Tag: construire

  • China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

    Odată cu noul Drum al Mătăsii, o reţea de legături comerciale şi de infrastructură de transport şi energie răspândită în toată lumea, China creează şi un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar preşedintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să păşească pe acest drum sunt state cu tendinţe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populaţiei. Compania Huawei joacă un rol important în iniţiativa Beijingului.

    Analiştii se tem că astfel China îşi construieşte o poziţie dominantă în sectorul informaţiilor şi cel al tehnologiei inteligenţei artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porţile de intrare a comerţului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad şi a ales să implementeze „Soluţia pentru un oraş sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici.

    În ultima vreme, mai multe ziare şi publicaţii au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc şi îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times şi revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveştile lor i-au atras atenţia lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere şi securitate cibernetică.

    „Sub conducerea preşedintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generaţie de companii care produc tehnologie sofisticată la preţuri tot mai mici. O iniţiativă globală de infrastructură răspândeşte această tehnologie mai departe.“

    Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliţiei pentru examinare. „Investigaţia ziarului a constatat că filmările ajung şi la temuta agenţie de informaţii interne a ţării, care, în timpul preşedintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare şi atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numeşte ECU-911 şi a fost făcut în mare parte de două companii chinezeşti controlate de stat, CEIEC şi Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru oraşe inteligente şi oraşe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce priveşte modul în care este utilizată această tehnologie“.

    Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligenţă artificială, de multe ori cu investiţii şi colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google şi universităţi americane. „În statele cu instituţii care nu pot fi trase la răspundere şi cu abuzuri frecvente în ceea ce priveşte drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrăţişat cu entuziasm tehnologiile AI şi a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mişcările zilnice ale cetăţenilor şi utilizarea smartphone-urilor.

    Articolul explică faptul cum „companiile chinezeşti precum Huawei şi ZTE construiesc oraşe inteligente în Pakistan, Filipine şi Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ şi, deşi „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilităţi pot să planteze seminţele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-şi gestiona populaţia şi pentru a-şi păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

    Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluţiei Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privinţa Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliştii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluţie completă pentru un oraş sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de oraşe pentru mai mult de 90 de guverne naţionale sau regionale“.

    Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a reţelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în reţele din ţările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezeşti pot conţine dispozitive care fie facilitează colectarea de informaţii, fie permit un atac asupra reţelei. În plus, autorităţile americane susţin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing şi este obligată să-şi prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

    Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informaţii înalţilor oficiali britanici la începutul acestui an care susţin suspiciunile că Huawei „a primit finanţare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informaţii au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Naţională de Securitate a Chinei şi de la o a treia ramură a reţelei de informaţii chineze“.

    The Times susţine că informaţiile au fost furnizate „numai celor mai înalţi oficiali din Regatul Unit“ şi că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunităţii de informaţii din SUA că „ministerul chinez al siguranţei – principala organizaţie de securitate şi spionaj a Chinei – a aprobat finanţare guvernamentală pentru Huawei“.

    În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în reţeaua sa 5G, restricţionându-i accesul doar la sistemele esenţiale.
    Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunţat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru reţele 5G cu operatori de top la nivel mondial şi că a livrat mai mult de 70.000 de staţii de bază 5G pe pieţele din întreaga lume“.

    Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de oraşe din peste 40 de ţări şi regiuni să implementeze proiecte pentru oraşe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului naţional chinez pentru oraşe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluţie dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al oraşului inteligent, a fost desfăşurată în mai mult de 10 oraşe din întreaga lume şi a devenit liderul domeniului IOC global“.

    Există numeroase referinţe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost şters. „Soluţiile Huawei pentru oraşe sigure sunt implementate acum în peste 700 de oraşe din peste 100 de ţări şi regiuni“, susţine compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud şi Turcia. În Africa de Sud şi Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele şi să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informaţiei şi comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise şi a ajutat ţara să-şi implementeze reformele fiscale.“

    Un documentar recent al BBC susţine că o soluţie pentru oraşe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă ameninţare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate şi apoi eliminate. „Cu soluţia noastră“, arată Huawei, „în oraşul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranţă publică de la 30 de minute la 10 minute şi a fost redus timpul mediu în care ofiţerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

    „Iar în China, de unde Huawei îşi obţine doar puţin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru oraşe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang şi Gaoqing (oraşe cu populaţii cât ale unor ţări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing şi IoT pentru a ajuta clienţii să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a oraşului şi să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii şi cu afacerile.”

