BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • Programatorii amenintati de concedieri

    Raportul de forte dintre angajatorii si angajatii din IT incepe sa se schimbe”, observa Alexandru Costin, directorul general al Adobe Systems Romania, obisnuit in ultimii ani, la fel ca multi alti manageri din domeniu, cu o putere mare de negociere a angajatilor in ce priveste conditiile si pachetul salarial. “Acum, angajatorul si viitorul angajat au un cuvant de spus la negocierea contractului de munca. Dictatura candidatului pare sa se incheie”, continua Costin. Seful Adobe Romania vrea sa sugereze ca piata se va normaliza anul acesta, in conditiile situatiei economice dificile, care este asteptata sa franeze cresterea industriei de software si servicii de la 25% in 2008 la numai 5% anul acesta. Pana acum, multe companii au fost nevoite sa accepte sau sa angajeze oameni fara experienta, pe care sa-i pregateasca pe banii firmei, ori sa atraga specialisti punand la bataie pachete salariale considerabile si o gama larga de beneficii. De cealalta parte, lipsa resurselor umane suficiente le-a permis specialistilor IT sa devina un soi de “mercenari” dispusi sa schimbe frecvent locul de munca in schimbul unor recompense mai mari, dupa cum spunea recent Radu Georgescu, presedintele Gecad.

    “Salariile din IT au avut cea mai mare crestere din ultimii ani, iar in Romania se inregistreaza una dintre cele mai mari diferente intre salariul mediu din IT si cel pe economie”, sustine Liviu Dan Dragan, directorul general al TotalSoft si presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Software (ANIS) – desi, comparativ cu salariile din cea mai mare parte a tarilor europene, nivelul veniturilor din IT in Romania este mai redus.

    Un programator cu o vechime cuprinsa intre trei si cinci ani, care lucreaza la o companie de software din Bucuresti, castiga in medie in jur de 1.100 de euro pe luna, in timp ce pentru programatorii din provincie, media se situeaza in jurul sumei de 850 de euro, conform unui studiu realizat de GhidulSalariilor.ro privind nivelul de salarizare din domeniul IT anul trecut. Pentru comparatie, salariul mediu pe economie este de 350 de euro, inregistrand o crestere de aproape 23% anul trecut, conform datelor Institutului National de Statistica (INS).

    Anul acesta, salariile nu numai ca nu vor mai creste, dar exista posibilitatea de a fi reduse in cazul anumitor companii. Deocamdata, la scaderea salariilor se gandesc momentan putine firme, mai ales ca angajatii din majoritatea domeniilor au oricum de suferit din cauza deprecierii monedei nationale. “Majoritatea companiilor mari dau salarii brute in lei, desi negocierea initiala se face in euro, ceea ce inseamna ca, in lumina recentelor ale cursului de schimb, puterea de cumparare a angajatilor oricum a scazut”, spune Alexandru Costin, care adauga ca posibilitatea ajustarii salariilor la aceste fluctuatii de curs este oricum destul de mica. In aceste conditii, daca reducerile de salarii pentru personal existent sunt greu de operat, in schimb cheltuielile suplimentare, bonusurile si primele sunt sacrificate in tot mai multe firme. Liviu Dan Dragan crede ca impactul negativ ar putea fi resimtit mai degraba de programatorii juniori, fata de care exigentele vor fi mai mari si recompensele mai putin generoase. “Companiile nu mai sunt dispuse sa faca angajari in graba si nu mai accepta sa inchida ochii la anumite minusuri ale viitorilor angajati”, este de parere Anca Tapai, country staffing lead in cadrul HP Romania.

    In Romania au avut si au loc in continuare disponibilizari pe fondul crizei, dar piata de IT a fost in cea mai mare parte ferita pana acum de acest fenomen. Este insa previzibil ca din cauza crizei, companiile fie vor decide sa nu mai angajeze, fie sa renunte la o parte din personal, ceea ce va duce la o supraoferta de forta de munca. Bogdan Putinica, directorul executiv al Enea Romania, a sesizat deja ca numarul celor care vin la interviuri de angajare este mai mare, o situatie de altfel benefica pentru o companie cu peste 140 de angajati si care are in plan sa recruteze inca 40 anul acesta. “Nu pot spune ca e coada, dar crestere este. Instabilitatea locului de munca ii impinge pe multi sa-si caute alt job”, spune Putinica, adaugand ca stilul de a lua decizii al candidatilor s-a schimbat, spre deosebire de perioada anterioara, cand decizia de a schimba locul de munca era luata aproape imediat.

