Tag: gaze

  • Roxana Petrescu, guest editor: În timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final

    Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.

    Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).

    Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.

    Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.

    Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.

  • Oţelul verde, investiţie sau cost? Ce înseamnă decarbonizarea uneia dintre cele mai poluante industrii ale lumii

    Industria oţelului începe să resimtă presiunea decarbonizării, după ce a stat mai în umbră, reflectoarele fiind mai ales pe sectorul energetic, pe zona de lignit. Cu toate acestea, industria siderurgică aduce un sfert din poluarea din industrie, iar Comisia Europeană vrea ca până în 2050 Europa să devină un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ce este, până la urmă, decarbonizarea acestei megaindustrii, un cost sau o investiţie? Şi, mai ales, cine plăteşte factura?

    Costul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigurări în prima jumătate din 2021 din cauza ritmului schimbărilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifră din ultimii 10 ani. În următorii 30-40 de ani, oamenii de ştiinţă au calculat că, din cauza dezastrelor naturale, provocate de schimbările climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global”, spune Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie (CRE), organizatie neguvernamentală care reprezintă intereselor marilor jucători din segmentul energetic. Totodată, Corneliu Bodea, alături de fratele său Adrian sunt antreprenorii din spatele grupului Adrem, entitate activă pe zona de soluţii energetice şi automatizări industriale, având 1.500 de angajaţi şi un business de circa 45 de milioane de euro.

    Aşadar, continuă el, reducerea poluării trebuie privită şi în această cheie, a investiţiilor, inclusiv din acest punct de vedere al asigurărilor în caz de dezastre naturale: „Deci, nu numai pentru că vrem să lăsăm planeta mai sigură, mai bună pentru copiii noştri. Dar şi pentru că trebuie să cheltuim atât de mulţi bani şi să acoperim costurile dezastrelor naturale.

    „Declaraţiile nu au fost întâmplătoare, ci au fost făcute în cadrul unui eveniment-premieră pentru piaţa locală. Astfel, Centrul Român pentru Energie (CRE), Liberty Steel, din care face parte şi Liberty Galaţi, fostul Sidex, MTAG Elveţia, ICSI (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice) Râmnicu Vâlcea şi Adrem au semnat luna aceasta un memorandum de înţelegere privind dezvoltarea unui proiect de cercetare-dezvoltare-inovare de integrare a hidrogenului şi înlocuire a combustibililor fosili în procesul de fabricaţie industrială.


    Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care aparţine şi Liberty Galaţi, fostul Sidex: ”Nu există niciun substitut care să aibă cu adevărat proprietăţile oţelului.”


    Memorandumul a fost semnat în contextul în care planul pe termen lung al Liberty Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, vizează utilarea platformei industriale cu mai multe forme de producere a energiei. Platforma are o capacitate de producţie actuală de aproximativ 2 milioane de tone de oţel pe an pentru clienţi din domeniul construcţiilor, naval, petrolier şi gaze, precum şi cel al producţiei de energie regenerabilă, ţinta fiind de a o dubla până în 2030, concomitent cu realizarea mai multor investiţii pe zona de decarbonizare. De la utilizarea hidrogenului, până la energie solară sau eoliană, totul este pe masă pentru ca oţelul produs la Galaţi şi folosit în aproape orice, de la maşini la frigidere, să devină mai verde.

    „Nu există niciun substitut care să aibă cu adevărat proprietăţile oţelului”, spune Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care aparţine şi Liberty Galaţi, fostul Sidex, cel mai mare combinat siderurgic din România. „Aşadar, m-aş concentra asupra creşterii la nivel global. Vom vedea că consumul de oţel se va dubla în următorii 30-35 de ani”, mai spune Gupta.

    Ca element cheie pentru inginerie şi construcţii, oţelul este metalul cel mai frecvent utilizat la nivel mondial, punând practic bazele economiei industriale moderne. Dar la fel cum sectoarele petrolului şi cărbunelui s-au confruntat cu o presiune intensă în ultimii ani, rolul oţelului în criza climatică este acum sub un ochi mult mai atent. Modul dominant de topire a fierului pompează în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, principalul factor care contribuie la încălzirea globală provocată de om, iar acest lucru trebuie să se schimbe.



    În afara producţiei de energie electrică, sectorul siderurgic este cel mai mare producător industrial de gaze. Dacă oţelul verde va avea cu adevărat un impact în lupta împotriva schimbărilor climatice, industria nu îl poate trata ca pe o nişă, produs premium. Într-o afacere cu mărfuri în care costurile sunt reale, este probabil ca sprijinul contribuabililor să fie necesar în timpul tranziţiei.

    ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din Europa, a estimat că decarbonizarea instalaţiilor sale de pe continent în conformitate cu efortul UE de a elimina emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050 va costa între 15 mld. euro şi 40 mld. euro. „Executivul european a permis ca impozitul să fie perceput astfel încât să poată sprijini creşterea energiei regenerabile”, spune, pentru FT, Lakshmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal, care a deţinut şi Sidex. „Spunem că în mod similar ar trebui să existe un fel de mecanism politic sau cadru de sprijin pentru industria siderurgică, astfel încât să investim în dezvoltarea proiectelor în proiecte comerciale depline”, adaugă el.

    Fiecare tonă de oţel produsă în 2018, cele mai recente date pe care le-a analizat compania Mckinsey, a emis în medie 1,85 tone de dioxid de carbon, echivalând cu aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon. Pe lângă presiunea Comisiei Europene de a decarboniza industria, producătorii de oţel se văd şi faţă în faţă cu presiunile clienţilor şi ale angajaţilor, care îşi doresc din ce în ce mai mult ca firma pentru care lucrează sau de la care cumpără produse să fie cât mai preocupată de aceste politici de mediu.

    Investitorii se uită de asemenea la aceste aspecte: „Firma globală de investiţii BlackRock (cel mai mare fond de investiţii din lume – n. red.) şi-a confirmat angajamentul faţă de dezvoltarea afacerilor responsabile de mediu şi investiţii durabile”, scriu cei de la Mckinsey.


    Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie (CRE):„Costul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigurări în prima jumătate din 2021 din cauza ritmului schimbărilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifră din ultimii 10 ani. În următorii 30-40 de ani, oamenii de ştiinţă au calculat că, din cauza dezastrelor naturale, care vin din cauza schimbărilor climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global.”


    Încă se fac însă calcule în industria metalurgică despre cât de mare este costul cu decarbonizarea pentru a se ajunge producţia de oţel verde. Unele companii şi-au luat angajamente, cum a fost cazul Liberty Galaţi şi au căutat soluţii.

    În opinia analiştilor de la Mckinsey, hidrogenul este parte a soluţiei când vine vorba de decarbonizarea sectorului industrial: „14% din valoarea potenţială a companiilor siderurgice este expusă riscului dacă nu sunt în măsură să-şi reducă impactul asupra mediului. Ca răspuns, măsurile de decarbonizare, cum ar fi stabilirea sau trecerea la producţia de oţel pe bază de hidrogen, pot fi puse în aplicare fie în siturile viitoare (greenfield), fie în instalaţiile existente (brownfield)”.

    Un prim pas spre oţelul verde a fost făcut şi în România.

  • Volker Raffel, noul CEO al E.ON România: Sunt impresionat de România. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune fără niciun dubiu că ţara a evoluat foarte bine

    Volker Raffel, noul CEO al E.ON România, business de 1,2 miliarde de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie, mai ales în zona Moldovei, spune că saltul făcut de România în ultimii 15 ani este major, din punctul de vedere al resurselor ţara fiind echipată cu atuurile necesare pentru a trece cu bine prin fenomenul tranziţiei energetice.

    „Au trecut mai bine de 15 ani de când am venit prima dată în România, făcând parte din echipa implicată în procesul de privatizare a fostei societăţi de stat Electrica Moldova. Am locuit la Bacău din 2004 până în 2007, iar apoi, după procesul de unbundling (separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare gaze şi electricitate), am devenit directorul general adjunct al E.ON Moldova Distribuţie şi m-am mutat la Iaşi“,  spune Raffel în primul său interviu de la numirea în funcţia de CEO al E.ON România.

    Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea Fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea Energie şi Energie nucleară. În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare şi coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului. În România, a făcut parte din echipa implicată, începând cu anul 2004, în procesul de privatizare a fostei Electrica Moldova, ulterior fiind director general adjunct al companiei de distribuţie până în anul 2008.

