BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Le Monde: Bucureştiul face un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei

     Potrivit publicaţiei Le Monde, coaliţa aflată la putere, care controlează 70% din mandatele de parlamentari, a votat marţi o serie de amendamente la Codul Penal, catalogate de către preşedintele român Traian Băsescu drept “extrem de grave, deoarece aneantizează munca instituţiilor anticorupţie”. “Politicienii se plasează din nou deasupra legii”, adăuga şeful statului român, care se opune coaliţiei aflate în prezent la putere din mai 2012.

    Parlamentul de la Bucureşti “riscă să decredibilizeze o ţară care, de la aderarea sa la UE în 2007, este supusă de către Bruxelles unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, comentează Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director al CN Poşta Română Mihai Toader, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, “şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi a derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru”.

    Produsele au fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

    Cei patru inculpaţi ar fi contribuit astfel la obţinerea, de către firma Data Tech, a unui avantaj patrimonial constând în diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului de la producătorul Computer Associates şi preţul de vânzare către Poşta Română, respectiv suma de 6.083.000 de euro.

    “În mod concret, Bărbuleţ Vasile, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil şi Toader Dan Mihai, cu intenţie, au contribuit la adoptarea unei proceduri de achiziţie publică nelegale, sens în care au propus, respectiv au avizat şi aprobat achiziţia produselor software cu încălcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, întrucât s-a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi nu erau întrunite condiţiile specifice acestei proceduri, iar pe piaţa IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care îndeplineau cerinţele C.N. Poşta Română S.A. şi, astfel, se impunea efectuarea achiziţiei prin licitaţie”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii susţin că, în realitate, nu a existat o negociere propriu-zisă cu reprezentanţii companiei furnizoare care să ducă la diminuarea considerabilă a preţului produselor achiziţionate, ci s-a urmărit doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal. Contractul avea în vedere achiziţionarea unei cantităţi de produse mult mai mari decât necesarul real al companiei.

    În 29 iulie 2008, CN Poşta Română a încheiat contractul de furnizare cu Data Tech Business Solutions Ltd., în valoare de 6.583.000 de euro, sumă ce urma să fie achitată în şase rate eşalonate, în perioada 1 iulie 2009 – 31 decembrie. Contractul a fost semnat de Dan Mihai Toader, în calitate de director general, şi de Emanoil Lepădatu, în calitate de director executiv economic.

    Ulterior, în 5 decembrie 2008, Toader, Lepădatu şi Bărbuleţ au confirmat în scris că serviciile contractate au fost prestate şi acceptate.

    “Referitor la acest aspect, Curtea de Conturi a constatat neîndeplinirea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte implementarea serviciilor în termenul prevăzut în contract. Din probatoriu a reieşit că procesul de implementare a fost finalizat în perioada 2009-2010, iar activitatea a fost finalizată de specialiştii Compartimentului IT din C.N. Poşta Română S.A. şi specialişti ai altei firme decât cea cu care a fost semnat contractul”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii au mai stabilit că achiziţia a fost făcută în condiţiile în care nu era inclusă în bugetul companiei pe anul 2008, acesta fiind modificat ulterior aprobării referatului privind achiziţie.

    Compania Naţională Poşta Română a precizat că paguba suferită este de 6.583.000 de euro şi că se constituie parte civilă în această cauză.

    Procurorii au dispus, pentru recuperarea prejudiciului, instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile şi asupra sumelor de bani, în lei sau valută, existente în conturile bancare ale lui Toader, Lepădatu, Marinescu şi Bărbuleţ, până la concurenţa sumei de 6.583.000 de euro.

    Dosarul va fi judecat de magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

    Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu sunt judecaţi în alte două cauze, în care au fost trimişi în judecată în decembrie 2010 şi octombrie 2009.

    În dosarul trimis instanţei în octombrie 2009, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îi acuză pe cei trei în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate, prin care CNPR a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

    În cel de-al doilea dosar, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost trimişi în judecată, alături de fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, din perioada 2005-2007, privind trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a unei firme. Potrivit DNA, statul român a fost prejudiciat astfel cu suma de 8.619.787 de euro.

  • Studenţii bulgari au încercat să blocheze politicienii în Parlament. Poliţia a intervenit

     Sute de persoane au format un lanţ uman în faţa clădirii, unde au avut loc ciocniri cu scutierii, mobilizaţi în număr mare. Studenţii susţin că apelurile la “ocuparea” Parlamentului reprezintă o încercare de a-şi face auzită vocea. Ei vor ca Guvernul condus de socialişti, care a preluat conducerea ţării în mai, să demisioneze, relatează miercuri site-ul Novinite.com.

    Precedentul Guvern a căzut în urma protestelor, iar cel actual este vizat zilnic de manifestaţii.