    Alexandru Costin, directorul Adobe Romania: “Chiar daca oferta de specialisti din domeniul IT a crescut in ultima perioada, aceasta nu inseamna insa ca a crescut si calitatea fortei de munca”
     

  • Ghid anticriza: Nu va feriti de concedieri

     

    Indiferent din ce categorie fac parte in privinta politicii de reducere a costurilor, managerii companiilor din Romania recunosc ca resursa umana este prima vizata cand vine vorba de eficienta. Concedierile reprezinta subiectul cel mai delicat, pe care orice manager incearca sa il ascunda prin folosirea unor termeni ca optimizare sau eficientizare, asa cum spune Gabriel Alexandru, vicepresedinte al celui mai mare producator de mezeluri, Cris-Tim, care a renuntat la 5% din personal: “Nu a fost o reducere a personalului din cauza crizei; aceasta masura face parte dintr-un program de eficientizare pe care doar l-am grabit”. Traducerea termenului de eficientizare, pe care il foloseste orice manager in aceasta perioada, se refera la eliminarea activitatilor redundante, a explicat Codrut Pascu: “Una din primele categorii la care se uita managerul este gradul de incarcare cu personal si de acolo va elimina imediat zona de confort – daca pentru un proces muncesc trei persoane si acea munca poate fi facuta de doua, a treia persoana este zona de confort si trebuie sa plece”. Adrian Stanciu, managing director al Human Synergistics, considera ca renuntarea la oameni este principalul mod de a face reduceri masive de costuri. Sau, dupa cum afirma Maria Grapini, sefa producatorului timisorean de textile Pasmatex, “trebuie sa ne restructuram activitatile pe masura bugetului disponibil si sa nu cream iluzii si blocaje, iar asta implica si disponibilizari, fie ca ne place sau nu”.
     
    Numarul companiilor care anunta disponibilizari este in crestere accelerata: daca la sfarsitul anului trecut erau 403.441 de someri, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul lor va creste la mai mult de 700.000 pana la sfarsitul acestui an. Companii precum European Food & Drinks, producatorii de componente auto Takata Petri, Draexlmaier si Leoni, Electrica, Secuiana sau Elcoteq sunt printre cele care au anuntat concedieri in ultima perioada.
     
     
    Una dintre cele mai dure masuri de concediere le-ar putea lua Dacia, care, pe fondul scaderii dramatice a comenzilor atat pe piata interna, cat si la export, ar putea renunta la un intreg schimb, adica la 4.000 de oameni, dupa cum spune seful companiei, François Fourmont.
     
    “O astfel de masura ar avea nu doar un efect asupra companiei, ci si un puternic impact social, deoarece in cazul multora dintre angajatii Dacia e vorba de singurul sustinator al familiei, intr-o zona unde Dacia este poate singurul angajator”, atrage atentia Ernest Virgil Popovici, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).
     
    Odata luata decizia de a concedia angajati, apare un alt mare semn de intrebare: care dintre angajati ar trebui sa plece, cei mai scumpi sau ultimii veniti?
     
    Una dintre masurile contraindicate este, potrivit lui Belciu, concedierea sub presiunea sindicatelor, cand companiile ii lasa pe oameni sa decida cine sta si cine pleaca: “In situatii de acest fel, exista doua categorii de riscuri. Iti pleaca in primul rand oamenii buni, care stiu ca vor putea sa isi gaseasca un alt loc de munca si, pe de alta parte, acest fel de a face concedieri costa, in genere, destul de mult – e vorba de pachetele de compensatii”. Si consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD, atrage atentia ca managerii trebuie sa ia in calcul investitiile facute in angajati si aiba grija ca, in momentul concedierilor, “sa nu ii piarda pe cei mai buni”.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Criza financiara va forta companiile sa faca restructurari

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Cei mai mari concediatori

     

    Romtelecom – 2.500. BCR – 2.400. Coca-Cola – 102. Vorbim de numarul de angajati trimisi acasa in urma unora dintre cele mai radicale procese de restructurare din ultimii ani. Oameni pentru care ideea de restructurare a capatat iremediabil o conotatie negativa. Evident, pentru companie, fie ca este vorba de reducerea costurilor sau de cresterea productiei, restructurarile fac parte dintr-un plan care vizeaza imbunatatirea activitatii, iar de cele mai multe ori, efectul este cel scontat. Victimele colaterale sunt insa angajatii care sunt pusi in fata unei realitati dure: fie pleaca de bunavoie, fie sunt trimisi acasa de catre angajator.
     