    Zak Doffman, specialistul în supraveghere şi securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit şi nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populaţie mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligenţa artificială se hrăneşte cu date de instruire brute, în condiţii de siguranţă. Tehnologia poate fi îmbunătăţită fără constrângeri.

    În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang şi Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizaţia „va integra resursele, va oferi produse şi servicii de top şi va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură şi mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

    Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informaţii şi software în district şi în tot Urumqi“.

    Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang şi (mai sensibil) în metropolele ei uriaşe sunt exportate necontenit printr-un efort susţinut de stat pentru obţinerea unei poziţii dominante în sectorul securităţii. Prin achiziţionarea acestei tehnologii subvenţionate de statul chinez şi prin participarea la runde de investiţii nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

    Şi, aşa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziţia guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu şi le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparenţa şi responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezeşti, susţinute în parte cu investiţii americane, concurează pentru a construi soluţii de poliţie automată.

    Nadege Rolland, asociat la Biroul Naţional de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenţie „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanţă pentru internet. „Pentru ţările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Iniţiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populaţiei pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privinţa Chinei.

    „Deoarece ţările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza şi de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informaţii de către China şi la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
    a adăugat ea.

  • Vestea cea atât de aşteptată într-un loc de poveste din Banat. Ce se va întâmpla în cea mai veche garî din Romania

    Vorbim despre gara din Oravita, unde se gaseste, de asemenea, cel mai vechi depou de locomotive din tara, ridicat de catre Societatea Privilegiata a Cailor Ferate de Stat Austrice pentru a asigura remorcarea trenurilor pe linia Oravita – Bazias.
     
    Cazuta prada degradarii in ultimii ani, gara a fost vizitata de ministrul Transporturilor Razvan Cuc, sambata, cand a verificat stadiul lucrarilor la refacerea drumului DN57 Moravita – Oravita. DRDP Timisoara modernizeaza in acest an tronsonul cuprins intre Oravita si limita cu judetul Timis.
     
    Ministrul a venit cu promisiuni la Oravita si a sustinut ca vor demara lucrari de reabilitare in regie proprie, cu fonduri de la bugetul de stat, si la cea mai veche gara.
     
    In urma cu ani, reprezentantii Regionalei de Transport Calatori Timisoara si cei ai Primariei din Oravita sustineau ca au in plan realizarea unui muzeu in incinta statiei CFR, dat fiind faptul ca din aceasta gara porneste traseul de vis – Semmeringul Banatean, cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania, care atrage in fiecare an mii de turisti din toate colturile lumii, asa cum o face ruta sora din Austria, scrie opiniatimisoarei.ro
  • Cum arată casa pe care o poţi monta singur în doar 8 ore şi costa mai puţin decât o maşină – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deşi conceptul de DIY (do it yourself) nu e nou, ideea de a-ţi construi singur o casă pare dusă la extrem.
     
    Compania Allwood a decis totuşi să scoată la vânzare un kit de casă, care necesită, spun producătorii, doar 8 ore de muncă.
     
    “Kitul de casă Solvalla e realizat din lemn nordic de calitate”, scrie compania pe site-ul propriu. “Designul e o alternativă la cabinele clasice din lemn şi poate fi integrat cu succes atât ca o casă pentru oaspeţi sau ca o casă de vacanţă.”
     
    Kitul de casă a fost comercializat pe Amazon, dar în prezent mai poate fi comandat doar de pe site-ul Allwood la un preţ de 6.650 de dolari.
  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Sînziana Pardhan – Country head {P3 România}

    •   Deţine rolul de country head al dezvoltatorului ceh de spaţii logistice P3 din august 2017, având ca principală responsabilitate coordonarea extinderii companiei în România.
    •   Cu o experienţă în investiţii, achiziţii şi vânzări, Sînziana Pardhan a lucrat anterior timp de 9 ani pentru compania de real estate Colliers.
    •   Consideră că pentru a reuşi în România, ca în orice ţară din lume, ai nevoie de foarte multă determinare, să depui efort, să-ţi asumi riscuri calculate, să îţi alegi bine priorităţile şi luptele şi să ştii când să ceri sfatul altor persoane. 
    •   În rândul sfaturilor pe care le oferă celor aflaţi la început de carieră se numără: să fie tenace, să îşi cunoască şi să îşi folosească punctele tari, să rămână devotaţi viselor şi valorilor proprii, să rămână optimişti cu privire la un lucru în care cred indiferent de ce s-ar întâmpla, să fie proactivi şi să preia iniţiativa, să înveţe din greşeli şi să se străduiască mereu să găsească soluţii.

