BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • Isărescu despre leul greu: Motto-ul din 2005 a fost “nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplică”. Am trecut mult mai uşor prin criză cu leul greu

    Alte declaraţii ale lui Mugur Isărescu:

    “În 2005, economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă. Aveam o premisă bună pentru denominare. La un deceniu distanţă, constatăm că per total, inflaţia a scăzut, leul a dobândit valori normale. Trebuie să mărturisesc că după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor prin criză cu leul greul”, a afirmat Isărescu.

    “Trecerea la noul leu, chiar dacă a avut anumite costuri, a fost amortizată. După zece ani, putem facem un bilanţ. Acţiunea de atunci a fost bine pregătită şi în final a fost o acţiune de succes.”

    “Anxietăţile din 2005 au însemnat un risc. Trebuie să le luăm în considerare.”

    “Simbolul leului nou înseamnă în prezent o monedă de încredere. Leul rezistă, aceasta încredere trece dincolo de raţional.”

    “Avem economisiri dominante în lei, iar în ultimă vreme avem şi împrumuturi care tind să devină dominante în moneda naţională.”

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.

  • Sculptorul român Giulian Dumitriu expune la Art Monaco

    „Este o mare bucurie faptul că juriul <Art Monaco> mi-a dat şansa de a reprezenta România într-un eveniment de o asemenea anvergură. Lucrările pe care le voi expune sunt inspirate de ceea ce aş putea numi „the other reality”. Materializarea acestei viziuni a presupus eforturi foarte mari şi, adesea, atingerea limitelor fizice. Dar cred că numai prin forţarea limitelor, prin şlefuire până la epuizare şi prin sublimarea materiei fruste într-o altă realitate, revelată, bronzul sau piatra capătă sens şi, în cele din urmă, viaţă”, a declarat Giulian Dumitriu.

    Printre lucrările expuse la „Art Monaco” va fi şi sculptura Higher Together, creată de Giulian Dumitriu pentru a ilustra valorile companiei JTI. Artistul explorează în lucrările ultimilor ani şi un gen de nişă, un neo-realism contemporan abstract care, fără a fi asimilat artei industriale, răspunde căutarilor legate de identitatea artistică a corporaţiilor, cu referire la branding şi valori exprimate plastic. De exemplu, Higher Together reprezintă interpretarea originală a valorilor JTI: Enterprising, Open, Challenging. „S-a turnat bronz incandescent în căuşe, pentru ca, mai târziu, elemente solide să răsară din pietre ca sâmburii fructelor. A fost nevoie de foarte multă forţă, pentru ca nu este uşor să ajungi din bucăţi la un întreg. Este vorba despre valorile companiei, dar şi despre cele naţionale, îngemănate simbolic cu cele ale companiei mamă din Japonia, la fel de simple şi profunde”, declara Gilda Lazăr, director JTI România, cu ocazia vernisajului lucrării, care va părăsi sediul JTI pentru o săptămână, spre a fi expusă la „Art Monaco”.

    „Higher Together se aşază pe verticală, coagulează în jurul ei elemente aparent disparate şi face legătura între spiritualităţi, cea a extremului orient şi cea creştină, românească” spunea Pavel Şuşară, critic de artă, la vernisaj. „Coloana, indiferent că este a lui Giulian sau a lui Brâncuşi, are ca sursă arborele vieţii, axul lumii, care dă sens existenţei şi din care, până la urmă, se ciopleşte şi crucea reînnoirii şi a resurecţiei spirituale. Trăim într-o lume orizontală, o lume care a uitat verticalul. Verticala leagă pământul de cer, iar arta sculptorului Dumitriu reprezintă o formă de căutare împreună a unei noi soluţii de descoperire a naturii noastre, care nu se erodează odată cu primul răsărit şi cu primul avânt. Putem comunica la nivel de specie doar în urma unor intense experienţe individuale şi este ceea ce, în cele din urmă, face Giulian Dumitriu prin lucrările sale”, a declarat Şuşară.

