Aşa cum hârtia igienică a devenit simbolul panicii şi al cumpărăturilor iraţionale în vremea pandemiei de COVID-19, tot aşa cândva banalul ou este simbolul inflaţiei scăpate de sub control şi al defecţiunilor din sistem. Dar şi o cale de refulare a angoasei consumatorului, dovadă fiind multitudinea de meme care au ca subiect scumpirea oului.
Dar şi teoriile conspiraţiei care explică de ce s-au scumpit ouăle. A investi în găini pare o idee neobişnuită, însă ea îi aparţine lui Russ Koesterich, manager de portofoliu la BlackRock. În perioade cu pieţe volatile, investitorii au căutat întotdeauna alternative la acţiuni sau obligaţiuni pentru a-şi proteja capitalul şi pentru a face chiar profit. Koesterich a venit cu propunerea ca răspuns la o întrebare pusă de Bloomberg mai multor manageri de investiţii: pe ce aţi paria 10.000 de dolari chiar acum? Dar de ce găini?
Strategul de la BlackRock argumentează că în timp ce inflaţia a devenit o realitate nedorită pentru fiecare categorie de bunuri, puţine materii prime s-au scumpit la fel de rapid ca ouăle. În ultimul an, în SUA preţurile acestora au crescut mai mult decât cele ale oricăror alte categorii de produse alimentare.
Chiar şi în raport cu alte bunuri de necesitate, creşterea preţurilor ouălor a fost extremă. De exemplu, tarifele şi facturile la energie, care la un moment dat au ameninţat să tragă economia globală în recesiune, s-au potolit. Cotaţiile petrolului şi gazelor naturale sunt ambele mai mici decât erau acum un an. Şi, în timp ce creşterea preţurilor ouălor a fost exacerbată de o epidemie deosebit de gravă de gripă aviară, scumpirile produselor agricole reaminteşte o lege importantă a economiei: toată lumea trebuie să mănânce, orice-ar fi.
Faptul că găinile fac parte din recomandările de investiţii al unui manager profesionist de bani de la BlackRock subliniază cât de valoroase sunt ouăle în zilele noastre, scrie revista Quartz. În SUA acestea erau în decembrie cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an. Creşterea preţurilor ouălor este mult mai rapidă decât inflaţia generală la alimente, de doar 10,4%. Motivele pentru care omleta riscă să rămână doar pe meniurile de lux sunt cunoscute şi simple, ţinând de forţele pieţei. Însă este destul loc şi pentru teorii ale conspiraţiei sau pentru ceva mai… sinistru. Preţurile ouălor sunt ridicate în mare parte din cauza unei epidemii de gripă aviară fără sfârşit care afectează cea mai mare parte din SUA şi părţi ale Europei, forţând fermierii să omoare sute de mii de păsări pentru a controla boala.
Obligaţia de a sacrifica animalele la o scară atât de mare a redus oferta, ceea ce a condus la creşterea preţului ouălor. Numai în SUA gripa aviară a infectat anul trecut peste 10% dintre găinile ouătoare ale ţării. Aceasta este o mare problemă, deoarece pentru mulţi americani şi pentru mulţi oameni din întreaga lume, ouăle sunt o parte esenţială a dietei – un veritabil superaliment şi o sursă importantă de proteine – care are puţini, dacă nu chiar deloc, înlocuitori comparabili. Aceasta înseamnă că va exista cerere chiar şi la preţuri mari. Oamenii vor mânca în continuare ouă şi vor înghiţi şi preţurile mai mari. „Cererea de ouă nu este foarte sensibilă la schimbările de preţ”, explică Wendong Zhang, economist agricol şi profesor asistent de economie aplicată şi politică la Universitatea Cornell. Va scădea preţul ouălor? Zhang apreciază că un producător ar avea nevoie de aproximativ patru până la şase luni pentru a-şi reconstrui oferta de ouă. „Nu există nicio şansă să revedem anul acesta preţurile foarte scăzute de la mijlocul anului trecut”, a spus el.
