„Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri.
Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.
Tag: extindere
-
Businessul din lapte cu caimac – VIDEO
-
Piaţa imobiliară a dat în clocot: Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. Ce se întâmplă cu preţul apartamentelor?
Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. În acelaşi timp, preţurile apartamentelor cresc, majoritatea companiilor caută să-şi extindă birourile, iar centrele logistice devin un business tot mai profitabil. Sunt toate acestea caracteristicile unei creşteri sănătoase sau asistăm la primele semne ale unei recesiuni?
Business MAGAZIN şi-a propus să descrie principalele tendinţe care vor modela piaţa imobiliară locală într-un orizont de patru ani şi să afle care sunt deciziile potrivite pentru asigurarea unei aterizări line, în situaţia unui scenariu pesimist.
„Estimăm că ritmul creşterii pentru următorii patru ani va fi diferit: în 2022, piaţa se va regăsi într-o fază de stagnare sau chiar scădere a anumitor segmente”, anticipează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia pieţei imobiliare în următorii patru ani. Ea observă că toate segmentele acesteia au cunoscut o creştere sănătoasă în ultimii ani, proiectele finalizate fiind rezultatul unui raport corect între cerere şi ofertă, iar cele în curs de dezvoltare sunt sustenabile.
Următorul ciclu de dezvoltare a pieţei imobiliare poate fi descris ca fiind şi unul de maturizare: „Aşa cum perioada 2009-2011 a contribuit la profesionalizarea pieţei, perioada până în 2022 ar trebui să contribuie la maturizarea pieţei imobiliare locale”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL România.
De asemenea, observă ea, în tranzacţiile instituţionale, cu proprietăţi imobiliare comerciale, asistăm deocamdată la o creştere sănătoasă. „Semnele supraîncălzirii nu se văd încă. Finanţările bancare sunt sustenabile, dezvoltatorii şi investitorii analizează mult mai atent noile proiecte înainte de a lua o decizie, atât yieldurile, cât şi chiriile sunt încă departe de nivelurile din 2008”, spune Petre Badea.
Analiştii intervievaţi de Business MAGAZIN se aşteaptă la o creştere susţinută a pieţei în următorii ani, în linie cu creşterile înregistrate în ultima perioadă pentru toate segmentele, dar în special pentru segmentul industrial/logistic, precum şi pentru cel de birouri. „Este foarte probabil să asistăm şi la o dezvoltare mai acelerată a principalelor oraşe regionale, unde se observă deja un interes sporit din partea companiilor şi a dezvoltatorilor imobiliari”, crede Valentin Lupu, associate director capital markets al Knight Frank.
Majoritatea proiectelor din segmentele industrial/logistic şi de birouri au fost fie preînchiriate într-o mare proporţie, fie închiriate aproape complet la scurt timp de la data livrarii. Prin urmare, cererea susţinută a fost principalul motor al dezvoltatorilor şi nu au fost multe proiecte dezvoltate speculativ, ceea ce reduce semnificativ riscul supraîncălzirii, la fel ca în anteriorul boom imobiliar, argumentează specialistul de la Knight Frank.
În ceea ce priveşte motoarele de creştere ale pieţei, acestea vor fi în continuare birourile şi spaţiile logistice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltarea de retail va urma nevoia de expansiune a marilor ancore de food, iar pe lângă galeriile comerciale vor apărea şi câteva centre de mari dimensiuni – de exemplu în Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, anticipează Oana Iliescu.
Analiştii sunt optimişti şi prin prisma modului în care marii investitori se raportează la piaţa locală: „România a intrat deja pe radarele marilor investitori instituţionali activi din Europa de Vest, Statele Unite şi Asia, care analizează deja intrarea pe piaţa din România şi caută produse stabile, cu venituri pe termen lung, generate de chiriaşi blue chip”, spune Iliescu.