    „Îmi amintesc foarte bine acea perioadă. Au existat multe provocări, cum ar fi tranziţia de la o companie de stat la o companie privată, îndeplinirea cerinţei legale de separare completă a ariei de distribuţie de cea de furnizare, şi primii paşi către deschiderea pieţei, care a adus pentru prima dată un obiectiv nou, acela de a deveni competitivi. Privatizarea a fost o situaţie win-win. Reţeaua de distribuţie energie electrică era într-o stare precară şi necesita investiţii urgente pentru a face mai uşoară viaţa oamenilor care se confruntau deseori cu lipsa energiei, mai ales când vremea era rea. Aceasta este încă o problemă, dar în acel moment era una imensă.“

    Revenit în România, Raffel a vizitat mai multe centre locale ale E.ON înainte de preluarea manda­tului şi spune că progresul înregistrat este semnificativ, uneori trecut cu vederea de cei care stau zi de zi aici.

    „România este mult mai dinamică şi mai energică şi dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă aţi vedea tabloul din poziţia mea, după 15 ani, aţi spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine.“

     

    Reţele pentru noua lume a energiei

    Anul trecut, cifra de afaceri consolidată a grupului E.ON România a fost de aproape 5,9 miliarde lei (1,2 miliarde euro), în scădere cu circa 7% comparativ cu 2019. Pentru anul 2021, grupul estimează o creştere de 9% faţă de cifra de afaceri a anului 2020.

    „În acest an vom avea cele mai mari investiţii în reţele din istoria E.ON în România şi aceste eforturi trebuie continuate an de an.“

    Astfel, investiţiile consolidate ale E.ON România au fost anul trecut în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creştere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru acest an bugetul de investiţii consolidat este în creştere, respectiv de 711 milioane de lei (145 milioane de euro).

    „Reţelele noastre se vor dezvolta din ce în ce mai mult pentru a deveni coloana vertebrală, din punct de vedere energetic, a unei societăţi moderne, în care fluxuri tot mai mari de date, cum ar fi, de exemplu, soluţiile de e-mobilitate, trebuie să fie gestionate. Ne aflăm în prim plan în atragerea şi direcţionarea fondurilor UE către o infrastructură modernă în şi pentru România. Nu vorbim doar despre programele finanţate de UE deja finalizate. Lucrăm chiar acum la alte proiecte. Şi încă mai aplicăm pentru multe altele. Vom contribui semnificativ, deoarece această şansă unică în viaţă pentru fondurile UE „ iar PNNR este doar unul dintre ele – va spori calitatea infrastructurii în România.“

    În prezent, compania Delgaz Grid, entitatea care grupează reţelele de gaze şi energie din E.ON România, are în total nouă proiecte cu finanţare europeană, în valoare de circa 300 milioane lei, cu cofinanţări nerambursabile de 228 milioane lei, care se află în diferite stadii ale procesului de implementare sau evaluare la nivelul autorităţilor responsabile.

    Întărirea reţelelor vine ca urmare a dezvoltării, inclusiv pe plan local, a multor concepte noi din domeniul energetic, de la prosumatori până la mobilitate electrică, toate necesitând o altă infrastructură energetică faţă de cea tradiţională.

    „Vom dezvolta mai multe produse şi ne vom continua drumul către prosumatori, oferind soluţii de generare fotovoltaică, de e-mobilitate şi multe altele. Vom extinde reţeaua de gaze naturale. Chiar dacă cererile pentru noi racordări au explodat şi nu pot fi soluţionate toate în acelaşi timp, ne străduim să creştem viteza zi de zi şi cred că vom vedea o dezvoltare puternică şi aici.“

     

    Aşii României: gazul, nuclearul şi verdele

    Raffel spune astfel că întreaga strategie a E.ON este centrată pe „noua lume a energiei“.

    „Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor şi digitalizarea aprovizionării cu energie. Grupul nostru susţine planul UE de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030.“

    Cadrul de reglementare trebuie la rândul său să susţină această tranziţie, mai spune Raffel, aceasta fiind una dintre marile provocări pe care le vede pe plan local. Dincolo de aceasta, direcţiile de dezvoltare pe zona de energie electrică trebuie să ţină cont de atuurile locale, gazul şi energia nucleară fiind opţiuni strategice pentru România pe drumul renunţării la cărbune.

    „O provocare pe care o văd pe pieţele de energie europene se aplică şi României. În special în producţia de energie electrică, accentul unilateral pe sursele regenerabile de energie constituie o vulnerabilitate. Sunt inginer şi în ultimii ani am lucrat în E.ON în domeniul generării de energie. Sursele regenerabile se dezvoltă bine şi acesta este un lucru bun. Dar nu trebuie să uităm că există şi perioade de timp fără vânt şi soare, iar pentru a acoperi astfel de perioade este necesară, de asemenea, o alternativă pentru generarea de energie electrică. Resursele de gaze naturale şi energia nucleară reprezintă alte cărţi bune pe care România poate să le joace.“

    Până la realizarea unor noi proiecte de producţie, lipsa investiţiilor din sector se vede prin importurile masive de energie pe care România trebuie să le facă, dar şi prin creşterea preşurilor până la niveluri record.