    Ce au de facut directorii de resurse umane, cei care gestioneaza aceste situatii, atunci cand trebuie sa spuna unui intreg colectiv ca a venit momentul in care “colaborarea s-a incheiat”? Loc de discutii nu mai ramane, asa ca iti asumi sarcina pe care o ai si tai in carne vie. “Nu o faci de dragul de a o face, ci pentru ca trebuie sa indeplinesti niste obiective”, spune Anca Georgescu, cea care, la 40 de ani, conduce intreg departamentul de resurse umane de la Romtelecom. Nu are nici voce groasa, nici mana de fier si nici privire impietrita, ci doar un plan de afaceri pe care trebuie sa il respecte. Cazul Romtelecom este clasic: o companie cu vechime si notorietate, cu traditie, dar cu un sistem greoi si un raport costuri-productivitate dezechilibrat decide ca a venit momentul marii schimbari. Era si firesc, dupa reducerea profitului, in urma pierderii de clienti si a lansarii unor servicii cu minute nelimitate, sa urmeze o serie de masuri drastice pentru reducerea costurilor. Aceasta a insemnat peste 60 de proiecte de restructurare, “care au inceput de la cum sa valorificam mai bine imobilele pe care le avem pana la cum sa avem contracte mai bune cu furnizorii nostri, cum sa facem activitatea de intretinere si instalare a retelei mai eficienta, cum sa organizam o munca pe care pana acum o luna o faceau doi oameni acum o face unul, dar mai bine, cum sa crestem satisfactia clientului, cum sa vindem mai mult”, explica Anca Georgescu.
     
    Au fost 60 de proiecte care s-au desfasurat simultan cu regandirea necesarului de personal. Grosul procesului de restructurare s-a terminat, iar ceea ce a mai ramas de facut tine de cele cateva departamente care inca trec prin aceste transformari: departamentul de resurse umane, departamentul financiar si departamentele de suport. Anca Georgescu spune ca venirea acestui moment era inerenta; nu ar fi putut sa il opreasca si nici nu ar fi fost sanatos pentru companie sa faca asa ceva. A incercat, in schimb, sa diminueze gradul de disconfort care se creeaza in astfel de situatii. “Dupa ce am lansat comunicarea, intern si extern, am avut road-show-uri, in care CEO-ul si intrea­ga echipa de management s-au intalnit cu oamenii ca sa le explice, sa stea in fata lor si sa le raspunda la intrebari legate de ce se intampla, motivele pentru care se intampla si care vor fi consecintele asupra lor”, afirma Georgescu.
     
    Concedierile au fost facute pe baza unor evaluari care au tinut cont de ritmul de lucru si de eficienta angajatilor. Cei care, in urma acestor evaluari, au fost disponibilizati au primit salarii compensatorii, dupa cum prevede contractul de munca. Un alt aspect la care directoarea de resurse umane de la Romtelecom a tinut forte mult a constat in a le explica oamenilor care au plecat si celor care au ramas de ce au fost alesi ei si nu altii, cum au fost evaluati, cum va arata noua organigrama a companiei, care au fost ratiunile schimbarilor. “Este foarte important sa facem lucrurile cu o oarecare simplitate si fara sa uitam ca este vorba de niste decizii care se refera la oameni”, comenteaza Anca Georgescu.
     
    Unde au plecat? Cel mai probabil tot in industria telecom, unde inca se mai fac angajari si unde este nevoie de un know-how destul de specializat. De altfel, cam acesta este algoritmul, indiferent de domeniu, si, asa cum fostii angajati ai Romtelecom vor migra catre alte companii care ofera servicii de telefonie, si cei care au fost disponibilizati din BCR se vor orienta catre alte institutii din sistemul bancar, iar cei de la Coca-Cola isi vor incerca norocul in alte companii din zona FMCG.
     
    Cazul BCR a tinut vie atentia publicului timp de aproape un an, ca fiind cea mai drastica reducere de personal din industria bancara. Reorganizarea celei mai mari banci din Romania a insemnat, printre altele, si reduceri masive de personal. In momentul cand actiunea a fost facuta publica, reprezentantii BCR anuntau ca aproximativ 2.400 de angajati vor fi concediati pana la finele anului 2008. Tot atunci, Andreas Treichl, presedintele Erste Bank (actionarul majoritar al BCR), spunea ca schimbarile la nivelul personalului vor depinde de evolutia centrelor regionale si de cati angajati ai bancii vor accepta posturi in noile sucursale sau vor fi calificati pentru activitatile de back-office. Posturile care au disparut din schema bancii au fost rezultatul externalizarii unor functii precum transportul si procesarea de numerar, managementul proprietatilor si, intr-o mai mica masura, call center-ul.
     
