Tag: ING

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Anul cel mai bun de după criză

    Preţurile stabile, creşterea cererii şi a ofertei şi câteva tranzacţii record au readus optimismul pe piaţa imobiliară în 2014. 2015 este însă aşteptat să fie primul an de după criză cu adevărat bun.


    AUTO: Anul maşinii electrice


    LECŢIA DE ANTREPRENORIAT: Secretele dezvoltării afacerilor


    REPORTAJ: Oamenii din camera de comandă de la Cernavodă


    CLUB BUSINESS MAGAZIN: Noua uliţă a satului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • ING anticipează că euro va ajunge la paritate cu dolarul în doi ani

    Euro a coborât joi până la 1,1754 dolari pe unitate, de la un maxim al anului trecut de 1,3993 dolari pe unitate, atins în luna mai, ING considerând că moneda europeană va continua să se deprecieze până la 1 dolar pe unitate, nivel nemaiîntâlnit din 2002, relatează Bloomberg.

    Potrivit mediei estimărilor făcute de peste 30 de analişti intervievaţi de Bloomberg, euro va atinge 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2016.

    ING anticipează că măsurile Băncii Centrale Europene pentru stimularea economiei zonei euro şi evitarea deflaţiei vor avea efecte negative asupra monedei europene, mai mari decât se aşteaptă alte bănci.

    Puţini investitori vor fi interesaţi de euro, din cauza creşterii masei monetare, în special că Rezerva Federală va face activele în dolari mai atractive prin majorarea dobânzilor, consideră analiştii băncii olandeze.

    “Suntem unii dintre cei mai conservatori analişti în privinţa cursului euro/dolar. Se pare că Fed va începe să majoreze dobânzile mai degrabă mai devreme decât mai târziu, posibil la sfârşitul trimestrului al doilea, iar acest fapt va accentua divergenţa politicilor monetare”, a explicat Petr Krpata, analist în domeniul pieţelor valutare la ING în Londra.

    Într-una dintre cele mai exacte estimări, ING a anticipat la începutul anului trecut că euro se va deprecia cu 13%, la 1,2 dolari pe unitate, până la 31 decembrie 2014, în timp ce media estimărilor analiştilor intervievaţi de Bloomberg a fost la acel moment de 1,28 dolari pe unitate. Euro a încheiat anul trecut la 1,2098 dolari pe unitate.

    Credit Suisse anticipează că euro va coborî la 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2015, iar anul viitor va ajuunge la 1,19 dolari pe unitate.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 decembrie 2014

    COVER STORY:  Înapoi în tranşee

    Emilia Bunea s-a întors în România după trei ani la headquarterul ING din Olanda şi a preluat conducerea Metropolitan Life, cu planul să devină un evanghelist pe piaţa de asigurări şi să ofere fiecăruia o poliţă.


    BĂNCI: Griji de bancher în estul Europei


    ENERGIE: Primul război mondial al conductelor s-a încheiat


    AFACERI: Antreprenoriat cu jumătate de normă


    INTERNAŢIONAL: Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii?

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • În primele nouă luni din 2014 ING a plătit clienţilor beneficii de 8,4 milioane de lei pentru evenimente asigurate prin asigurările suplimentare de sănătate

    În acelaşi interval, nivelul primelor brute subscrise aferente asigurărilor suplimentare care oferă protecţie financiară pentru probleme de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave) a crescut cu peste 13%, până la 29 milioane de lei la finalul lunii septembrie 2014.

    Practic, clienţii care deţin o asigurare de viaţă la ING pot adăuga contractului de bază asigurări suplimentare de sănătate, respectiv asigurarea suplimentară pentru afecţiuni grave. Combinându-le în funcţie de propriile nevoi, clienţii beneficiază de protecţie financiară în cazul spitalizării, al intervenţiilor chirurgicale sau al apariţiei unor boli grave.

    În primele nouă luni din 2014 ING a plătit clienţilor beneficii de 8,4 milioane de lei pentru evenimente asigurate prin asigurările suplimentare de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave), sumă mai mare cu aproape 4% faţă de cea plătită pentru întreg anul 2013.