    „În prezent, preţurile la energie cresc în întreaga lume şi în Europa. Acest lucru înseamnă implicit preţuri mai mari pentru clienţii noştri. Noi, la E.ON, nu avem cum să profităm de acest lucru, întrucât trebuie să transmitem toate aceste costuri suplimentare producătorilor de electricitate, în mare parte deţinuţi de stat. Sper că aceste sume de bani vor fi utilizate şi pentru noi unităţi de producţie a energiei electrice.“

    Astfel, ţinând cont de atuurile locale, dar şi în contextul în care reglementările necesare pentru a pune la lucru potenţialul energetic, Raffel crede că România are o şansă majoră de creştere şi pe termen lung.

    „După cum am spus, România a reuşit să aibă progrese impresionante în ultimii 15 ani şi, prin urmare, ştiu că se poate descurca mai bine şi în următorii ani.“

  • Ultimul an pentru Marea Neagră

    Gazul este văzut, în con­tex­tul tranziţiei ener­ge­tice, ca principa­lul atu pe care România îl are pentru a trece din zona de cărbuni spre cea de energie verde. Fără deblocarea potenţia­lu­lui din Marea Neagră, România riscă însă să ajungă la importuri de gaze naturale de 40% din consum în următorii 10 ani şi să rateze o oportunitate unică de dez­voltare în domeniul energetic.

    Investiţiile necesare în dome­niul energetic se ridică la 70 de mi­liarde de euro în următorul dece­niu, circa 13 miliarde din această sumă fiind reprezentate de pro­iec­tele privind ex­tra­gerea gazului din Marea Nea­gră, potrivit unor cal­cule publicate de Con­siliul Investi­to­rilor Străini, orga­nizaţie care facilitează dialogul între me­diul de busi­ness şi cel public. Su­me­le riscă să rămână pe hârtie dacă anul acesta nu se clarifică legislaţia offshore, spun jucătorii implicaţi.

    OMV Petrom alături de ame­ri­ca­nii de la ExxonMobil au in­vestit 1,5 mld. dolari pentru explorarea blo­cului Neptun, aflat în zona de apă adâncă a Mării Negre. Schim­bă­rile le­gislative au blocat pro­iec­tul şi i-au deter­minat pe americani să aban­do­ne­ze această investiţie. Locul lor ar pu­tea fi luat de Romgaz, com­panie de stat fără ex­perienţă în ex­plorarea şi producţia de gaze offshore, ope­ra­torul între­gu­lui pro­iect, în cazul  în care oferta Romgaz va fi acceptată, ur­mând să fie OMV Petrom.

    Potrivit datelor publice, zona eco­nomică românească a Mării Ne­gre ar avea rezerve de 200 de mi­liar­de de metri cubi, cantitate care ar pu­tea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Consu­mul apro­ximativ de gaze al Români­ei este de circa 10 miliarde de metri cubi.

    Dincolo de deblocarea rezer­velor din Marea Neagră, jucătorii din do­meniul gazului natural cer acor­darea unei atenţii sporite valo­rificării acestei resurse. Capa­ci­tăţile de pro­duc­ţie de energie pe bază de gaz, prin­ci­pala soluţie de tranziţie de la cărbuni spre zona de energie verde, sunt singurele, din­colo de cărbuni, care până în 2030 scad, con­form Pla­nu­lui Naţio­nal In­te­grat Ener­gie şi Schimbări Clima­tice (PNIESC), do­cu­mentul după care se va dezvolta din punct de ve­de­re ener­getic Româ­nia în urmă­torul deceniu. 

    Statisticile oficiale contrazic astfel declaraţiile de susţinere a gazului şi ridică semne de întrebare pentru cei mai puternici jucători din domeniu.

  • Val de scumpiri de la 1 iulie. Pentru ce vor scoate românii mai mulţi bani din buzunar

    Facturile la energia electrică ar putea creşte cu 3 – 13%, în condiţiile în care consumatorii trebuiau să se decidă asupra schimbării furnizorului, pentru a intra pe piaţa concurenţială.