România se află pe harta acestor investitori, iar interesul lor pentru piaţa locală este unul crescut, absenţa lor în număr mare fiind un motiv al lipsei produselor disponibile de vânzare de pe piaţă, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor, crede şi Valentin Lupu. „Încălzirea pieţelor din regiune (de exemplu Cehia, Polonia, Ungaria) şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători”, previzionează şi analistul de la Knight Frank.
Ce este de făcut pentru evitarea efectelor unei eventuale recesiuni?
În primul rând, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de cererea din piaţă şi mai ales de faptul că cererea nu trebuie să se bazeze excesiv pe finanţare bancară. Din punctul de vedere al Oanei Iliescu, structura şi disponibilitatea finanţărilor de pe piaţă reprezintă deja un prim factor de triere a proiectelor imobiliare, astfel încât o nouă recesiune să fie evitată. „Pe lângă experienţă şi o contribuţie mai mare din fonduri proprii, dezvoltatorii imobiliari trebuie să demonstreze fezabilitatea proiectelor prin studii specializate şi grade de preînchiriere pentru accesarea finanţărilor”, descrie ea una dintre măsurile necesare dezvoltării sustenabile a pieţei.
„Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar în ultimii ani am asistat la o «disciplinare» crescută a tuturor categoriilor de jucători de pe piaţa imobiliară (dezvoltatori, finanţatori, vânzători şi cumpărători) şi este important ca această evoluţie să continue pentru a evita o scădere aceelerată a pieţei în cazul unui viitor ciclu de contracţie a economiei”, avertizează Valentin Lupu.
Pe de altă parte, Silviana Petre Badea este de părere că „o recesiune are rol corector şi purificator, uneori necesar în economie”. Ea identifică drept măsuri pentru a ne pune la adăpost de o următoare recesiune o politică de investiţii defensivă, în active cu venituri sustenabile pe termen lung, cu finanţare conservatoare; potrivit ei, o astfel de abordare poate să ajute la punerea la adăpost a unor anumite categorii de investitori. Împărţirea riscului pe mai multe categorii de active pentru diversificare ajută şi ea.
„Cea mai eficientă măsură care ne poate ajuta ca naţiune să fim pregătiţi pentru o recesiune (indiferent când vine ea) este educaţia economică şi financiară a populaţiei, care să înţeleagă mecanismele economice de bază şi care să poată lua decizii personale, dar şi politice în cunoştinţe de cauză”, crede Petre Badea.
În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa locală a marilor investitori instituţionali activi în Europa de Vest, reprezentantul Knight Frank vorbesc de un interes crescut, problema fiind însă lipsa unui număr semnificativ de produse disponibile spre vânzare, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor. Încălzirea pieţelor din regiune – aşa cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria – şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători, consideră Valentin Lupu.
„Urmărirea echilibrului între cerere şi ofertă ar trebui să plaseze piaţa imobiliară din România într-o poziţie mai puţin vulnerabilă în contextul unei recesiuni globale”, concluzionează Iliescu.
-
SUA vrea noi reglementări privind investiţiile străine, guvernul chinez critică măsurile
Liderul de la Casa Albă a declarat, într-un comunicat de presă, că vrea să sprijine un proiect al Congresului care oferă instrumente compelmentare pentru a combate investiţiile „prădătoare” ce „ameninţă leadership-ul tehnologic” al Statelor Unite, iar noile reglementări vor viza în mare parte companiile chinezeşti care investesc în industria tehnologică din Statele Unite.
Măsura anunţată vine după ce SUA şi China să se pregătesc pentru a-şi impune reciproc taxe asupra mărfurilor, în valoare de 34 de miliarde de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rewe România deschide un nou magazin Penny Market
Cel de-al doilea magazin Penny Market din Mangalia are un spaţiu de vânzare de 854 m2 şi o echipă de 16 angajaţi; programul de lucru va fi de luni până sâmbătă în intervalul 07:00 – 23:00 şi duminică între 08:00 – 21:00.