    Pe prima poziţie în topul riscurilor legate de sănătate pe care care clienţii ING au ales să le acopere printr-o asigurare suplimentară se află intervenţiile chirurgicale. Astfel, pentru 40% dintre contractele aflate în vigoare la finalul lunii septembrie 2014, contractanţii au ataşat un astfel de beneficiu. În acelaşi timp, în cazul a 25% dintre contracte, clienţii au ales să ataşeze asigurări suplimentare pentru situaţiile în care au nevoie de spitalizare.

    O categorie distinctă de riscuri care pot fi asigurate printr-o poliţă suplimentară de sănătate din portofoliul ING Asigurări de Viaţă o reprezintă apariţia unor afecţiuni grave (14 afecţiuni severe şi 3 tipuri de intervenţii chirurgicale). Lansate în 2011, asigurările pentru afecţiuni grave sunt în prezent ataşate la 13% dintre contractele în vigoare.

    În ceea ce priveşte “portretul robot” al clienţilor care au încheiat asigurări suplimentare de sănătate la ING, 21% provin din Bucureşti, iar restul din alte oraşe ale ţării. În timp ce distribuţia pe gen este egală, distribuţia pe vârste arată că aproximativ 40% dintre clienţii care au contractat o astfel de asigurare suplimentară la ING au până în 40 de ani.

    „Asigurările private de sănătate reprezintă un mijloc eficient de a ne asigura din timp, printr-un demers financiar cu impact gradual, disponibilitatea resurselor financiare pentru momentele dificile legate de sănătate. Din analiza portofoliului nostru de contracte şi studiile realizate (ASIBUS 2014, realizat de Mednet, iulie 2014) observăm că atât în Bucureşti, cât şi în provincie oamenii plasează asigurarea privată de sănătate pe primele locuri din punctul de vedere al necesităţii”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă.

  • STUDIU: Românii vor să cheltuiască în jur de 110 euro pentru cadourile de Crăciun

    Studiul analizează răspunsurile a peste 12.000 de consumatori din 13 ţări, şi anume România, Cehia, Austria, Luxemburg, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Polonia, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Turcia.

    Britanicii vor să aloce cele mai multe fonduri pentru cumpărăturile de Crăciun în acest an, în valoare medie de 440 euro, urmaţi de francezi şi luxemburghezi (câte 300 euro), austrieci şi spanioli (câte 250 euro), germani şi italieni (câte 200 euro).

    Cetăţenii din Belgia şi Cehia intenţionează să cheltuiască 190, respectiv 180 euro pe cadouri, urmaţi de români (110 euro), polonezi (95 euro) şi olandezi (25 euro).

    Potrivit studiului, 26% dintre românii contactaţi au declarat că vor să aloce mai mai mulţi bani pentru cadourile din acest an decât în 2013, în timp ce 48% nu s-au hotărât încă la o sumă anume.

    În ceea ce priveşte resursele financiare, 47% dintre respondenţii din România au afirmat că vor cheltui fără să îşi facă griji, în timp ce 48% au declarat că vor pune bani deoparte special pentru cheltuielile de Crăciun.

    Anul trecut, o cincime dintre români s-au împrumutat pentru cumpărăturile de Crăciun, faţă de 14% dintre britanici şi 12% dintre italieni, potrivit studiului.

    Printre obiectivele de natură financiară ale românilor pentru anul viitor se numără o mai bună administrare a bugetului personal prin controlarea sumelor cheltuite (44%), creşterea sumelor economisite (34%) şi reducerea datoriilor (20%).

  • Plus 10% a volumului de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă la 9 luni

    Valoarea activelor financiare în administrare s-a situat la nivelul de 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2014, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Volumul de prime brute subscrise în primele nouă luni din 2014 este de 449,4 milioane lei, în creştere cu 10% faţă de cel din perioada similară a anului precedent (408,2 milioane lei).