    Născut în 1971, la Bacău, într-o familie de artişti, absolvent  al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-l ca mentor pe Mihai Buculei, Giulian Dumitriu este prezent în expoziţii personale şi de grup la Bucureşti, Milano, Amsterdam, Paris şi Toronto, iar lucrările sale se regăsesc în colecţii particulare din România, Italia, Franţa, Canada, Statele Unite şi Elveţia. Artistul se poate mândri, printre altele, şi cu realizarea unor sculpturi monumentale din bronz, printre care cele ale lui Tristan Tzara şi Ion Ghica şi a contribuit, în 1996, la restaurarea celebrului Palat Ghica.

    În ultimii ani, arta contemporană românească a devenit din ce în ce mai apreciată, la loc de cinste în marile galerii ale lumii, dar şi în marile colecţii. Şi iată că nu doar pictura,  reprezentata prin nume ca Adrian Ghenie, ci şi sculptura românească intră în acest club select.

    JTI susţine în România evenimente şi instituţii culturale prestigioase: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Comedy Cluj, turneele Duelul Viorilor, Pianul Călător si Flautul de Aur, organizate de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo, cu sprijinul Radio România. JTI organizează de 16 ani Întâlnirile JTI, eveniment devenit un brand cultural naţional, care a avut ca invitaţi personalităţi marcante ale dansului contemporan: Bejart Ballet Lausanne, Joaquin Cortes, Sylvie Guillem, Maria Pagés şi Sidi Larbi Cherkaoui sau Akram Khan Company.  JTI este un promotor al moştenirii culturale japoneze în România, fiind şi cel mai important investitor japonez pe piaţa locală.

  • Aparat de făcut cafea, care arată şi câte calorii sunt într-o ceaşcă, prezentat la Techsylvania

    O echipă de ingineri IT români şi olandezi din Cluj-Napoca a realizat primul aparat inteligent de făcut cafea din lume, care îţi arată câte calorii are o ceaşcă şi care permite consumatorului să îşi personalizeze cafeaua, printr-o aplicaţie, proiectul fiind prezentat în cadrul Techsylvania.

    Prototipul primei maşini inteligente de făcut cafea, Troffee, a fost prezentat în cadrul “Techsylvania”, cel mai mare eveniment IT care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca, între 6 şi 9 iunie, aparatul fiind creaţia unei echipe de ingineri IT româno-olandeză.

    POVESTEA PROIECTULUI PRIMEI MAŞINI INTELIGENTE DE FĂCUT CAFEA

  • Cele mai costisitoare discursuri din lume: câţi bani cer personalităţile pentru a vorbi la un eveniment

    După ce îşi încheie mandatele, mulţi politicieni câştigă bani din discursuri ţinute cu diferite ocazii. Aducerea unei figuri cunoscute pe scenă vine cu un preţ destul de mare, chiar dacă politicienii beneficiază şi ei de pe urma expunerii în mass-media.

    ABC News a realizat un top al celor mai “scumpi” vorbitori, în care Donald Trump ocupă, detaşat, primul loc. Miliardarul câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pentru un discurs de 60 de minute. În top se mai regăsesc economistul Ben Bernanke, fostul şef de stat Bill Clinton şi soţia acestuia precum şi fostul secretar al trezoreriei Tim Geithner.