    Conform oficialior ANRE, din cei 8,9 milioane de clienţi casnici aproape jumătate sunt în prezent pe piaţa concurenţială. Cei care nu au optat pentru piaţa concurenţială sunt alimentaţi de furnizorii de ultimă instanţă – Enel, E-ON, Electrica şi CEZ, care au anunţat creşteri de preţuri cuprinse între 3 şi 13%.

    La gaze scumpirile estimate sunt de circa 20%. Recent, ministrul Energiei Virgil Popescu a apreciat că la gaze preţurile vor ajunge la nivelurile din 2019.

    Popescu spune că pe piaţa de energie electrică s-a înregistrat o creştere de preţ pentru producători, în urma majorării costurilor certificatelor de CO2. Pe de altă parte, există furnizori care au încheiat contracte cu cetăţenii, dar care nu au achiziţionat energia necesară de la producători, fiind nevoiţi să apeleze la PZU, piaţa pentru ziua următoare, unde energia este mai scumpă.

    Virgil Popescu a spus că a solicitat o investigaţie a Consiliului Concurenţei pe piaţa energiei electrice.

    În cazul gazelor, Popescu spune că liberalizarea pieţei a plecat de la un nivel foarte jos, iar după 1 iulie preţurile ar putea ajunge la nivelul celor din 2019, cînd a fost prost reglementată de OUG 114. „Am auzit de creşteri de preţ de 15 – 16%”, a declarat Popescu, care a caracterizat unele oferte ale furnizorilor din comparatorul pus la dispoziţie de ANRE, care ajung să fie şi cu 150% mai mari decît actualele preţuri, drept speculă.

    Ministrul a adăugat că pe piaţa internaţională a gazelor există creşteri de preţ, dar că se aşteaptă la scăderi ale tarifelor în cazul reducerii cotaţiilor la burse.

  • Consumul de gaze creşte puternic, este satisfăcut prin importurile ruseşti care vin prin Bulgaria

    Vestea mai puţin bună este că avansul a fost susţinut prin creşterea cu 24% a importurilor de gaz rusesc, care a ajuns din nou la o pondere de peste 20% din consumul naţional.

    „În primele cinci luni ale anului consumul de gaze al României s-a ridicat la 66,8 milioane MWh (circa 6,3 mld. metri cubi), cu 9% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Importurile de gaze au fost de 14,48 milioane MWh, cu 24% mai mari faţă de primele cinci luni din 2021“, se arată în datele transmise de Trangaz, compania naţională de transport al gazului natural.

    Astfel, pornind de la datele furnizate de Transgaz, gazul a ajuns să acopere o cincime din necesarul intern, una dintre principalele explicaţii fiind scăderea producţiei interne a celor doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz.

    Cea mai mare parte a cantităţilor importate au venit din Bulgaria, prin intermediul recent lansatului gazoduct Gazprom, TurkStream. Problema este că majorarea cantităţilor importante se suprapune peste o scumpire masivă a gazelor naturale de la începutul anului. Astfel, datele de la bursa CEGH din Viena arată că preţul spot pentru ziua de ieri ajunsese la 32 de euro pe MWh de la numai 17 euro pe MWh în primele zile ale anului, iar specialiştii din piaţă nu văd motive pentru calmarea situaţiei anul acesta.

  • Gazprom: Cu cât va fi mai mult verde în Europa, cu atât mai mult va creşte cererea de gaze

    Orientarea spre energia verde a întregului bloc eu­ro­pean se transformă într-o sursă suplimentară de creştere a veniturilor pentru gigantul rus Gazprom, în contextul în care gazul este văzut ca un combustibil ideal de tranziţie. Cu gazoducte noi „înţepate“ deja în Europa şi cu preţuri în creştere vertiginoasă, tranziţia energetică le creează ruşilor condiţiile ideale pentru a-şi cimenta poziţia de cel mai puternic furnizor extern de gaz pentru statele europene.

    „Pe măsură ce creşte capacitatea de producere a surselor regenerabile de energie, creşte şi cererea de gaz. De exemplu, iarna trecută, în anumite regiuni, am avut mai multe situaţii în care a fost evitată întreruperea curentului numai datorită energiei electrice produse la centralele cu gaz. Acest aspect ne arată încă o dată că energia regenerabilă are nevoie de sprijinul fiabil pe care îl poate oferi gazul“, spun reprezentanţii gigantului Gazprom, la solicitarea ZF.

    În România, în primele cinci luni ale anului, importurile de gaze au explodat, fiind de trei ori mai mari faţă de anul trecut pe fondul scăderii producţiei interne şi al creşterii cererii. Mai mult, preţul gazului este într-un raliu de la începutul anului, ajungând la peste 30 de euro pe MWh faţă de 17 euro cât era în ianuarie.

    „Chiar cu o agendă «verde»t, este necesar să încălziţi casele, să produceţi, să furnizaţi electricitate neîntrerupt şi să furnizaţi materii prime şi combustibil pentru întreprinderile industriale“, mai spun ruşii de la Gazprom.

  • Paşi în direcţia unui viitor fără emisii de carbon

    La nivel internaţional, din ce în ce mai multe companii îşi asumă imperativele de «stakeholder capitalism», care implică  luarea în considerare în deciziile de business nu numai a intereselor acţionarilor, ci a tuturor părţilor interesate – fie că vorbim despre clienţi, angajaţi, furnizori, comunităţi locale şi societate, în general. 

    Conceptul nu este străin companiilor din România, iar exemplul OMV Petrom, unul dintre cei mai mari investitori privaţi de pe piaţa locală, este relevant, după cum reiese din interviul acordat de Christina Verchere, CEO-ul companiei. Un viitor fără emisii de carbon, investiţii în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea, siguranţa angajaţilor – sunt doar câţiva dintre pilonii pe care compania îşi construieşte strategia de capitalism responsabil în domeniul energiei.

    Pentru noi, o companie din domeniul energiei, sustenabilitatea înseamnă să ne îndeplinim promisiunea de a furniza energie într-un mod responsabil, menţinându-ne în siguranţă oamenii, comunităţile şi mediul şi, în acelaşi timp, transformându-ne afacerea pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, descrie Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, modul în care compania se raportează la derularea unui business responsabil în România. Ea punctează că atunci când analizează rezultatele şi impactul companiei, se uită la toate perspectivele, astfel încât să ofere valoare tuturor părţilor interesate, fără ca obligaţiile faţă de un grup de părţi interesate să fie îndeplinite în detrimentul altui grup.

    „Pentru noi, acest lucru se traduce prin energie mai curată pentru clienţii noştri, amprentă de mediu redusă pentru operaţiunile noastre, condiţii de lucru sigure şi echitabile pentru oamenii noştri, implicare socială şi, de asemenea, valoare pentru acţionari. Am parcurs mai mulţi paşi pentru a îmbunătăţi nivelul de transparenţă în ceea ce priveşte performanţa noastră de sustenabilitate şi, anul trecut, am devenit prima companie românească care sprijină recomandările TCFD.”

    Principiile sustenabilităţii au fost incluse în strategia OMV Petrom începând cu 2007, iar din 2011 raportează anual progresele înregistrate. „Ne concentrăm pe o afacere derulată în mod responsabil, eficient şi într-un mod inovator. Ne-am angajat să creăm valoare pe termen lung pentru companie şi părţile interesate, respectând în acelaşi timp mediul, sprijinind comunităţile în care operăm şi aderând la obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.”


    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.


    În 2020, şi-au consolidat poziţia de partener în tranziţia energetică – au continuat să reducă intensitatea de carbon a operaţiunilor, au extins capacitatea centralei de la Petrobrazi pentru amestecul de biodiesel, au semnat noi parteneriate pentru amplasarea de puncte de încărcare pentru maşinile electrice în staţiile lor de alimentare şi au continuat să susţină România Eficientă, un program care îşi propune să promoveze eficienţa energetică la nivel naţional, prin campanii de informare publică, programe de educaţie şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc eficienţa energetică a clădirilor publice. „Şi vom dezvolta astfel de proiecte în continuare. Restructurarea sistemului energetic prezintă o serie de provocări specifice fiecărei regiuni, cărora trebuie să le facem faţă într-un mod care să susţină creşterea sustenabilă şi prosperitatea economică.

    Credem că gazul natural descoperit în Marea Neagră reprezintă combustibilul optim pentru remodelarea sistemului energetic al României şi regiunii, asigurând flexibilitate şi securitate în aprovizionarea cu energie electrică prin soluţii energetice cu emisii reduse de carbon şi asigurând o dezvoltare economică pe termen lung.” Abordarea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate strategică pentru OMV Petrom şi compania se angajează să facă parte din soluţie şi să sprijine tranziţia energetică, potrivit Christinei Verchere.

