BusinessMagazin

Tag: depunere

  • Rezultate Evaluare Naţională 2015. Ce au făcut candidaţii la probele de la examen în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară

    Contestaţiile depuse după aflarea rezultatelor de la Evaluare Naţională 2015 se rezolvă în perioada 27-29 iunie, iar rezultatele finale de la Evaluare Naţională se afişează marţi, 20 iunie.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că 79,3 la sută dintre candidaţii la Evaluarea Naţională au obţinut medii peste 5, cu aproape 10 puncte procentuale mai mulţi decât anul trecut, când ponderea celor cu medii peste 5 a fost puţin peste 70 la sută.

    Dintre absolvenţii clasei a VIII-a care au fost prezenţi la Evaluarea Naţională, 158.568 au obţinut medii peste 5, număr aproximativ egal cu cel de anul trecut, a precizat ministrul Educaţiei.

    Medii peste 5 au obţinut la proba de limba şi litearatura română 85,4 la sută dintre candidaţi şi la matematică – 73,5 la sută.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că 409 elevi au obţinut medii de 10, faţă de 225 anul trecut.

    În toate judeţele, mai puţin în Teleorman, a crescut ponderea candidaţilor cu medii peste 5. În Teleorman, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 70 la sută la 67 la sută.

    În Bucureşti, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 89 la sută, faţă de 82,8 la sută anul trecut.

    SITUAŢIA PE JUDEŢE

    Cluj: Număr dublu de medii de 10 la Evaluarea Naţională, faţă de anul trecut

    Un număr de 43 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Cluj au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii, proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că au fost trei unităţi de învăţământ în municipiu cu câte şapte elevi care au obţinut media 10, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Ceea ce ne-am aşteptat s-a întâmplat, ne aşteptam la rezultate bune, se vede efectul simulărilor, pentru că în acest an rezultatele la simulări au fost mai mari decât anul trecut. Astfel, la nivel de judeţ, procentul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Cluj care au obţinut media peste 5 este în acest an de 91,50%, faţă de 82,82 cât a fost anul trecut. De asemenea, avem un număr de 43 de elevi care au avut media 10, faţă de 20 câţi au fost anul trecut. Avem trei unităţi şcolare cu câte 7 elevi care au avut media 10 – Colegiul Racoviţă, Liceul Bălcescu şi Şcoala Bob, toate din Cluj-Napoca. Celelalte medii de 10 s-au înregistrat în alte şcoli. Ne aşteptăm la medii mari de intrare în liceu”, a spus Cuibus.

    Potrivit acestuia, au fost obţinute 313 note de 10 la Matematică, 88 la Limba română şi 7 la Limba maternă.

    Evaluarea Naţională în judeţul Cluj s-a desfăşurat în 119 centre de examen, probele fiind susţinute de un număr de 4.393 de elevi.

    Contestaţii se pot depune în cursul zilei de vineri, iar rezultatele după contestaţii vor fi afişate marţi.

    Anul trecut, la Evaluarea Naţională s-au înregistrat în Cluj 20 de medii de 10.

    Constanţa: Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională au note peste 5

    Peste trei sferturi dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională la Constanţa au obţinut note peste 5, indică rezultatele iniţiale prezentate, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean, ponderea fiind cu aproape 10 la sută mai mare decât anul trecut.

    Astfel, potrivit datelor făcute publice, vineri, de ISJ Constanţa, 77,29 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională – 85,00 la sută la Limba şi literatura română şi 70,78 la sută la Matematică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dintre absolvenţii care au luat note peste 5, un număr de 259 au obţinut nota 10 la Matematică şi 18 au fost evaluaţi cu nota maximă la Limba şi literatura română, înregistrându-se astfel, în total, 12 medii de 10.

    Contestaţiile vor putea fi depuse vineri, în intervalul 16.00 – 20.00, la unitatea de învăţământ unde au fost susţinute probele, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 30 iunie.

    Comparativ cu rezultatele Evaluării Naţionale din 2014, în acest an s-a înregistrat o creştere cu 8,88 la sută, mai precizează reprezentanţii ISJ Constanţa.

    Anul trecut, în judeţul Constanţa, 68,41 la sută dintre absolvenţi au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională.

