Iniţial impuse în modă în anii ’70 graţie actriţei şi cântăreţei Jane Birkin, aceste genţi revin în atenţie. Fie simple, mai apropiate de coşuri, fie modele bordate cu piele de şarpe ori cu baiere sub formă de lanţ, genţile-coş se potrivesc la o gamă variată de ţinute, putând fi purtate atât la o plimbare pe stradă în sezonul acesta de primăvară-vară, cât şi la o cină într-un restaurant elegant.
Tag: firma
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Igor Tikhonov, preşedinte Ursus Breweries
În România, portofoliul de branduri ale SABMiller include mărci cu tradiţie precum Ursus, Timişoreana şi Ciucaş, care au fost cumpărate rând pe rând de gigantul sud-african SABMiller, începând cu 1996.
Tikhonov a lucrat în cadrul SABMiller din 2001, prima poziţie fiind cea de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În 2006, el a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din Comunitatea Statelor Independente.
Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI între 2007 şi 2008, an în care a fost numit director general pentru filiala din Ucraina. În luna 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia. De la începutul lui 2016, Igor Tikhonov a fost numit şi preşedintele Asociaţiei Berarii României, ai cărei membri sunt Bergenbier, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere.
Împreună, cei şase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România.
-
America a construit prea multe mall-uri
În America există astăzi aproximativ 1.200 de mall-uri. Într-un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mall-urilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de mall-uri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Într-o lungă şi detaliată lucrare cu privire la dispariţia magazinelor, analiştii Cowen Research au oferit mai multe motive pentru „dezintegrarea structurală“ din mall-uri, în urma crizei. În primul rând, creşterea costurilor de îngrijire a sănătaţii restrânge cheltuielile de consum pe lucruri ce suportă aşteptare, cum ar fi hainele. În al doilea rând, criza a lovit în brandurile care au mizat pe sigla iconică, cum ar fi Hollister şi Abercrombie, care au prosperat între anii 1990 şi 2000, atunci când popularitatea în liceu era definită de dimensiunea logo-ului inscripţionat pe tricou. În al treilea rând, consumatorii au devenit vânători de chilipiruri, discounturi, pieţe de desfacere fast-fashion şi outleturi, luând astfel din cota de piaţă a marilor magazine precum Macy şi Sears.
În cele din urmă, mall-urile reprezintă „pachete de vânzare cu amănuntul”, iar atunci când pachetele sunt „dezlegate”, daunele colaterale sunt masive. Mai exact, unele magazine au clauze de „co-închiriere“ cu mall-ul, care le dă dreptul de a rupe contractul şi de a pleca în cazul în care un chiriaş ancoră, cum ar fi Macy, îşi închide porţile. Aşadar, eşecul unuia sau mai multor magazine principale poate trage în jos un mall întreg.
-
Aceste companii plătesc SALARII MEDII de 120.000 de euro
Facebook, Microsoft, Banca Canadei şi Credit Suisse se numără în top 10 companii cu cele mai mari salarii din Marea Britanie, însă doar – Nomura International – îşi are sediul central în Marea Britanie.
Compania americană de cloud computing Salesforce este, totuşi, cea care oferă cele mai mari salarii din Marea Britanie, conform platformei de locuri de muncă online Glassdoor. Incluzând salariile şi bonusurile de bază, angajaţii Salesforce se bucură de salarii de aproximativ 110.000 de lire sterline, cu un salariu mediu de bază de 75.000 de lire sterline.
Pe locul doi se află gigantul online Facebook, unde salariile medii anuale, inclusiv bonusurile, depăşesc în mod regulat valoarea de 95 000 de lire sterline.
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Cornel Marian, managing director Oresa Ventures
În 2005, după plecarea fostului manager Marius Ghenea, a devenit CEO al reţelei până la preluarea Flanco de către Flamingo un an mai târziu. Marian s-a întors atunci ca manager de investiţii al Oresa Ventures, a cărei strategie este să investească în companii din sectoare cu potenţial de creştere şi cu profitabilitate bună.
Compania a investit până în prezent mai mult de 100 de milioane de euro în companii precum La Fântâna, Medicover, Credisson, Brewery Holdings sau Flanco.
În prezent, Oresa Ventures are acţiuni în şase firme: La Fântâna (din 2016), Fabryo Atlas (în domeniul vopselelor, în portofoliu din 2006), Somaco (materiale de construcţii, din 2008), RTC (furnizor de servicii pentru birou, din 2011), Kiwi Finance (broker de credite, 2007) şi RBC (IT, din 2014). Aceste companii au împreună afaceri de peste 130 de milioane de euro şi peste 1.000 de angajaţi.
-
Cele mai puternice ţări din lume în 2050. Cine va conduce economia globală
Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.
Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).
Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia.
“Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.
Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):
1. China – 58,499 trilioane
2. India – 44,128 trilioane
3. Statele Unite – 34,120 trilioane
4. Indonezia – 10,502 trilioane5. Brazilia – 7,540 trilioane
6. Rusia – 7,131 trilioane
7. Mexic – 6,863 trilioane
8. Japonia – 6,779 trilioane
9. Germania – 6,138 trilioane
10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
11. Turcia – 5,184 trilioane
12. Franţa – 4,705 trilioane
13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
14. Nigeria – 4,348 trilioane
15. Egipt – 4,333 trilioane
16. Pakistan – 4,236 trilioane
17. Iran – 3,900 trilioane
18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
19. Filipine – 3,334 trilioane
20. Vietnam – 3,176 trilioane -
De la vânzător la McDonald’s la milionar: povestea incredibilă a unui adolescent
La 16 ani, Mfune avea două servicii: lucra la McDonald’s ca vânzător şi era asistent la o firmă de brokeraj, unde a avut ocazia să înveţe lucrurile de bază în tranzacţionarea pe bursă. “Urmând colegiul, lucrând la McDonald’s şi ca asistent la firmă – a fost cea mai grea perioadă din viaţa mea”, povesteşte tânărul. “Dar am înţeles că dacă vrei să reuşeşti, trebuie să suferi câţiva ani.”
La vârsta de 17 ani a deschis pe un site de tranzacţii un cont pe numele mamei sale, pentru că el nu respecta criteriile de vârstă, şi a reuşit să câştige sume impresionante de bani.
Mfune a investit apoi în cafenele şi case în Anglia, diverse proprietăţi în Africa de Sud şi în mai multe maşini, având o flotă ce include un Range Rover şi un Bentley. “E distractiv să ai maşini, dar nu pun prea mare preţ pe ele; pentru mine contează familia, prietenii şi iubirea”, a spus tânărul broker într-un interviu acordat celor de la Daily Mail. “Scopul meu este să fac oamenii fericiţi – şi vreau să mă asigur că toţi au lucrurile de care au nevoie.”
Sursă foto: Daily Mail
-
De la vânzător la McDonald’s la milionar: povestea incredibilă a unui adolescent
Robert Mfune avea doar 16 ani atunci când a învăţat principiile de bază ale tranzacţionării binare. El a început să schimbe acţiuni de acasă, la vârsta de 17 ani, iar doi ani mai târziu a strâns suficient pentru a-şi cumpăra un Bentley de 150.000 de euro şi a cumpăra o nouă casă mamei sale.
La 16 ani, Mfune avea două servicii: lucra la McDonald’s ca vânzător şi era asistent la o firmă de brokeraj, unde a avut ocazia să înveţe lucrurile de bază în tranzacţionarea pe bursă. “Urmând colegiul, lucrând la McDonald’s şi ca asistent la firmă – a fost cea mai grea perioadă din viaţa mea”, povesteşte tânărul. “Dar am înţeles că dacă vrei să reuşeşti, trebuie să suferi câţiva ani.”
La vârsta de 17 ani a deschis pe un site de tranzacţii un cont pe numele mamei sale, pentru că el nu respecta criteriile de vârstă, şi a reuşit să câştige sume impresionante de bani.
Mfune a investit apoi în cafenele şi case în Anglia, diverse proprietăţi în Africa de Sud şi în mai multe maşini, având o flotă ce include un Range Rover şi un Bentley. “E distractiv să ai maşini, dar nu pun prea mare preţ pe ele; pentru mine contează familia, prietenii şi iubirea”, a spus tânărul broker într-un interviu acordat celor de la Daily Mail. “Scopul meu este să fac oamenii fericiţi – şi vreau să mă asigur că toţi au lucrurile de care au nevoie.”
Sursă foto: Daily Mail
-
Bucureşti, motor de creştere pentru o afacere de 607 milioane de dolari
Veeam a inaugurat în mai anul trecut prima filială a companiei în România. Deschiderea biroului a presupus o investiţie de 1 milion de euro, iar la momentul respectiv, 100 de persoane lucrau pentru companie şi obiectivul era să ajungă la 250 de angajaţi în trei ani. Firma s-a dezvoltat în ritm alert, iar acum pentru Veeam România lucrează aproape 300 de persoane.
Veeam este unul dintre jucătorii importanţi din domeniu disponibilităţii şi recuperării datelor şi oferă soluţii către peste 230.000 de companii din întreaga lume. În ultimii ani, furnizorul a marcat o creştere anuală a veniturilor de aproape 30%, ajungând la 500 milioane de dolari în 2015 şi 607 milioane de dolari anul trecut. „Afacerea a crescut fantastic în 2016. Suntem o companie profitabilă de software şi ceea ce cred că ne separă de alţii este faptul că nu suntem listaţi la bursă, nu suntem finanţaţi prin venture capital, ci suntem o companie ce se autofinanţează. Ne extindem foarte repede pe glob”, spune Peter McKay.
Veeam a fost creată de către Ratmir Timashev şi Andrei Baronov, antreprenori ruşi, în 2006. Înainte de asta, Timashev, după ce a absovit Institutul de Fizică şi Tehnologie de la Moscova, a plecat în 1992 să-şi dea doctoratul la Columbus University din SUA. Tot acolo a început şi prima afacere, vânzând componente de PC-uri.