    Din totalul poliţelor nou încheiate la ING Asigurări de Viaţă în ianuarie-septembrie a.c., 35% sunt de tip unit-linked. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creştere cu 8pp a ponderii contractelor unit-linked în portofoliul de poliţe noi, astfel încât 51% din contractele în vigoare la finalul lunii septembrie sunt de acest tip.

    În primele nouă luni ale anului, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de aproape 94 de milioane de lei, valoare în creştere cu 9,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Din această sumă, 67,4% (respectiv 73,6 milioane de lei) reprezintă beneficii plătite clienţilor pentru contracte ajunse la maturitate.

    Pentru contractele încheiate în primele nouă luni, nivelul mediu al sumei asigurate este de 50.437 lei (plus 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar prima brută medie este de 1.710 lei (plus 9% faţă de ianuarie-septembrie 2013).

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,54, faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,73, comparativ cu nivelul minim cerut, de 1.

    Fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de aproape jumătate dintre clienţii care au încheiat un contract de acest fel în primele nouă luni din 2014.

    Din totalul clienţilor care au încheiat o pensie facultativă în 2014, aproape jumătate (46%) au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim (calcule ale companiei, pe baza statisticilor ASF). Astfel, la finalul lunii septembrie 2014, numărul total de participanţi la fondurile facultative din administrarea ING era de 142.301(1) (plus 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2013) (sursa: ASF).

    Valoarea activelor nete administrate de cele două fonduri facultative ING era de 473,83(1) milioane lei la sfârşitul trimestrului trei din 2014, în creştere cu aproximativ 33% faţă de intervalul similar din 2013. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,5%(1) (sursa: ASF).

    Contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni din 2014 a fost de 100,55 lei (în creştere cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar la ING Optim de 111,12 lei (plus 9,45% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul lunii septembrie 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,83%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,59%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,2% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general al ING Asigurări de Viaţă, declară: “Consolidarea poziţiei noastre pe piaţă prin continuarea creşterii volumului de prime brute subscrise a fost susţinută de trei mari tendinţe: revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked, diminuarea nevoii imediate a acestora de lichiditate şi, totodată, de alegerea unui nivel mai mare al protecţiei financiare.

    La nivelul portofoliului nostru, revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked este o evoluţie tot mai vizibilă, prezentă încă din primele şase luni ale anului. Contractele unit-linked au reprezentat 35% din vânzările aferente intervalului ianuarie-septembrie 2014, faţă de 27% în aceeaşi perioadă din 2013.

    În acelaşi timp, tot mai puţini clienţi aleg să renunţe la asigurarea de viaţă, numărul total de contracte răscumparate şi reziliate diminuându-se în intervalul analizat cu 19%.

    În plus, am implementat în ultimele luni un nou model de desfăşurare a întâlnirilor anuale cu clienţii, pentru a le facilita acestora o mai bună evaluare a evoluţiei contractului deţinut, respectiv actualizarea realistă a nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor.

    În zona de pensii facultative, semnalele pozitive se referă la faptul că aproape jumătate dintre persoanele care au încheiat un contract în 2014 au ales un fond ING, iar ponderea participanţilor cărora angajatorii le oferă acest beneficiu extrasalarial este tot mai mare. Astfel, dacă în primele nouă luni din 2013, pentru 30% dintre noii participanţi contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite exclusiv de angajator, în 2014, ponderea acestora este mai mare cu 10pp.”

    În primele nouă luni din 2014, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 25,4 milioane lei, comparativ cu 13,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administrează active nete de 6,7 miliarde de lei în beneficiul a peste 1,8 milioane de participanţi.

    La sfârşitul primelor nouă luni din 2014, fondul de pensii administrat privat ING cumula active nete de 6,7 miliarde de lei(1), în creştere cu 39% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c., în funcţie de active, era de 37,47%(1) (sursa: ASF).

    La aceeaşi dată ING avea 1.809.790 de participanţi la Pilonul II, dintre care 97,2% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie pe participant la fondul de pensii administrat privat ING a fost de 97,13 lei în primele nouă luni din 2014, în creştere cu 19% faţă de acelaşi interval din 2013.