    Suprafaţa parcurilor logistice din portofoliu:
    > 370.000 de metri pătraţi
    Număr de angajaţi: 11

  • Bucureştiul va fi împânzit de piste de biciclete: Primăria Capitalei anunţă că va construi în următoarele 6 luni piste cu o lungime totală de 48 km

    “Proiectul Primăriei Capitalei, care vizează construirea a 4 piste ciclabile în Bucureşti, va primi finanţare în valoare de 44,5 milioane lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului (din sumele obţinute de către Minister din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru finanţarea proiectelor de investiţii şi de la bugetul local al U.A.T Municipiul Bucuresti). În acest sens, a fost aprobată miercuri Hotărârea de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Municipiului Bucureşti”, următorul pas fiind semnarea contractului de finanţare”, anunţă Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Astfel, este vorba despre 4 trasee, dispuse pe 21 de artere, şi care însumează 48 de km.

    Reprezentanţii Primăriei precizează că Guvernul a mai alocat bani pentru construirea de piste de biciclişti în Capitală şi în trecut, dar fondurile au rămas necheltuite, pentru că, la acea dată, administraţiile anterioare nu au pregătit şi nu au depus proiecte, condiţie obligatorie pentru ca sumele să poată fi accesate.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk  este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.

    Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).

    Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.

    Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.

    Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente. 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Nicoleta Eftimiu, country general manager { Coca-Cola România }

    •   S-a alăturat echipei Coca-Cola România în urmă cu un deceniu şi jumătate, înainte lucrând timp de un an în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola HBC.
    •   Primul său job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri.
    •   Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior.

    Cifră de afaceri (2017): > 84 mil. lei
    Număr de angajaţi: 28 

  • Cum s-a transformat în ruine un oraş românesc vizitat în trecut de bogaţii lumii? – VIDEO

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.
    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.
     

  • Cât costă să îţi faci o parcare în România şi ce condiţii trebuie să îndeplinească proprietarii

    „Amenajarea parcărilor poate fi considerată în primul rând responsabilitatea autorităţilor, însă dacă luăm în calcul timpul relativ
    scurt de recuperare a investiţiei într-un sistem de parcare cu plată, considerăm că şi companiile private au responsabilitatea de a amenaja şi întreţine locuri de parcare în zonele de interes ridicat”, descrie Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, cea mai nouă nişă pe care au intrat. Compania pe care o conduce a fost înfiinţată în 2004, având iniţial ca obiect de activitate sistemele de securitate.

    Ulterior, compania şi-a extins activităţile şi pe importul şi distribuţia de automatizări de căi de acces şi pe comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video). De-a lungul timpului, au păstrat aceste domenii de activitate, însă au identificat un potenţial în sistemele de plată a parcării.

    Anul trecut, veniturile companiei au fost generate, în procent de 60%, de panourile fotovoltaice şi restul, de activităţi precum importul şi distribuţia de automatizări căi de acces, comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video) şi comercializarea şi instalarea de sisteme de parcare cu plată. În ceea ce priveşte investiţiile companiei, cea mai mare dintre acestea, respectiv 2,5 milioane de euro, a fost direcţionată înspre construcţia fabricii de panouri fotovoltaice a companiei de la Ovidiu, din judeţul Constanţa, inaugurată în 2015. Compania investeşte însă constant în instrumente de lucru şi de pregătire profesională a angajaţilor.

    Potrivit Mihaelei Racoviţă, piaţa pe care o ţintesc cu sistemele de parcare cu plată se împarte în parcări administrate de autorităţi publice (gări, aeroporturi, pieţe, etc.) şi parcări private. Acestea din urmă pot fi şi parcări care deservesc şi sunt încadrate în diverse obiective (centre de afaceri, centre comerciale, centre medicale, hoteluri etc.) sau parcări de sine stătătoare.

    „Nivelul de interes al publicului general pentru parcările cu plată a crescut în ultimii ani faţă de anii 2004-2005, semn al creşterii aglomerării, dar şi al nivelului de educaţie; putem interpreta şi prin faptul că jucătorii din piaţă au contribuit la o orientare către monetizarea parcărilor de către administraţiile publice, investitori şi antreprenori”, descrie ea potenţialul dezvoltării unei afaceri cu parcări.
    Cum se construieşte însă o astfel de afacere?