A urmat apoi primul start-up, Aelita Software, pe care l-a fondat alături de Baronov. Aelita Software, tot furnizor de servicii IT, a fost achiziţionată şapte ani mai târziu de către Quest Software în martie 2004 pentru 115 milioane de dolari. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată Veeam, cu sediul în Elveţia.
Ratmir Timashev a spus la conferinţa din România că vrea ca firma să depăşească pragul de 1 miliard de dolari în 2019. Peter McKay spune că acesta este în continuare obiectivul companiei, dar că ar putea fi atins încă din 2018. Totuşi, asta nu este de ajuns pentru Timashev, planul acestuia fiind ca în zece ani compania să ajungă la venituri de 10 miliarde de euro.
La doar câteva luni de la dechiderea centrului din Bucureşti, Ratmir Timashev a decis să renunţe la poziţia de CEO, promovându-l pe William Largent, fost vicepreşedinte executiv, pe poziţia de CEO. De asemenea, Veeam l-a recrutat în conducere şi pe Peter C. McKay de la VMware pentru postul de preşedinte şi chief operating officer. Înainte de asta, McKay se ocupa de operaţiunile VMware, companie ce dezvoltă software de virtualizare, în America, şi gestiona un portofoliu anual în valoare de 3 miliarde de dolari.
La vremea respectivă, presa străină scria despre aceste mutări că au fost făcute pentru a creşte credibilitatea companiei în sectorul enterprise, pe care mizează în prezent. Ratmir Timashev rămâne implicat în dezvoltarea companiei şi ocupă în continuare un loc în board‑ul Veeam, alături Andrei Baronov, Peter McKay şi William H. Largent.
În decursul anului trecut, numărul de angajaţi ai companiei pe plan global a ajuns la 2700. Odată cu creşterea semnificativă a personalului de pe plan local, Bucureştiul este propulsat în rândul celor mai mari cinci filiale ale companiei.
Angajaţii din centrul de la Bucureşti oferă suport de finanţe, marketing şi vânzări pentru partenerii companiei, adică firmele care vând soluţiile Veeam. „România a fost importantă nu doar din punctul de vedere al vânzărilor noi în România şi în Europa, ci şi pentru reînnoirea abonamentelor, dar şi din punct de vedere al suportului tehnic. În acest birou continuăm să creştem afacerea în Europa, dar şi din afara ei”, spune McKay.
Mai mult de atât, el vrea să mai angajeze încă 100 de oameni pentru filiala locală; drept urmare, este plănuită extinderea pe un alt etaj în clădirea din AFI Park unde se află momentan Veeam. Posturile disponibile vor fi pe vânzări, marketing şi finanţe, nu şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor. Centrele de dezvoltare pentru produsele Veeam sunt amplasate în Rusia (Sankt Petersburg) şi Cehia (Praga), unde se află în total în jur de 100 de angajaţi.
„Am făcut multe calcule înainte de a veni în România, am investit milioane de dolari în echipamente şi oameni. Şi nu am face asta dacă credeam că va fi ceva pe termen scurt, ci este vorba despre planuri pe termen lung. Aici am întâlnit oameni talentaţi, care vorbesc mai multe limbi, sunt educaţi. Folosim talentele românilor pentru a putea performa şi în alte zone şi ţări. I-am spus lui Andrei (Andrei Romanescu, managing director of operations Bucureşti – n.r.) că noi vom continua să investim atât timp cât voi veţi angaja oameni buni pe care să-i puneţi la treabă”, susţine McKay.
Cum a reuşit compania această creştere accelerată şi cei diferenţiază de competitori, care potrivit lui McKay, fie stagnează sau scad, fie au creşteri mici de 1%? „Am început cu un business plan freemium, ceea ce înseamnă că Veeam oferea pe gratis software-ul pentru ca firmele să încerce produsele. Oamenii au început să le folosească, majoritatea fiind IMM-uri, şi să le placă. Am început în Europa, apoi America de Nord şi uşor ne-am extins şi în alte zone”, povesteşte McKay.
Aşadar, activitatea Veeam a început prin oferirea de soluţii pentru recuperarea datelor pentru companii mai mici, apoi a trecut la cele medii, iar acum vânează peştii mai mari. Potrivit şefului de operaţiuni, mixul de clienţi este cam 50% IMM-uri şi 50% companii enterprise. „Acum trei ani, aveam mai mulţi clienţi din zona companiilor mici şi mijlocii. Deşi acest segment creşte, valoarea pentru enterprise este mult mai mare”, spune McKay. Veeam are peste 230.000 de clienţi, dintre care 300 sunt din România, majoritatea din industria de banking, energie şi retail. „În 2016, am avut o creştere de 150% pe plan local, deci aş spune că este apetit pe piaţă pentru astfel de servicii”, spune Andrei Romanescu despre interesul firmelor din România pentru servicii de disponibilitate şi recuperare a datelor. 50% dintre veniturile companiei provin din Europa, apoi din America de Nord, urmate de ţări din Asia-Pacific precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau China.