    Ajustarea organigramei a insemnat totusi si costuri substantiale pentru BCR din cauza pachetelor compensatorii care le sunt oferite celor ce nu-si mai gasesc loc in noua schema a bancii. In ceea ce priveste zonele in care activitatile au fost externalizate, BCR a negociat optiunile pentru transferul angajatilor sai la furnizorul extern, ca parte a contractului de externalizare a serviciilor. In acelasi timp, BCR a oferit stimulente de mobilitate angajatilor care s-au mutat in alt oras pentru a se plia pe nevoile de personal ale bancii.

     

  • Nemtii se tem ca pierd fabrica Ford din Köln daca la Craiova merge bine treaba

    Abia s-a uscat cerneala otravita a presei germane alimentata de sindicalistii si politicienii locali la adresa gigantului finlandez Nokia, ca a aparut un nou mar al discordiei.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Muncitori romani concediati de constructorul Nokia

    Vineri, lucrarile au fost intrerupte si mai multi muncitori maghiari au parasit localitatea din cauza lipsei de apa pentru prepararea cimentului. Cu toate acestea, potrivit publicatiei finlandeze citata de Clujeanul.ro, lucrarile de la Jucu evolueaza destul de bine, progresul vazandu-se chiar la un interval de cateva zile.

    Din paginile HELSINGIN SANOMAT se deduce si faptul ca firma germana Goldbeck a incercat sa tina cat mai secreta investitia de 40 de milioane de euro de la Jucu. Si tot un aer misterios pluteste si asupra intregului santier deoarece weekend-ul trecut cei de la Nokia nu au permis accesul presei si nici nu doresc sa divulge progresele facute.

    Ziarul finlandez aminteste chiar si de incidentul de acum doua saptamani, cand presa locala a suspectat fabricarea primului telefon la Jucu si, astfel, deschiderea fabricii. Dar si ca aceasta veste a cazut prost pentru cei 2.300 de muncitori Nokia din Bochum care tocmai aflasera ca vor fi concediati.

    Fabrica Nokia de la Jucu urmeaza sa se deschida la jumatatea lunii februarie si sa functioneze la capacitate maxima in iunie sau iulie.

    Clujeanul.ro a solicitat companiei Nokia o pozitie legata de aceasta informatie. Pozitia Nokia va fi publicata in momentul in care o vom primi.

  • Cu regret va informam

    Asa ceva li s-a intamplat in urma cu un an unui numar de peste 400 de angajati ai companiei RadioShack, unul dintre principalii retaileri de electronice, electrocasnice si produse IT din SUA. Intamplarea a scandalizat atat presa, cat si multi angajati din alte mari companii americane. Chiar si Jay Leno, prezentatorul emisiunii „The Tonight Show“, a luat peste picior o asemenea metoda de a face disponibilizari: „Este inuman sa-ti concediezi angajatii prin e-mail. Dar partea si mai trista este ca 300 dintre ei nu vor sti niciodata ca nu mai au un loc de munca, pentru ca folosesc AOL (America Online, serviciul de e-mail si mesagerie instant al grupului Time Warner – n.red.)“.

    Discutia purtata intre patru ochi dintre directorul de resurse umane sau directorul general, dupa caz, nu este o regula general valabila nici in Romania, unde uneori este folosit telefonul pentru evitarea discutiei prin care angajatul este anuntat, cum se spune, ca isi incheie colaborarea cu compania. „Am avut un sentiment de neputinta cand am primit acel telefon. Nu cunosc persoana de la HR care m-a sunat si n-am avut sansa sa imi sustin punctul de vedere. Cred ca mai rau decat atat ar fi fost doar daca as fi fost concediat prin e-mail“, spunea Marius O., care lucreaza de 12 ani in marketing, dintre care ultimii doi ani pentru compania care l-a concediat prin telefon.

    Se poate insa chiar si mai rau. Seful unei firme de constructii din Elvetia si-a concediat cei 12 angajati prin intermediul unui SMS trimis intr-o duminica seara, angajatii fiind astfel anuntati sa nu mai vina a doua zi la serviciu pentru ca intreprinderea se confrunta cu probleme financiare si va fi inchisa.

    Dar daca mesajele scurte trimise pe telefonul mobil nu sunt inca o metoda folosita frecvent atunci cand compania vrea sa faca disponibilizari, e-mail-ul a devenit din ce in ce mai popular in randul companiilor de dimensiuni mari, cu peste 1.000 de angajati, conform unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei Harris Interactive, la cererea Marlin Company, firma de consultanta in comunicarea angajatorilor cu angajatii.