    „În ceea ce priveşte sistemul de parcare cu plată, alegerea acestuia depinde de numărul de locuri de parcare, de circuitul vehiculelor şi de alţi factori de infrastructură rutieră din zona în care este amplasată parcarea”, explică Mihaela Racoviţă. Investiţia variază între 18.000 de euro şi 60.000 de euro, dar pentru parcările aferente centrelor comerciale sau aeroporturi investiţia poate fi de până la 400.000 de euro. Investiţia în infrastructura parcării este la latitudinea beneficiarului proiectului (poate alege un anumit tip de pavaj, spre exemplu), potrivit Mihaelei Racoviţă.

    Amortizarea investiţiei este influenţată de mai mulţi factori, însă, observă Racoviţă, în esenţă este vorba despre cererea şi oferta pentru zona respectivă. Beneficiarul poate dori să recupereze investiţia într-un timp foarte scurt sau poate eşalona amortizarea preferând să ofere bonusuri clienţilor sub forma posibilităţii de folosire a parcării (cum este cazul centrelor comerciale sau al hotelurilor). Din experienţa instalărilor, investiţia într-un sistem de parcare cu plată se recuperează între 3 luni şi 9 luni, explică Racoviţă. „Accesul facil la un loc de parcare merită investiţia şi se leagă cu gradul de civilizaţie şi de dezvoltare economică”, adaugă ea.

    Cei care cumpără un astfel de sistem se împart în trei categorii: reprezentanţii parcărilor publice (spre exemplu, în portofoliul lor se numără Aeroportul Internaţional Iaşi sau Centrul Istoric Alba Iulia), a doua este cea a parcărilor incluse în diverse obiective (în portofoliul lor se află Băneasa Shopping City sau Patinoarul Telekom Arena, precum şi hoteluri din ţară), a treia categorie este cea a afacerilor de sine stătătoare. În această ultimă categorie se află beneficiarii care au un teren disponibil într-o zonă de interes public şi au decis să îşi dezvolte o afacere transformând imobilul în parcare privată cu plată.

    Mihaela Racoviţă oferă ca reper în interesul românilor pentru dezvoltarea unei astfel de afaceri numărul vizitatorilor pe site-ul lor: 9.000 vizitatori unici, în creştere cu 90% faţă de anul 2017.Ca împărţire geografică, cel mai mare interes pentru sistemele lor l-au manifestat clienţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov.

    În ceea ce priveşte preţul plătit de clienţii parcărilor, Racoviţă spune: „Ne aşteptăm ca cererea şi oferta din zonă să dicteze preţul, chiar fiind el peste media pieţei”.

    „Ne-am propus să creştem organic afacerea pe toate liniile şi o provocare în acest sens este să ajungem la clienţi prin mediul online. În zilele noastre fiecare achiziţie începe cu o căutare pe internet şi ne-am propus să fim prezenţi nu doar offline, ci şi online.”
    Potrivit Mihaelei Racoviţă, există nevoia ca mai mulţi clienţi să aibă o viziune pe termen lung, să înţeleagă că relaţia cu ei nu se limitează la a furniza şi instala un sistem de parcare cu plată; compania oferă şi servicii postvânzare, precum şi partea de consultanţă tehnică şi comercială, pe care o oferă atât la început, cât şi pe parcurs (în situaţia în care, de pildă, cei care au cumpărat un astfel de sistem şi-au propus să extindă zona de parcare).

    „O provocare a afacerii ţine de zona tehnologică, odată cu avansul metodelor de plată depunem toate eforturile să ne sprijinim beneficiarii să vină în întâmpinarea cererii venite din partea clienţilor prin diversificarea metodelor de plată: numerar, aplicaţii mobile, plată cu cardul, plată prin SMS.”

    Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, are formare profesională economică. S-a angajat în urmă cu 10 ani în cadrul Tritech Group ca asistent manager, evoluând până în rolul de partener în firmă. Potrivit reprezentanţilor companiei, în cadrul acesteia nu există poziţia de CEO, coordonarea fiind realizată în echipă de către Mihaela Racoviţă din poziţia de managing partner şi de către Octavian Ghinea din poziţia de technical partner. 

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.