    La Evaluarea Naţională din acest an s-au înscris 6.562 de absolvenţi de clasa a VIII-a, care au susţinut probele în 152 de centre de examen.

    Trei medii de 10 la Evaluarea Naţională din Timiş, faţă de patru anul trecut

    Doar trei elevi care au absolvit clasa a VIII-a din judeţul Timiş au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, faţă de patru, câţi au fost anul trecut, în timp ce 1.163 de elevi au luat medii sub cinci, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, 4.533 de elevi, absolvenţi de clasa a VIII-a din judeţ, au participat la examenul de Evaluare Naţională, în urma căruia doar trei elevi au luat medii generale de 10.

    În total, 1.163 de elevi au obţinut medii sub 5.00, din care 51 de elevi au obţinut medii între 1 şi 1,99, alţi 201 elevi au obţinut medii între 2 – 2,99, iar alţi 360 de elevi – medii între 3- 3,99. Totodată, 551 de elevi au obţinut medii între 4 – 4,99.

    De asemenea, 3.370 de absolvenţi de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste 5.

    În total, au fost 12 note de 10 la Limba si literatura română şi 144 de note de 10 la Matematică. Nu a fost obţinută nicio notă de 10 la Limba maternă.

    La Evaluarea Naţională din Timiş au participat în total, 4.533 elevi.

    Anul acesta, 74,35 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste cinci la acest examen. Comparativ, anul trecut, în judeţul Timiş, 61,20 la sută dintre elevii care au susţinut acest examen au obţinut medii peste 5.

    De asemenea, anul trecut au fost patru medii generale de 10.

    Admiterea în liceu, prin repartizare computerizată, în trei etape

    Portalul Ministerului Educaţiei, edu.ro, va publica ierarhia la nivelul ţării a elevilor care au susţinut examenul de Capacitate, după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii.

    Admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională 2015 (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

    Repartizarea computerizată în liceu va avea loc în trei etape. În prima etapă de admitere, din 3 până în 7 iulie vor fi completate opţiunile în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora, iar în 14 iulie va avea loc repartizarea computerizată.

    A doua etapă de admitere va avea loc în perioada 15-30 iulie, repartizarea computerizată fiind programată în 23 iulie.

    În etapa a treia de admitere în licee, repartizarea computerizată va avea loc în 3-4 septembrie.

    Subiectele date la Evaluare Naţională 2015

    Subiectele date la limba şi literatura română

    Baremul de la limba şi literatura română

    Subiectele şi baremele de la limba şi literatura maternă

    Subiectele de la matematică

    Baremul de la matematică

    Ce trebuiau să facă elevii la subiectele de la limba şi literatura română, de la Evaluare Naţională 2015

    La primul subiect, notat în total cu 42 de puncte, elevii au primit un fragment din “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”, text cules de Petre Ispirescu, legat de care au avut de îndeplinit cinci cerinţe: să noteze câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor “frumoasă”, “bucurie”, “venea” (6 puncte); să explice rolul cratimei în secvenţa “încât p-aci era” (6 puncte); să transcrie două cuvinte sau grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acţiunii (6 puncte); să formuleze două idei principale/secundare din textul dat (6 puncte); să prezinte în 30-50 de cuvinte semnificaţia secvenţei “Atunci îi mai veni nima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. În ziua următoare, ia merele de unde nu-s. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznici să se puie să prinză pe hoţi. Dară aşi! unde e pomana aia! (6 puncte).

    Tot la primul subiect, elevii au avut de redactat o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motiveze apartenenţa la specie a basmului popular “Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos”. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe au fost acordate 12 puncte.

    La subiectul al doilea, notat cu 36 de puncte, elevii au primit un text dintr-un articol publicat în presă, cu titul “Este ziua iei româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată”, scris de Oana Antonescu, şi au avut de rezolvat două subpuncte.

    La subpunctul A, elevii au avut de rezolvat mai multe cerinţe, dintre care într-una se cerea formularea câte unui enunţ în care să fie precizate data la care se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei şi numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal. De asemenea, elevii trebuiau: să scrie numele autoarei şi titlul articolului din care a fost extras fragmentul dat; să menţioneze ce parte de vorbire sunt cuvintele din text “românească”, “în”, “garderoba”; să precizează funcţia sintactică a cuvintelor “patru” şi “ia”;  să transcrie propoziţia principală şi cea subordonată din fragmentul “Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată”, precizând felul subordonatei; să construiască o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ “care”. Fiecare cerinţă a fost notată cu 4 puncte.