    Unii studenţi s-au întins pe jos pentru a opri maşinile de patrulă ale poliţiei. Câţiva au fost arestaţi şi se plâng de rele tratamente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anastase: Când vrăjitorul Ponta ghiceşte în cărţi, românilor le apare o nouă taxă

     Roberta Anastase spune, în mod ironic, că premierul Victor Ponta este “un vrăjitor care a găsit o soluţie miraculoasă pentru România: inventarea de noi taxe şi impozite”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “De câte ori ghiceşte vrăjitorul Ponta în cărţi, românilor le apare în drum o nouă taxă, un nou impozit”, a afirmat Anastase, joi seară, în discursul pe care l-a ţinut, în calitate de preşedinte al PDL Prahova, la şedinţa Consiliului de Coordonare Judeţean al acestei organizaţii.

    Anastase a mai spus că “dacă Ponta nu ar fi girat o reţea de corupţie ca a lui Păvăleanu (Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, în prezent arestat preventiv sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro – n.r.), probabil nu ar fi fost nevoie să crească din nou taxele şi impozitele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Niţu: Nu este o situaţie plăcută că un procuror al PICCJ este implicat într-un dosar de corupţie

     “Personal, ca şi conducător de instituţie, sunt mâhnit, nu este o situaţie plăcută. (…) Imaginea Parchetului General ar putea să nu fie afectată deloc sau absolut deloc în situaţia în care se va stabili că procurorul, chiar cu funcţie de conducere, nu a acţionat în legătură cu interesele de serviciu, ci a acţionat în nume personal şi în interes personal”, a spus Tiberiu Niţu, la ieşirea de la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Procurorul general al României a precizat că urmează ca cercetările să stabilească în ce măsură procurorul Angela Nicolae “a acţionat în legătură cu atribuţiile de serviciu sau nu”.

    “Urmează ca ancheta să lămurească acest lucru. Nu ştiu mai mult decât ceea ce scrie în comunicatul de presă. (…) Nu pot să vă dau mai multe detalii pentru că dosarul este la Direcţia Naţională Anticorupţie, este un dosar pe rol şi dumnealor cu siguranţă vor face precizările necesare în momentul în care au mai multe informaţii”, a mai spus Tiberiu Niţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Bulgaria: protestele de stradă contra guvernului au împlinit patru luni (VIDEO)

    A treia moţiune ar fi urmat să fie pe teme de cultură, după ce primele au vizat politica de investiţii ale guvernului, în principal proiectul gazoductului rusesc South Stream, descris ca o încrengătură de corupţie între Kremlin, socialiştii bulgari şi mafia energiei. Tensiunile din societatea bulgărească rămân însă la cote înalte, cu proteste de stradă care durează de aproape 130 de zile, iar premierul este în continuare urmărit în deplasările publice de huiduieli ale demonstranţilor care îi cer demisia.

    Joi, Oreşarski a trebuit să fie escortat de forţele de ordine la intrarea în hotelul Sheraton din Sofia, unde participa la o reuniune internaţională. Un grup de protestatari l-a aşteptat şi l-a huiduit. Vineri, premierul a fost primit în oraşul Pernik tot cu huiduieli, cereri de demisie şi strigături ca “Gunoi roşu” şi “Cine te plăteşte?”.

    Atmosfera tensionată se menţine şi în parlament, unde un reprezentant al partidului naţionalist Ataka şi unul al GERB (partidul lui Boiko Borisov) au fost cât pe ce să se ia la pumni, după ce o deputată a GERB i-a acuzat pe cei de la Ataka că nu e nicio diferenţă între ei şi partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, compus preponderent etnici turci. Şedinţa de vineri a parlamentului a trebuit să fie întreruptă, a relatat Novinite.

    Protestele zilnice la adresa guvernului Oreşarski, care şi-a preluat mandatul la 29 mai, au început la 14 iunie, după ce Delian Peevski, un controversat mogul media cercetat pentru corupţie, a fost numit şef al Agenţiei pentru Securitate Naţională. După ce guvernul a renunţat la numirea lui din cauza protestelor, Peevski a insistat să-şi reia mandatul de parlamentar, amplificând scandalul. Cazul Peevski, considerat simbol al corupţiei din clasa politică, şi nemulţumirile de ordin economic ale bulgarilor au alimentat o mişcare protestatară de proporţii contra guvernului.

    Cu o datorie publică de 17% din PIB şi un deficit bugetar de 2% din PIB, Bulgaria este una dintre cele mai stabile ţări din UE din punct de vedere macroeconomic. Creşterea economică este însă insuficientă (estimată la 0,6% în acest an), iar rata şomajului a ajuns în septembrie la 10,8%.