    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 11,77%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,2% (sursa: calcule ING/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Raluca Ţintoiu, director general al ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat: „La finalul lunii septembrie Fondul de pensii ING administra active nete de 6,7 miliarde de lei, având peste 1,8 milioane de participanţi.

    Deşi Pilonul 2 reprezintă singura formă de economisire pentru pensie pentru o mare parte a populaţiei active actuale, studiile realizate ne arată că oamenii încă nu au o imagine foarte clară asupra sistemului de pensii obligatorii şi a beneficiilor pe care acesta le oferă.

    De aceea, preocupările noastre urmăresc două direcţii principale: de a contribui prin performanţele investiţionale obţinute în beneficiul participanţilor noştri la acumularea resurselor financiare suplimentare pentru viitorii pensionari şi, totodată, de a răspunde provocării existente în România, aceea a lipsei unei experienţe de economisire timpurie pentru pensie.”

  • ING va rambursa cu şase luni mai devreme ultima tranşă a ajutorului primit de la statul olandez

    Ultima tranşă va fi plătită în data de 7 noiembrie, deşi calendarul de rambursare a pachetului de bailout primit de la stat stabilit de ING şi Comisia Europeană prevedea ca aceasta să fie achitată în mai 2015, se arată într-un comunicat emis miercuri de ING Groep.

    Suma totală pe care ING o va înapoia statului olandez se va ridica la 13,5 miliarde de euro după efectuarea acestei plăţi, dintre care 10 miliarde de euro reprezintă principalul, iar 3,5 miliarde de euro dobânzi şi prime.

    “Sprijinul primit de la statul olandez ne-a ajutat să trecem prin criză şi să ieşim mai puternici. De aceea, suntem recunoscători statului şi cetăţenilor, precum şi clienţilor care au rămas alături de noi în ultimii ani”, a declarat Ralph Hamers, directorul general executiv al ING.

    Tranşa care va fi plătită vineri este în valoare de 1,025 miliarde de euro, dintre care 683 milioane de euro reprezintă principalul, iar 342 milioane de euro dobânzi şi prime.

    ING a raportat un profit net în valoare de 928 de milioane de euro în trimestrul al treilea din acest an, în creştere faţă de profitul net înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în valoare de 128 de milioane de euro, potrivit MarketWatch.

    ING Bank este prima instituţie financiară internaţională care a deschis o sucursală în România după 1989. Lansată în 1994, ca bancă de nişă, de corporate şi investment banking, ING s-a dezvoltat în ultimii zece ani ca o bancă universală, cu un accent puternic în perioada dinaintea crizei financiare pe segementul de retail, unde deţine în prezent cote de piaţă de 5-6%.

  • 86% dintre români spun că nu economisesc constant pentru pensie

    Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulţi români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din Pilonul 2 îl au faţă de sistem. Studiul a fost desfăşurat în mediul online, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populaţia cu vârste între 18 şi 45 de ani, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate legale pentru a deţine o pensie administrată privat.

    O primă concluzie evidenţiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar şi aşa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat şi a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, P2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

    În acelaşi timp, însă, nivelul de informare şi interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sunt suficient de informaţi cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

    Şi în privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiul ING Pensii nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuţiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

    Interesul scăzut al participanţilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendinţă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea aţiunilor necesare pentru a obţine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

    În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deţine o pensie administrată privat în alegerea informată şi deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanţi care deţin un astfel de produs au fost repartizaţi aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinţa este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanţii repartizaţi aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 şi 25 ani.

    “Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem şi în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluţie reală în faţa problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelaşi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcţionare al acestuia şi la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenţi exprimându-şi temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îşi menţină nivelul actual de viaţă şi după retragerea din activitate iar circa 70% se aşteaptă ca acesta să le influenţeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii.

    Dincolo de percepţia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenţa în bine viaţa oricărei persoane. Aşa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei pune şi în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susţină, cu tot mai puţine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

    În 2060 populaţia  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

    “Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.