Dar există şi speranţă. Preţurile cu ridicata pentru o cutie de ouă au început să revină la realitate, potrivit unui raport al Departamentului Agriculturii din SUA din 27 ianuarie, dar va dura până când preţurile mai mici vor ajunge şi la magazinul alimentar de la colţ. De asemenea, contractele futures pentru ouă nu se mai tranzacţionează la cote maxime, semnalând că unii investitori se aşteaptă ca preţurile să scadă. Prin urmare, cine are de gând să cumpere găini trebuie să se grăbească. Şi dacă tot investeşte în păsări, recomandat ar fi să cumpere şi pământ. În ultimii ani, valoarea terenurilor agricole a crescut, iar astfel de investiţii tind să aducă recompense în timpul recesiunilor. Din 1991 şi până în prezent, investiţiile în acest tip de terenuri au avut un randament mediu anual de 11%, mai mare decât acţiunile sau activele imobiliare în aceeaşi perioadă. Acest lucru ajută şi la a explica de ce Bill Gates continuă să cumpere terenuri agricole. Controlând mâncarea, controlează omenirea, nu? Acum este timpul pentru a intra pe tărâmul conspiraţiilor. În SUA şi în alte părţi ale lumii utilizatori ai reţelelor de socializare spun că au găsit un nou vinovat pentru preţurile în creştere vertiginoasă ale ouălor: hrana pentru găini, scrie Fortune. Teoria a luat avânt pe Facebook, TikTok şi Twitter în ultimele săptămâni, oamenii arătând că găinile lor au încetat să mai facă ouă şi speculând că furajele comune pentru păsări sunt cauza. Unii au făcut un pas mai departe sugerând că producătorii de furaje folosesc intenţionat pentru produsele lor formule care opresc producţia de ouă la curte pentru a forţa oamenii de rând să cumpere ouă la preţuri umflate.
În SUA, ouăle s-au scumpit cu 60% într-un an, la o inflaţie de 7%. În Marea Britanie, preţurile au crescut cu 30%, la o inflaţie de 11%. Sau cu 85%, dacă ar fi după tabloidul Daily Mirror, care şi-a ales ca reper o marcă mai rară de ouă islandeze. În aceste condiţii, o găină harnică, ouătoare, ar valora greutatea ei în aur. Nu este de mirare că un strateg al celui mai mare fond de management de active din lume recomandă clienţilor să investească în…pui. Vii, bineînţeles. Şi nu este o glumă.
„Unul dintre cei mai mari producători de ouă din ţară a încheiat un acord cu unul dintre cei mai mari producători de furaje din ţară pentru a-şi schimba formula de hrană, astfel încât să nu mai conţină suficiente proteine şi minerale, iar găinile tale să nu mai producă ouă”, a explicat un utilizator de Facebook într-o postare distribuită de mii de ori. Însă experţii în păsări spun că nu există dovezi care să susţină astfel de afirmaţii. În realitate, preţurile ouălor din magazinele alimentare americane au explodat în ultimul an din cauza exploziei epidemiei de gripă aviară, combinată cu creşterea costurilor cu forţa de muncă şi cu aprovizionarea. Unii proprietari de păsări de curte pot constata că într-adevăr găinile lor nu dau randament, dar experţii spun că problemele nu au legătură cu furajele. În timp ce calitatea hranei poate influenţa capacitatea găinilor de a face ouă, oficiali din agricultura americană declarat pentru Associated Press că nu au auzit de probleme larg răspândite cu hrană care să afecteaze producţia de ouă. Şi câţiva furnizori importanţi de furaje asigură că nu şi-au schimbat formulele. Experţii spun că există explicaţii mult mai banale pentru producţia slabă a păsărilor din curte. „Există o conspiraţie la scară mare? Nu”, spune Todd Applegate, specialist în ştiinţa păsărilor de curte la Universitatea din Georgia. „Dincolo de hrană, există multe, probabil cu influenţă chiar mai mare, cauze legate de management şi de mediul în care trăiesc păsările care fac ca găinile să-şi oprească producţia de ouă sau să şi-o reducă.” Peste 43 de milioane dintre cele 58 de milioane de păsări sacrificate în ultimul an pentru a opri răspândirea virusul gripei aviare au fost găini ouătoare, potrivit Associated Press. „Din cauza gripei aviare, am fost nevoiţi să depopulăm fermele de milioane de găini ouătoare. Şi când scoţi atât de multe păsări din producţie, ai mai puţine ouă”, a explicat Ken Anderson, specialist în industria păsărilor de curte la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. „Iar când sunt mai puţine ouă, preţul creşte.” Senatorul democrat de Rhode Island Jack Reed şi un grup de lobby condus de fermieri au cerut o investigaţie privind o posibilă înţelegere ilegală între producători pentru creşterea preţurilor ouălor. Însă nu există nicio dovadă că hrana pentru pui şi găini a fost modificată pentru a conduce la scumpirea ouălor.