Pe plan local, reţeaua Penny Market, concept al grupului german Rewe, dispune de trei centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău, şi 225 de magazine Penny Market, cu un număr de peste 4,300 de angajaţi.
-
Uniunea Europeană va extinde sancţiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeii
Sancţiunile impuse Rusiei, în domeniul energiei, apărării şi financiar, au fost extinse odată la şase luni încă de la anexarea peninsulei Crimeea în anul 2014. Liderii UE vor aproba extinderea sancţiunilor în cadrul întâlnirii de la Bruxelles, care se va desfăşura între 28 şi 29 iunie.
Moscova susţine că nu va renunţa niciodată la Crimeea. Peste 10.000 de oameni au fost ucişi în urma conflictului din Ucraina de Est.
Decizia a fost luată în urma discuţiilor între statele din Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), care s-au întâlnit în Canada la începutul lunii iunie. Iniţial, grupul era format din opt ţări, însă Rusia a fost exclusă după ce a anexat Crimeea.
-
La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine
Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.
Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.
„Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.
Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.
„Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.
La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie.
Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.
Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.
Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.
Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.
”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.
-
Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom
Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.
Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.
Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.
Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.
Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.
Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.
Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”. -
Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv: Procurorii investighează modul în care au intervenit autorităţile
„Suntem deja aici. E vorba despre plângerile penale pe care noi le tot facem de aproape doi ani de zile privind ce s-a întâmplat după incendiu: spitalele, pentru ştim cu toţii că în spitale au murit 37 de tineri, din care cel puţin 30 au murit din cauza bacteriilor, asta în condiţiile în care România se declarară că nu avem bacterii. Lucrurile acestea nu vrea nimeni să le ancheteze.
E momentul să se întâmple ceva. Ne amintim că timp de o săptămână, nu a fost permisă plecarea niciunui tânăr în străinătate, deşi au fost intervenţii cu bani privaţi. Directiva politică a fost: Nu pleacă nimeni. Aşa s-au pierdut vieţi. Vrem să ştim cine a dat… pentru că o săptămână nu i-a lăsat să plece, iar după ce a plecat, prima hotărâre luată în mare secret şi transmisă spitalelor din străinătate a fost să nu se facă nicio autopsie celor decedaţi. Autopsiile să se facă strict în România.
Adică e clar că cineva a vrut să ascundă ceva. De ce şi ce s-a dorit să se ascundă, o să vedem. Copilul meu a murit cu arsuri pe 28 % din suprafaţa corpului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.
Această anchetă nouă este deschisă drept urmare a numeroaselor plângeri depuse de către părinţii victimelor din Clubul Colectiv, la câteva luni după tragedie.
„Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a spus Eugen Iancu.
-
CENTENAR. Casele de poveste ale Bucureştiului
„Graniţele” actuale ale Capitalei nu mai sunt aceleaşi ca acum 100 de ani, cea mai mare urbe a ţării noastre a crescut în suprafaţă, în populaţie şi s-a modernizat.Pe marile bulevarde şi străzi ale Capitalei, unele dintre ele vechi uliţe prăfuite în 1918, printre blocurile apărute în ultimii zeci de ani, rezistă de mai bine de 100 de ani adevărate bijuterii arhitecturale.În anul Centenarului, vă invităm să aflaţi povestea acestor case şi a ctitorilor ei. Unele sunt acum muzee, alte nu, toate sunt, însă, o parte importantă din istoria noastră. Multe au fost locuite sau vizitate de către personaje cheie ale Marii Uniri sau de oameni de vază care au jucat un rol important în Istoria României şi în ce am ajuns noi astăzi. O parte dintre ele au fost proiectate de mari arhitecţi, precum Ion Mincu sau Grigore Cherchez, care au adus cu stilurile lor inovatoare grandoare Bucureştiului. Sunt clădiri care au rezistat marilor cutremure, naţionalizărilor şi buldozerelor comuniştilor.