    Sursa: Statista.com

  • Tehnologia mobilă îmbunătăţeşte viaţa oamenilor

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii cele mai noi aplicaţii şi programe sociale care folosesc tehnologia pentru a schimba in bine viata oamenilor, alături de personalităţi precum: Ravinder TAKKAR – CEO, Vodafone România; Raed ARAFAT – Fondator, Fundaţia pentru SMURD; Irina-Margareta NISTOR – Preşedinte onorific, Fundaţia Vodafone România; Florina TĂNASE – Director Legal&External Affairs, Vodafone România; Gyorgy PETER – Director, Asociaţia Caritas Alba Iulia – Asistenţă Medicală şi Socială; Florin GEORGESCU – Director, Asociaţia Tandem; David NEACŞU – Liderul primei expediţii româneşti pe Everest şi alpinist de renume internaţional; Dragoş DINU – Membru în board-ul Fundaţiei Romanian Business Leaders; Angela GALEŢA – Director, Fundaţia Vodafone România; Graham PEROLLS – Preşedinte Fondator Fundatia Hospice Casa Speranţei; Prof. Dr. Vintilă MIHĂILESCU – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, antropolog; Andrei ROŞU – Sportiv, primul maratonist care a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa sa de a alerga 7 maratoane şi 7 ultramaratoane pe 7 continente şi Mihaela VLĂICULESCU – Director, Asociaţia Sprijin pentru Diabet.

    Dezvoltarea permanentă a tehnologiei şi apariţia unor dispozitive din ce în ce mai performante ne ajută nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor care sufera de diverse afecţiuni. Pentru a prezenta astfel de proiecte aflate în derulare, dar şi pentru a dezbate noi programe în care tehnologia ar putea imbunatati viata oamenilor, Fundaţia Vodafone România şi Agenţia de presă Mediafax au iniţiat anul trecut conferinţa „Mediafax Talks about Technology for Social Change”, ajunsă acum la a doua ediţie.

    În cadrul primei ediţii a acestui eveniment au fost prezentate proiecte care utilizează tehnologiile mobile pentru monitorizarea şi uşurarea vieţii pacienţilor. O parte dintre lectori au participat şi la ediţia trecută, Ravinder TAKKAR, CEO Vodafone România, apreciind parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu SMURD şi anunţând că soluţia tehnologică prin intermediul căreia paramedicii pot transmite imagini şi informaţii medicale de la locul unui accident către camerele de gardă din spitale va fi extinsă. Fondatorul Fundaţiei pentru SMURD, Raed ARAFAT, a spus că România este prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ceea ce priveşte telemedicina. Raed ARAFAT a prezentat live, prin intermediul tehnologiei 4G, cum funcţionează sistemul de telemedicină a SMURD.

    Un proiect prezentat anul trecut a fost Controlin, un program de management dedicat persoanelor cu diabet, lansat de Asociaţia React şi Fundatia Vodafone România. Kit-ul pentru utilizarea acestuia include un glucometru de ultimă generaţie cu Bluetooth, consumabile şi un smartphone. Pacientul foloseşte zilnic glucometrul, care transmite prin Bluetooth către telefonul mobil valoarea glicemiei măsurate. Din telefon datele sunt transmise automat către server şi prelucrate în vederea furnizării de informaţii relevante pentru pacientul diabetic şi pentru medicul acestuia.

    Un alt proiect prezentat la prima ediţie a conferinţei Mediafax Talks about Technology for Social Change este cel implementat cu succes de Fundatia Vodafone Romania şi Asociatia Inima Copiilor în secţia de terapie intensiva nou-născuţi a spitalului Marie Curie. Prin intermediul acestuia, medicii au posibilitatea de a vizualiza, de la distanţă, în detaliu, ce se întâmplă cu un pacient cu afecţiuni grave. Imaginile pot fi urmărite cu uşurinţă, întrucât camerele video folosite măresc imaginea de până la 12 ori. Momentul emoţionant al conferinţei a fost când participanţii au putut vedea live nou-născuţii de la spitalul Marie Curie.

    Dar zonele unde tehnologia ar mai putea interveni pentru îmbunătăţirea vieţii noastre sunt multe şi, de aceea, Agenţia de presă Mediafax şi Vodafone România vă invită din nou la Mediafax Talks about Technology for Social Change pentru a descoperi şi anul acesta mai multe informatii despre aplicaţii mobile si programe inovatoare ale momentului puse în slujba comunităţii.

    Evenimentul va reuni reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai instituţiilor publice şi private, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai companiilor din România.