Oficialii din domeniul agriculturii din mai multe state, inclusiv Carolina de Nord şi Georgia, au declarat că nu au primit rapoarte că astfel de probleme ar fi larg răspândite. „Membrii noştri nu au auzit de vreo corelaţie între hrană şi producţia de ouă”, a spus Austin Therrell, director executiv al asociaţiei americane de control al furajelor, un grup de agenţii locale, de stat şi federale responsabile cu reglementarea hranei pentru animale.
Therrell a remarcat, totuşi, că oficialii au primit întrebări de la oameni care au văzut afirmaţii legate de furaje pe reţelele sociale. Alţi factori ar putea explica rapoarte individuale despre producţia mai scăzută de ouă la curte, spun experţii. Orele mai puţine de lumină din timpul iernii pot reduce sau opri producţia de ouă la găini, la fel ca vremea rece, a spus Applegate. Furajele depozitate incorect se pot altera şi afecta metabolismul găinii şi producţia de ouă. „Fermieri cu păsări de curte nu urmează programe de iluminat pentru a avea producţie maximă de ouă”, a spus Anderson. „Mulţi oameni cu astfel de activităţi folosesc doar lumina naturală.” Mulţi utilizatori ai reţelelor sociale cred că anumite produse pentru furajat, cum ar fi cele oferite de Purina Animal Nutrition şi Tractor Supply, un lanţ de magazine de produse agricole, sunt de vină. Unii au spus că găinile lor au început să ouă din nou după ce au schimbat hrana sau şi-au făcut propriile reţete. Companiile neagă că produsele lor sunt de vină. „Confirmăm că nu au existat modificări în formulele produselor pentru hrana păsărilor”, a scris Brooke Dillon, purtător de cuvânt al Land O’Lakes, compania-mamă a Purina Animal Nutrition, într-un e-mail. În mod similar, Mary Winn Pilkington, purtător de cuvânt al Tractor Supply, a declarat că furnizorii săi au confirmat că nu a existat „nicio modificare a profilului nutriţional” al produselor lor furajere. Produsele furajere au fost rechemate în trecut pentru nutriţie necorespunzătoare, potrivit lui Adam Fahrenholz, specialist în furaje la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. Dar, în timp ce problemele legate de mâncarea dată păsărilor, cum ar fi proteinele insuficiente, pot reduce producţia de ouă, el nu a găsit nimic care să confirme afirmaţiile online despre o conspiraţie amplă, internaţională chiar. Ca de obicei în astfel de cazuri, teoria conspiraţiei conform căreia companiile de furaje încearcă în mod deliberat să saboteze producţia de ouă din curtea omului de rând şi-a găsit public datorită unei neîncrederi mai largi în guvern şi în experţi, arată Yotam Ophir, profesor asistent la Universitatea din Buffalo şi specialist în dezinformare. Este ceva normal ca oamenii să caute ţapi ispăşitori în perioadele de anxietate socială, a spus el. Teoria se alătură altor conspiraţii recente care pretind că există un efort coordonat de a submina siguranţa alimentară a naţiunii.