religie creştin-protestant (evanghelic-luteran), Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

    Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Ajuns întâmplător în acestă postură de candidat şi ulterior primar, după cum avea să recunoască el însuşi, Iohannis l-a învins pe social-democratul Ioan Cindrea, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. Sibienii l-au votat masiv pentru că îşi doreau o schimbare în administraţia locală.

    În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

    Patru Guverne s-au succedat în mandatului de preşedinte al lui Iohannis. Referendumul pe justiţie din 25 mai 2019

    În timpul primului său mandat s-au aflat la putere patru guverne: Executivul de tehnocraţi al lui Dacian Cioloş, iar după ce social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare din 2016 au urmat trei guverne PSD, conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă. În octombrie 2019, premierul Viorca Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, iar ulterior a fost învestit Cabinetul lui Ludovic Orban, premier din partea PNL care conduce un guvern minoritar, cu sprijin fragil în Parlament.

    În timpul primului mandat de preşedinte şi după o reformă netransparentă în justiţie pe care a făcut-o PSD, condus de Liviu Dragnea, contestat pentru dosarul de corupţie pentru care era judecat în instanţă, Iohannis a organizat referendumul pe justiţie din 25 mai.

    Consultarea populară a pornit de la protestele după adoptarea OUG 13 şi a fost validat după ce 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Votul favorabil s-a dat celor două întrebări: dacă există acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională.

    În timpul mandatului său, Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut în 9 iulie 2018 de către purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi.

    Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea a anunţat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă preşedintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

    Preşedintele a semnat, de asemenea, şi decretul prin care procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează. Augustin Lazăr înceta să mai fie procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la data de 27 aprilie 2019, după un scandal privind rolul său la penitenciarul Aiud.

    Ce avere are Klaus Iohannis: Cinci case, un cont de 250.000 lei şi venituri din chirii

    Klaus Iohannis deţine confor ultimii declaraţii de avere, cinci case şi un cont bancar în valoare de 250.000 lei. Totodată, şeful statului şi soţia lui au obţinut venituri în valoare de 61.658 lei prin închirierea unui imobil din Sibiu, potrivit declaraţiei de avere publicată de BEC.

    Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.

    Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.

    Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de 165.100 lei.

    Soţia lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei. Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu. Şi Carmen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.

     

    Scandalurile din jurul caselor

    Scandalurile în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis a fost legat de faptul că ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

    Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, care se va pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii marţi, 18 noiembrie.

    Iohannis a susţinut că şi-a cumpărat cele şase case prin “muncă cinstită” şi că banii pentru achiziţionarea acestora au provenit din salarii, meditaţii, chirii, din bani primiţi de la părinţii săi şi ai soţiei şi din împrumuturi de la prieteni.

    Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă şi pentru care ulterior şi-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziţia unui profesor care nu a reuşit să-şi cumpere şase case prin muncă cinstită şi meditaţii, Iohannis a răspuns: “Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat “Ghinion pentru cine?”, el a completat: “Ghinion pentru mine”.

    Ulterior, el şi-a cerut scuze pentru această afirmaţie, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. “A fost un răspuns foarte neinspirat şi… chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simţit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă şi dacă acea afirmaţie nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli”, a spus el

     

    Ascensiunea rapidă în PNL

    Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

    În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieşind de la guvernare. Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

    În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus premier, în schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru. După anunţarea rezultatelor alegerilor din 2009, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, “acest parcurs de posibil premier” s-a terminat. Ulterior, după ce s-au încheiat cele două mandate legale de preşedinte ale lui Băsescu, Iohannis avea să devină noul preşedinte al României.

    În urma demisiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, după o înfrângere la alegerile europarlamentare din 2014, liberalii a decis conform statutului ca Iohannis să asigure interimatul funcţiei eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou preşedinte. Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales preşedinte al PNL. Iohannis a obţinut 95% din voturile delegaţilor la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghişe – 144 de voturi.

    Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcţia de preşedinte a ţării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul preşedinte PNL, Crin Antonescu.