    Aproximativ 10% dintre cei 752 de angajati din companiile americane care au participat la studiu au declarat ca firma pentru care lucreaza a apelat in ultimul an la e-mail pentru a concedia angajati. Mai mult, 17% dintre respondenti spun ca seful lor foloseste e-mail-ul drept paravan in situatiile mai dificile, evitand astfel confruntarea directa. Explicatia ar putea fi ca e-mail-ul, care vine cu doza mare de impersonalitate, a devenit „un scut in spatele caruia directorii se pot ascunde atunci cand nu vor sa se confrunte cu reactii negative din partea angajatilor nemultumiti“, este de parere Frank Kenna, presedintele Marlin Company.
    Numai ca, daca e-mail-ul este extrem de util in comunicarea de zi cu zi dintr-o companie, pentru schimbul de informatii, prezentari sau rapoarte intre angajati, cand vine vorba despre subiecte sensibile precum concedierile ar trebui mai degraba evitat, sustin specialistii in domeniu. „Compania risca destul de mult atunci cand trimite e-mail-ul de concediere, pentru ca angajatul in cauza poate prinde ranchiuna si poate aduce daune ulterior companiei prin reclama negativa“, explica presedintele Marlin.

    In opinia lui Michele Beccareli, presedinte al Societatii pentru Administrarea Resurselor Umane din Southern Connecticut, e-mail-ul este cea mai nepotrivita metoda pentru a face disponibilizari: „In cele din urma tot compania are de suferit, pentru ca nu reuseste sa mai atraga personal specializat de top daca are o reputatie proasta in ceea ce priveste modul de comunicare cu angajatii“. La randul sau, David Schmidt, profesor asociat de etica in afaceri la Fairfield University, crede ca metoda concedierii prin e-mail este o metoda nu numai inumana, dar si „dubioasa si lipsita de intelepciune manageriala“.

    Pe blogul revistei CFO Magazine, cativa cititori dezbateau recent aceeasi problema. Un comentator care isi spune Frankd scria ca e-mail-ul de concediere poate fi chiar periculos, mai ales daca este vorba despre o corporatie. „Daca firma foloseste e-mail-ul pentru a-l anunta pe angajat ca este disponibilizat, inseamna ca el inca mai are drepturi sa utilizeze computerul si aplicatiile instalate pe el“, spune Frankd, avertizand ca atunci cand afla ca este concediat, angajatul respectiv ar putea sa formateze computerul sau sa stearga anumite documente importante la care are acces, ori chiar sa introduca in sistem anumite informatii gresite, greu de descoperit pe termen scurt, dar care pot afecta compania. Dupa parerea lui Frankd, pentru a ocoli astfel de probleme, compania ar trebui sa cheme angajatul intr-un birou privat sau intr-o sala de sedinta unde sa-l informeze ca este disponibilizat, timp in care specialistii din departamentul IT sa-i restrictioneze drepturile de utilizator in reteaua companiei.

    „Dar din cate stiu eu, e-mail-ul nu este considerat o forma de comunicare valabila in fata justitiei“, comenteaza un alt cititor al blogului CFO Magazine. „Aceasta inseamna ca nu este suficient un mesaj ca sa concediezi un angajat, pentru ca din punct de vedere legal, se poate considera ca omul este in continuare angajat in companiei.“ Altfel spus, un astfel de e-mail scuteste managerul de o discutie neplacuta, dar poate crea ulterior probleme daca angajatul respectiv are niste avocati buni. Plus ca exista posibilitatea ca destinatarul pur si simplu sa nu vada mesajul, din graba sau neglijenta. Din acelasi studiu al Harris Interactive reiese ca angajatii nu acorda foarte multa atentie comunicarii prin e-mail – 19% dintre angajatii care au participat la sondaj recunosc ca au trimis mesaje in ultimul an catre alti destinatari decat intentionau, in timp ce mai mult de o treime spun ca se intampla sa uite sa ataseze unui e-mail documentul pe care voiau sa-l trimita.

    Tendinta de a trimite e-mail-uri din greseala altor persoane decat destinatarii de drept se resimte si in Marea Britanie, unde statisticile sustin ca angajatii trimit peste 40 de astfel de e-mail-uri in fiecare minut. Iar morala ar fi limpede: mai bine evitati posta electronica atunci cand e vorba de orice fel de informatii delicate. Spre exemplu, un director dintr-o companie britanica a trimis din greseala tuturor angajatilor detalii despre salariile din firma. Solutia a fost sa porneasca alarma de incendiu pentru a scoate intreg personalul din birouri, timp in care oamenii de la IT au sters e-mail-ul buclucas din toate casutele de mail.