    Conferinţa va fi moderată de Elvira Gheorghiţă, Senior Reporter Mediafax şi cunoscutul blogger Cristian China-Birta.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului „Mediafax Talks about Technology for Social Change” – ediţia a II-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/mediafax-talks-about-technology-for-social-change/prezentare-eveniment-70-2883

  • Afacerea Eurovision: cât au câştigat austriecii din organizarea concursului din 2015

    Peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision – competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Concursul se desfăşoară în Austria ca urmare a victoriei Conchitei Wurst la concursul din 2014 cu piesa “Rise Like a Phoenix”.

    Aceasta este a doua oară când Austria organizează Eurovisionul, prima dată fiind în 1967. Echipa care s-a ocupa cu organizarea îl are ca producător executive Edgar Böhm,  şef pe divertisment la principala televiziune din Austria. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt – “extravaganţă”, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi şi actele artistice neobişnuite.
    Pentru organizatori a devenit mai mult o luptă care se duce cu armele tehnologiei – cine are cel mai amplu ecran LED, cele mai multe camere video. Organizatorii ediţiilor trecute au insistat ca filmările să se facă în cadre ample şi din toate unghiurile, pentru a fi oferită o imagine completă a grandorii scenei.

    Să facă faţă exploziei de strălucire şi de tehnică a devenit, an de an, o provocare financiară tot mai mare pentru ţările care erau desemnate să organizeze concursul. Potrivit regulamentului, ţară-gazdă a Eurovision este desemnată aceea al cărei reprezentant a câştigat ediţia de anul precedent. Una dintre cele mai mari provocări ale ţării-gazdă este aceea de a pune la bătaie milioane de euro pentru a se ridica la nivelul spectacolului anterior şi chiar de a-l depăşi.

    Concursul european Eurovision 2015 este şi o afacere pentru Austria, ţara organizatoare, care are astfel noi locuri de muncă, dar şi de câştigat sume importante de bani. Austria ar putea câştiga peste 11,5 milioane de euro în urma acestui eveniment, confrom estimărilor oficiale. Mai mult, organizarea Eurovision 2015 va asigura 150 de locuri de muncă pe o perioadă determinată.

    În timp ce Austria are câştiguri financiare, Ucraina a decis să nu mai participe la Eurovision 2015 din cauza costurilor ridicate. Cipru, Serbia si Republica Cehă revin după pauza de 1 an, respectiv 5. Aceasta ediţie marchează şi debutul Australiei în concurs, în semn de recunoştinţă pentru cei peste 30 de ani de transmitere a Eurovision-ului pe micile ecrane. Dacă Australia căştigă ediţia aceasta va fi nevoită să alegă un oraş european apt să găzduiască evenimentul şi va ajuta la organizarea lui.

  • Gândul.info lansează campania-eveniment “Cu Gândul la România”

    Concret, Gândul.info îi provoacă pe cititori la un exerciţiu de gândire liberă, profundă şi, mai ales, aplicată despre viitorul României în următorii 10 ani. Cu gândul la cititori, campania îi invită pe aceştia să devină, la rândul lor, promotori ai valorilor cu care rezonează, într-un parteneriat deopotrivă motivaţional şi aspiraţional. În fiecare lună pe parcursul anului 2015, Gândul va celebra, împreună cu cititorii săi, câte o valoare naţională menită să regăsească şi să scoată la iveală acei români care au făcut din Puterea Gândului, faptă şi au reuşit să transforme forţa gândirii în acţiuni care să facă diferenţa astăzi, mâine şi peste 10 ani.

    Prima valoare celebrată în campania “Cu Gândul la România”, lansată aseară într-o ediţie specială “Gândul Live”, este CURAJUL. După ce ei înşişi au avut curajul să schimbe mentalităţi prin campanii precum “Why don’t you come over?”, “Daily Fail” sau “Voteşti / Vreau Preşedinte”, acum, jurnaliştii de la Gândul.info descoperă şi relatează poveştile unor oameni curajoşi care au luptat cu stereotipuri, legi nedrepte şi sisteme ineficiente, şi, în ciuda acestora, au reuşit sa schimbe ceva în România. Un demers pe care Gândul îşi propune să-l continue, de la vorbă la faptă, “Cu Gândul la România” şi în următorii zece ani.