    Una dintre direcţiile abordate în acest sens este reducerea amprentei de gaze cu efect de seră, iar rezultatele sunt vizibile deja: compania a  obţinut o scădere cu 26% a intensităţii carbonului în operaţiunile companiei în 2020 faţă de 2010, cu obiectivul de a reduce intensitatea carbonului cu 27% până în 2025. De asemenea, ei cred că gazul joacă un rol crucial în tranziţia energetică, contribuind la reducerea emisiilor de CO2, asigurând în acelaşi timp capacitate de rezervă pentru surse regenerabile mai puţin previzibile.

    „România are o oportunitate uriaşă, în special cu rezervele de gaze din Marea Neagră, care ar putea sprijini o tranziţie energetică de succes. De asemenea, căutăm soluţii noi care să vină în completarea activităţilor noastre, cum ar fi panouri fotovoltaice şi staţii de încărcare pentru maşini electrice şi evaluăm tehnologii precum captarea şi stocarea carbonului, captarea şi utilizarea carbonului, hidrogen, pentru a înţelege nivelul de maturitate şi fezabilitate”, adaugă Christina Verchere. În ceea ce priveşte oamenii, siguranţa este prioritatea principală a companiei, iar în 2020 aceasta a înregistrat cel mai scăzut nivel al LTIR din 2004 (LTIR – 0,15 în comparaţie cu obiectivul <0,3 – indicator care reprezintă frecvenţa accidentelor cu zile de lucru pierdute în raport cu timpul de lucru realizat). De asemenea, consideră că diversitatea este un factor cheie pentru inovaţie şi performanţă în afaceri. La sfârşitul anului 2020, 26% din funcţiile de conducere ale OMV Petrom erau deţinute de femei şi 34 de naţionalităţi erau reprezentate în cadrul companiei. Compania susţine cauze relevante pentru România când vine vorba despre impactul social, în domeniile sănătăţii, educaţiei şi mediului. Începând cu anul 2007, au alocat aproximativ 72 de milioane de euro pentru proiecte sociale, de care au beneficiat mii de oameni. „Sustenabilitatea stă la baza activităţii noastre iar fiecare proiect pe care îl dezvoltăm trebuie să răspundă criteriilor de sustenabilitate. Suntem unul dintre cei mai mari investitori privaţi din România, cu aproximativ 1 miliard de euro anual”, descrie executivul investiţiile companiei pe piaţa locală. Ea oferă şi câteva exemple de investiţii în direcţia sustenabilităţii: investiţiile de mediu pentru activele puse în funcţiune în 2020 au ajuns la aproximativ 37 de milioane de euro; în ceea ce priveşte implicarea socială, în 2020, au sprijinit peste 60 de proiecte sociale în comunităţile în care operează, cu aproximativ 6 milioane de euro.


     


    Christina Verchere, CEO OMV Petrom. „O abordare sustenabilă a afacerii creează valoare pe termen lung pentru toate părţile interesate, de la angajaţi şi clienţi la acţionari şi comunităţi. În prezent suntem un angajator de top, unul dintre cei mai mari contribuabili şi investitori, iar prin operaţiunile noastre generăm valoare pentru economia şi societatea românească. Şi vom continua să avem acest rol.”


     

    Modelele de business din industria în care activează vor încorpora în anii următori componente ale economiei circulare, iar Christina Verchere este de părere că aceasta, alături de reciclare şi eficienţa energetică vor deveni principalele soluţii pentru sectorul energetic, alături de multe alte industrii. „Mai ales pe piaţa energiei există o preocupare constantă cu privire la modul în care putem fi mai eficienţi din perspectiva consumului de energie, felul în care putem extinde lanţul valoric al bunurilor noastre, cum putem recupera mai mult din produsele noastre, protejând în acelaşi timp mediul.” În 2020, au valorificat, prin reciclare, recuperare şi pregătire pentru utilizare, 77% din totalul cantităţii de deşeuri generate pe tot parcursul anului. De asemenea, începând cu 1 mai anul acesta, colectează ulei de gătit uzat din consumul casnic în 40 de staţii de alimentare OMV din toată ţara, uleiul fiind utilizat de o companie parteneră pentru producerea de biodiesel.