    La subpunctul B, elevii au avut de redactat, în 80-150 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zi de sărbătoare. Pentru rezolvarea corectă a acestei cerinţe, elevii pot primi 12 puncte.

    Cum se rezolvau subiectele de la matematică, de la Evaluare Naţională 2015

    La sfârşitul lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2015, la limba şi literatura română, matematică şi limba şi literatura maternă. Atunci au fost prezenţi 180.442 de elevi de clasa a VIII-a, cu 1,46 la sută mai mulţi decât în 2014. Dintre aceştia, 91.445 de elevi, respectiv 50,68 la sută, au obţinut medii de promovare, fiind cu 1,85 la sută mai mulţi faţă de 2014.

    La examenele de la Evaluarea Naţională din iunie 2014, 71,12% la sută dintre participanţi au obţinut medii peste 5, faţă de 75,91% în 2013. Dintre cei 165.188 de candidaţi înscrişi atunci, la Evaluarea Naţională au participat 159.953 (96,8%).

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Trebuie să depui la fisc declaraţia 200 de venituri? Cine şi ce trebuie să depună până pe 25 mai. Telefoane utile

    Persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, piscicultura, silvicultura, transferul titlurilor de valoare sau operaţiuni de vânzare cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, sau din orice alte operaţiuni simileare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate trebuie să depună până pe 25 mai declaraţia 200.

    Veniturile raportate sunt cele comerciale, din fapte de comerţ sau prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere, veniturile din profesii libere – medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de valori mobiliare, arhitect, desfăşurate în mod independent, precum şi cele din drepturi de proprietate intelectuală – brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, drepturi de autor şi conexe.

    Declaraţia o depun şi persoanele care au realizat venituri din activităţi independente pentru care impozitul reţinut la sursă de plătitorii de venituri reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual.

    Declaraţia se poate depune direct la registratura ANAF, la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dar şi online, prin utilizarea serviciului de depunere declaraţii on-line existent pe portalul e-guvernare.ro.

    Servicii pentru contribuabili D.G.R.F.P. Bucureşti: Tel: 0800.800.697; 021.305.70.80 – interior 421;
    Servicii pentru contribuabili mijlocii Bucureşti: Tel: 021.305.74.53; 021.305.74.54; 021.305.70.80 – interior 507, 508;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 1 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.230.94.84; persoane fizice – 021.230.17.00;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 2 a finanţelor publice: Tel: 021.310.34.83; 021.310.34.51;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 3 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.315.73.89; persoane fizice – 021.340.47.81;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 4 a finanţelor publice: Tel: 021.310.24.61;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 5 a finanţelor publice: Tel: 021.781.32.12; 021.410.06.12 – interior 23;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 6 a finanţelor publice: Tel: 021.315.96.77; 021.315.32.70 – interior 225 (persoane juridice) sau 216 (persoane fizice);
    Servicii pentru contribuabili Administraţia judeţeană a finanţelor publice Ilfov: Tel: 021.340.16.00 – interior 148.

  • 4.245 de persoane au depus cereri de revendicare a premiului oferit de Loteria bonurilor fiscale

    La prima extragere organizată pentru Loteria bonurilor fiscale de către Ministerul Finanţelor şi ANAF, care a avut loc luni, în a doua zi de Paşte, au fost declarate câştigătoare bonurile emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei. Persoanele care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu această valoare, se pot prezenta în următoarele 30 de zile la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, premiile urmând să fie acordate în maximum trei luni.

    La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii.

    Extragerea se realizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

    La extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice. Extragerea se realizează după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic pentru care se organizează Loteria bonurilor fiscale.

  • Mai mulţi angajaţi ai McDonald’s au depus plângeri împotriva companiei

    Angajaţi ai McDonald’s care au suferit arsuri severe în timpul programului de lucru au depus plângeri în 19 oraşe din Statele Unite de-a lungul ultimelor două săptămâni, relatează theguardian.com.