    Campania, puternic interactivă, se desfăşoară în fiecare zi pe platforma cugandullaromania.gandul.info, pe care vom descoperi împreună epic stories, reportaje video, intervenţii live şi opinii ale contributorilor şi invitaţilor speciali.

  • Vedetele au salutat prin adrenalină lansarea filmului ,,Mad Max: Drumul Furiei”

    Freeman Entertainment, alături de Top Cross TCS, Suzuki România, Titan Machinery şi clubul de off-road CORBB 44 le-au oferit celor prezenţi la eveniment o aventură pe cinste, provocându-i să conducă sau să fie copiloţi atât pe circuitul profesionist de motocross, cât şi pe cel de off road, unde i-au aşteptat cele mai spectaculoase maşini de competiţie.

    Dorian Popa, Matteo, Vladimir Drăghia, Ilinca Vandici, Roxana Ciuhulescu, Cosmin Seleşi, Adina Galupa, Dan Cruceru şi Răzvan Simion şi-au luat inima în dinţi şi au participat la probe de motocross, au experimentat condusul maşinilor de off-road pe un circuit profesionist.
    Invitaţii prezenţi la evenimentul de pre-lansare al filmului ,,Mad Max: Drumul Furiei” au avut ocazia să testeze calităţile modelului Suzuki Vitara în off-road. Încă de la lansarea pe piaţă în 1988, modelul Suzuki Vitara şi-a câştigat aprecierea prin designul stilat, prin dimensiunile compacte şi performanţe bune atât on-road cât şi în off-road. Acum, la peste 25 de ani de la debutul acestui model legendar, noul Vitara vine cu o abordare proaspătă a segmentului SUV compact şi cu numeroase îmbunătăţiri în toate domeniile. Disponibil în România de la 1 aprilie 2015, noul Suzuki Vitara are dimensiuni mai compacte, un design puternic şi dispune, în opţiuni, de sistemul inovator de tracţiune integrală ALLGRIP.

    La acţiune au mai luat parte Vali Duţu şi Nicu Stancu de la CORB 44 (Club Off-Road Bucureşti). Fondat în 2008, CORB44 îşi împarte activităţile în două ramuri cea sportivă şi cea în care intră acţiunile umanitare şi de ecologizare. O parte dintre membri concurează în Campionatul Naţional de Off-Road, iar în acest an clubul din Bucureşti va organiza şi o etapa de campionat, CORB 44 Adventure Days (3-6 septembrie în Târgovişte).

    De asemenea, invitaţii au putut testa în acest weekend un spectaculos tractor articulat pe roţi cu tracţiune integrală, Case IH Steiger 600 HD, pus la dispoziţie de Titan Machinery, unic importator şi distribuitor al mărcii de utilaje agricole Case IH în România. Lansat pe piaţă în anii ’50, dintr-o necesitate a fraţilor Steiger în cadrul fermei pe care o deţineau, modelul Steiger a stabilit noi standarde de productivitate, fiind în prezent alternativa optimă pentru tractoarele clasice din gama mare. Construite în spiritul strategiei companiei Case IH denumită „Efficient Power”, tractoarele Steiger impun noi standarde de productivitate, fiabilitate şi confort, depăşind aşteptările, chiar şi a celor mai exigenţi fermieri, fiind capabile să lucreze la randament maxim cele mai vaste câmpuri. Din 2009 se comercializează sub denumirea STX Steiger, fiind produse în diverse versiuni, inclusiv cu şenile sub denumirea de Quadtrac (tractor articulat pe şenile cu tracţiune integrală). Noua gamă de tractoare XXL a constructorului american cuprinde 7 modele de tractoare cu puteri cuprinse între 370 şi 620 CP.

    Cu aproape o săptămână înainte de lansarea filmului ,,Mad Max: Drumul Furiei” atât presa cât şi vedetele au avut ocazia să se transforme în staruri demne de filme de acţiune, executându-şi singuri cascadoriile în cadrul evenimentului ,,Mad Max Day Out”.
    Filmul „Mad Max: Drumul Furiei” este semnat de George Miller, creatorul legendarei francize şi oferă o nouă incursiune în universul exploziv al lui Max Rockatansky.

    Urmărit de un trecut turbulent, Mad Max prefera să călătorescă de unul singur şi să nu işi facă prieteni. În ciuda convingerilor sale, se alătură unui grup de supravieţuitori ai deşertului, conduşi de implacabila luptătoare Imperator Furiosa. Aceştia sunt vânaţi permanent şi atacaţi de tiranul Immortan Joe care îi suspectează că i-au furat cele mai de preţ posesii.  

    În „Mad Max: Drumul Furiei”, cel de-al patrulea film din istoria francizei, Tom Hardy interpretează rolul principal, iar din distribuţie mai fac parte Charlize Theron, Nicholas Houllt, Hugh Keays-Byrne, Nathan Jones, Josh Helman şi Rosie Huntington-Whiteley. 
    Un film Warner Bros. Pictures, acţiunea post-apocaliptică „Mad Max: Drumul Furiei” ajunge pe marile ecrane din ţară începând cu 15 mai, în 2D, 3D, 4Dx şi IMAX 3D.
     

  • Predoiu: Ponta, unul dintre cei mai mediocri miniştri politici. Eu şi MRU am fost miniştri tehnocraţi

    Ponta a fost un parlamentar care făcea cele mai penibile exerciţii de linguşire pe lângă Băsescu şi Boc ca să intre in guvernele Boc. Ponta chiar a fost parte a regimului Basescu, a fost parte a coaliţiei PSD – PDL, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu şi subsemnatul am fost miniştri tehnocraţi, sprijiniţi politic de PNL şi ulterior PDL. Ponta a fost unul dintre cei mai mediocri miniştri politici pe care i am văzut în cei patru ani de guvern, şi am văzut mulţi”, a spus, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei, în replică la anunţul actualului premier conform căruia luni va avea loc la Parlament evenimentul “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu”, unde sunt invitaţi toţi parlamentarii care au votat, în urmă cu trei ani, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu

    Predoiu, care este şi premier al guvernului alternativ al PNL, a calificat acest eveniment drept o manifestare de “politică ieftină”.

    “Să aniversezi căderea regimului din care ai făcut parte, ca decident politic şi ministru politic se înscrie în seria de ipostaze «normale» promovate de Ponta. Multiplele ipostaze şi tipare ocupaţionale încercate în viaţa se exprimă acum în conduita sa politică. Trebuie să-l înţelegem, să îl menajăm şi să-l dăm afară de la guvern, până nu transformă ţara într-un mare experiment al dedublării de tip ceauşist: la extern una, la intern alta”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu.

    Predoiu a fost titularul portofoliului Justiţiei în guvernele Tăriceanu, Boc şi Ungureanu. De asemenea, el a ocupat şi poziţia de premier interimar.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, i-a invitat pe toţi parlamentarii care au votat, în urmă cu trei ani, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, a cărui cădere a condus la instalarea Cabinetului USL, să participe luni, la Palatul Parlamentului, la un eveniment dedicat acestui moment.

    Evenimentul are tema “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu” şi a fost programat pentru ora 18.00, se arată în anunţul transmis, duminică, de Ponta.

    “Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic şi social!​”, spune Ponta.

    El a anexat acestui anunţ şi lista celor 235 de parlamentari care au votat moţiunea de cenzură şi sunt invitaţi la Parlament. Printre aceştia figurează Viorel Hrebenciuc, aflat în arest la domiciliu în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, Miron Mitrea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru primire de mită, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”.