    OMV Petrom are diferite departamente specifice în cadrul organizaţiei care lucrează împreună pentru a dezvolta, monitoriza şi implementa obiectivele incluse în strategia de sustenabilitate a companiei. Au un departament de sustenabilitate care coordonează dezvoltarea strategiei de sustenabilitate şi care raportează progresele şi au, de asemenea, reprezentare în HSE, resurse umane precum şi la nivelul diviziilor operaţionale. Recent, au înfiinţat o echipă de Noi Soluţii Energetice care lucrează îndeaproape cu funcţiile lor corporative şi cu diviziile pentru a facilita o tranziţie semnificativă a afacerii lor la tehnologii cu emisii reduse, pentru a reduce amprenta de carbon şi a dezvolta soluţii energetice inovatoare.

    Ce implică însă activităţile unui CEO în ceea ce priveşte responsabilitatea asumată de o companie? „Rolul unui CEO este de a gestiona dezvoltarea companiei pe termen mediu şi lung şi de a asigura implementarea cu succes a unei viziuni. Acest lucru se bazează pe oameni şi pe capacitatea lor de a performa, care este direct legată de cultura companiei. Cred că rolul unui CEO este fundamental în promovarea valorilor şi comportamentelor care ajută organizaţia să îşi atingă obiectivele.” Christina Verchere subliniază că, în contextul în care se vorbeşte mult despre agilitate în ultimii ani şi despre nevoia organizaţiilor de a se putea reinventa şi de a deveni mai eficiente, rolul CEO-ului devine şi mai evident. „Aici intervine un CEO, generând transformare în întreaga organizaţie şi cultivând o nouă cultură de leadership. Într-un context complet nou, rolul CEO-ului este de a recalibra aşteptările tuturor părţilor interesate, de a arăta beneficiile pe termen lung ale schimbărilor care trebuie implementate şi de a promova valorile pe care organizaţia le reprezintă. Este un rol care trebuie să construiască şi să menţină încrederea.”

    CEO-ul OMV Petrom este de părere că scopul marilor companii depăşeşte  performanţa financiară, iar provocările cu care se confruntă la nivelul societăţii necesită un efort colectiv pentru a determina schimbarea către o lume mai sustenabilă. „Companiile mari joacă un rol cheie, prin politicile pe care le aplică, prin cultura organizaţională pe care o promovează şi prin programele pe care le derulează. Şi cu toţii, pe plan individual, avem responsabilitatea de a fi mai atenţi la alegerile noastre: cât de mult plastic folosim, de unde cumpărăm mâncarea, cât aruncăm şi dacă stingem luminile când ieşim din cameră.”

     

  • Ianuarie 2021, cea mai verde lună a energiei: Eolienele au depăşit în premieră cărbunii

    Prima lună a acestui an reprezintă un record istoric pentru producţia de energie a României, pentru prima dată electricitatea generată de turbinele eoliene fiind mai abundentă decât cea „injectată“ de centralele pe cărbuni.

    Astfel, datele din raportul publicat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în ianuarie, energia eoliană a asigurat 15,7% din producţia totală, în timp ce ponderea cărbunilor a ajuns la numai 15,1%.

    Tot o premieră este şi faptul că podiumul produ­că­to­rilor de energie s-a închis fără cărbuni, primele trei lo­curi fiind ocupate de energia hidro, gaz şi energia nucleară.

    Energia verde este pariul major făcut de România în următoarea decadă concomitent cu renunţarea treptată a energiei pe cărbuni. Astfel, până în 20230, capacitatea proiectelor de energie verde ar trebui să crească de 2,3 ori, conform datelor oficiale. Trecerea ar trebui susţinută şi prin investiţii în domeniul centralelor pe gaze. Pentru a susţine această creştere, Legea energiei va fi modicată astfel încât să permită din nou contractarea energiei pe termen lung în afara bursei de energie OPCOM. Totodată, guvernul s-a angajat în faţa Comisiei Europene să implementeze Contractele pentru Diferenţă (CfD), măsurile fiind văzute ca instrumente de impulsionare a noilor investiţii „verzi.“

  • Agenţia Internaţională de Energie avertizează: Grupurile energetice trebuie să oprească proiectele noi dedicate petrolului şi gazelor pentru a atinge pragul de zero emisii până în 2050

    Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times.

    Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale.

    Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport.

    „Avem nevoie de un salt istoric în investiţii. Marea majoritate a banilor trebuie să meargă către energiile curate”, spune Faith Birol, preşedintele IEA.

    Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050.

    „Nu cred că se aştepta cineva la o asemenea declaraţie din partea IEA. Este o schimbare radicală, o lovitură dată industriei combustibililor fosili”, spune Dave Jones, analist al think-tank-ului Ember.