    Plângerile, care au fost adresate instituţiilor autorizate din domeniul sănătăţii şi al protecţiei muncii, subliniază faptul că majoritatea incidentelor s-au produs datorită lipsei de personal şi a presiunii constante de a lucra repede. În cazul accidentelor de muncă, managementul nu a pus la dispoziţia angajaţilor truse de prim-ajutor şi le-a recomandat acestora tratarea arsurilor cu condimente.

    Reprezentanţii McDonald’s au declarat că sunt determinaţi să ofere condiţii sigure de muncă angajaţilor săi şi va analiza cu atenţie plângerile primite, notează theguardian.com.

    “Managerul îmi atrăgea mereu atenţia să lucrez mai repede, şi încercând să respect cerinţele am alunecat şi mi-am prins mână pe un cuptor încins”, povesteşte Brittney Berry, un angajat al McDonald’s care a lucrat pentru compania începând cu anul 2011. În acel accident, el a suferit o arsură severă la nivelul braţului. “Managerii mi-au spus să pun muştar pe arsură, şi în cele din urmă a trebuit să chemăm ambulanţa pentru a putea fi dus la spital.”

    Un studiu realizat de Hart Research Associates a scos la iveală faptul că o treime din angajaţii care au suferit arsuri în timpul programului au fost îndrumaţi să le trateze cu diverse condimente precum muştar, unt sau chiar ketchup.

    Aproape 90% din restaurantele din Statele Unite sunt deţinute de investitori privaţi şi sunt operate în regim de franciză, conform datelor McDonald’s. Angajaţii care au depus plângeri provin atât de la restaurantele companiei cât şi de la cele francizate, mai notează cei de la theguardian.com.

  • România lucrurilor 
încă nefăcute

    Semnată de 109 deputaţi PNL, PND (fost PPDD), PMP şi neafiliaţi, moţiunea n-a fost votată nici măcar de toţi semnatarii, bilanţul la urnă fiind 96 de voturi şi 184 de voturi contra. PNL n-a avut succes nici la votul în Cameră asupra încuviinţării cererii DNA de urmărire penală a lui Laszlo Borbely de la UDMR, unde 125 de deputaţi au votat pentru şi 154 contra, în condiţiile în care PNL şi-a pus deputaţii să voteze la vedere, ca să nu fie suspectaţi că se opun justiţiei.

    Următorul test, unul decisiv, ar fi posibila moţiune de cenzură care ar urma să fie depusă de PNL dacă guvernul Ponta insistă să treacă noul Cod fiscal prin asumarea răspunderii în parlament în loc să-l propună spre dezbatere. După ce şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis o scrisoare deschisă foştilor colegi din PNL, propunându-le un armistiţiu pe tema Codului fiscal, cu argumentul că acesta este „cea mai liberală reformă fiscală din 2004, de la introducerea cotei unice“, PNL l-a in-vitat în parlament pe ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, ca să le explice cum vrea guvernul să com-penseze pierderile de venituri rezultate din aplicarea facilităţilor fiscale incluse în Cod, întâlnirea ur-mând să aibă loc la 17 martie.

    Premierul Victor Ponta a declarat că guvernul îşi va asuma răspunderea în parlament pentru proiec-tul Codului fiscal, care va fi gata în jur de 18-20 martie, numai dacă liberalii blochează adoptarea acestuia, adăugând că apreciază faptul că acestora le-a venit „mintea de pe urmă“ şi nu mai combat propunerile PSD în materie fiscală.

    În lipsa unei perspective clare de dărâmare rapidă a guvernului, liberalii încep încet-încet să se re-orienteze spre gherila normală pentru un partid de opoziţie care vrea pur şi simplu să cucerească simpatiile electoratului: copreşedinta Alina Gorghiu a anunţat că PNL va propune până la finele lui martie un proiect legislativ pentru votul în diaspora, incluzând mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, „ca rezultat al consultărilor cu societatea civilă“.

    Aceasta intervine însă după ce PSD şi PNL s-au înţeles în Comisia de cod electoral ca românii din străinătate să fie reprezentaţi de 2 senatori şi 5 deputaţi la viitoarele alegeri, singurul protest ulterior venind din partea PMP, care a cerut 10 deputaţi şi 5 senatori pentru diaspora. Cât despre programul de guvernare al PNL, potenţialul premier din umbră Cătălin Predoiu a explicat că documentul a început să fie dezbătut în grupurile parlamentare ale partidului şi că va fi definitivat până la sfârşitul lunii, urmând ca pe baza lui PNL să-i cheme la luptă contra guvernului pe toţi parlamentarii „care vor să facem România lucrurilor bine făcute“.

  • Wargha Enayati, Regina Maria: Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile

    Este bine să faci paşi mici, nu să faci planuri mari şi pe termen lung.  Astfel vei evita să fii dezamăgit.  Timpul îţi va arăta, ca şi mie de altfel, că nu trebuie să forţezi lucrurile.

    Te-aş sfătui să încerci să-ţi dezvolţi un simţ al siguranţei în afaceri, să nu-ţi fie teamă atunci când afacerile cresc prea mult şi să ai încredere că le poţi creşte singur mai departe.  Încearcă să nu reacţionezi niciodată impulsiv.

    Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile.  Aşa cum poate ştii, eu am reuşit să readuc numele Reginei Maria în conştiinţa tuturor românilor prin numirea businessului după această măreaţă Regină. Nu-mi imaginam să fie posibil, dar iată că am reuşit.  De asemenea, ca şi bahá’í, este foarte important să te gândeşti tot timpul cum să faci cunoscută şi Credinţa Bahá’í, aşa cum a făcut Regina Maria şi cum am încercat şi eu să fac în toţi aceşti ani.

    Eu am reuşit să ofer locuri de muncă pentru 2.000 de oameni într-un domeniu nobil şi să mă ţin de profesia mea de medic.  Aşa cum ne sfătuieşte Bahá’u’lláh, “Munca depusă în spiritul servirii semenilor este o formă de devoţiune, înseamnă slujirea lui Dumnezeu” şi asta te îndemn să faci şi tu, orice profesie ai alege.  Bineînţeles că te-aş sfătui să devii medic, chiar cardiolog, dar tu trebuie să hotărăşti.

    Şi nu în ultimul rând, îţi doresc să ai parte de o familie frumoasă, aşa cum am eu!

  • Raiffeisen Bank limitează depunerile de numerar consecutive pentru achitarea ratelor, pentru a preveni “protestul” celor cu credite în franci care efectuau depuneri de 1 leu

    După incidentul de miercuri, de la sucurssala Raiffeisen Unirii din Capitală, unde a fost nevoie inclusiv de chemarea Poliţiei pentru a calma spiritele, Raiffeisen a decis să ia câteva măsuri:

    “Raiffeisen Bank a luat nota de intentia unor clienti cu credite in CHF, declarata pe retelele de socializare, de a bloca activitatea unor agentii bancare prin depuneri succesive de sume de valori mici (un leu). Pentru a putea deservi toti clientii nostri am organizat in fiecare agentie cate un ghiseu special dedicat acestor operatiuni, astfel incat toti ceilalti clienti sa poata sa efectueze tranzactiile pentru care vin in agentii.

    In cursul dupa –amiezii de 11 februarie, un grup de 10 clienti a dorit sa faca depuneri succesive de 1 leu sau mai putin intr-una dintre agentiile bancii din Bucuresti in scopul achitarii unor rate.

    Mai multe despre cum se luptă Raiffeisen Bank cu propriii clienţi pe zf.ro

  • Cum va arata hidrocentrala Tarnita-Lapusesti, dupa investitii de 1 miliard de euro. Cinci investitori, interesati de proiect

     “Cinci companii au depus oferte preliminare si neangajante in cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea Tarnita-Lapustesti. Urmeaza ca in urmatoarele saptamani sa analizam documentatia depusa pentru a verifica daca toate elementele sunt in acord cu prevederile procedurii de selectie. Conform principiului transparentei, lista investitorilor precalificati va fi publicata dupa analizarea documentatiei depuse, urmand sa intram in urmatoarea faza a etapei de precalificare, cea de negociere”, a declarat Ovidiu Demetrescu, directorul general al companiei de proiect Hidro Tarnita, potrivit unui comunicat remis presei.

    Aceasta este prima faza a procesului de selectare a investorilor, cele cinci companii depunand documentele necesare pentru etapa de precalificare.

    Demetrescu a adaugat ca Hidro Tarnita a primit si scrisori de intentie din partea unor institutii financiare internationale in vederea finantarii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro