BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Cea mai nouă senzaţiei a Asiei: cazinoul imens cu plaje interioare – GALERIE FOTO

    Omul de afaceri japonez Kazuo Okada, preşedinte al companiei Universal Entertainment, plănieşte să cucerească buzunarele chinezilor pasionaţi de jocuri de noroc prin deschiderea unui cazinou uriaş în Manila, capital Filipinelor. Investiţia în acesta se ridică la patru miliarde de dolari; proiectul este programat să se lanseze în noiembrie, potrivit Bloomberg.

    Okada, 73 de ani, îşi doreşte ca în cazinou să se afle o fântână arteziană dansatoare de 100 de metri şi o plajă interioară care să ”concureze cu ce este în Macau” şi alte părţi din Asia; potrivit unei declaraţii a lui Takahiro Usui, director operaţional al Universal Entertainment Tiger Resort Leisure şi Entertainment Inc. ”Acest proiect va promova Manila ca destinaţie turistică în regiune şi în lume.”

    Resortul din Manila ar putea costa trei miliarde de dolari în primă fază şi ar putea ajunge la patru miliarde de dolari odată ce trei faze sunt construite.

    Această valoarea ar fi de două ori valoarea de capitalizare de piaţă al Universal Entertainment, producătorul de maşini de jocuri de noroc deţinut de Okada Holdings în proporţie de 68%.  

    Manila aspiră să devină următorul hub asiatic dedicat industriei jocurilor de noroc după ce jucătorii chinezi au abandonat Macau după ce Guvernul chinez a impus restricţii dure actelor de corupţiei. Proiectul lui Okada este unul din cele patru resorturi de cazinouri pe care Filipinele vor să le dezvolte pe o proprietate de 120 de hectare din Manila Bay, numită Entertainment  City; pe măsură ce naţiunea caută o ţinteşte o felie mai mare din veniturile din industria de gaming şi turism a Asiei.

    Okada Manila va fi cel mai mare complex de cazinouri din Entertainment City, cu 26.000 de metri pătraţi de spaţii de jocuri. Traficul la Okada Manila, care este construit pe 44 de hectare şi poziţionat spre apusul Manila Bay, va fi format iniţial din 30% străini şi 70% localnici.

    Acţiunile Universal Entertainment au crescut cu 9,6 procente până la 2,597 yeni la tranzacţionare în Tokyo miercuri; aceasta fiind cea mai mare creştere a companiei din iunie 2013.

  • Insulele pe care se ceartă şase ţări. Conflictul poate determina o explozie de consecinţe negative la nivel global

    Marea Chinei de Sud este o zonă cu mare potenţial economic, din perspectiva resurselor naturale, pentru care ţările învecinate se află într-o strânsă competiţie. Pretenţii teritoriale ridică, pe de o parte, China, iar pe de altă parte Vietnam şi Filipine, iar în confruntare SUA se vor mediator. Deciziile recente ale procesului internaţional cu guvernul chinez în poziţia de inculpat pot determina o explozie de consecinţe negative la nivel global.

    Insulele din Marea Chinei de Sud sunt disputate de şase guverne. China, Taiwan şi Vietnam îşi dispută insulele Paracel, situate în nordul mării. China, Taiwan, Vietnam şi Filipine au pretenţii asupra unei părţi însemnate din insulele Spratly (primele trei le revendică în totalitate), iar Malaiezia şi Brunei revendică anumite insule sau formaţiuni din acest lanţ, care sunt situate în apropierea coastelor lor. Toate aceste ţări, în afară de Brunei, administrează unele insule, deşi există şi numeroase insule care nu sunt ocupate de nicio ţară. Disputele dintre China, cel mai aprig jucător, şi celalalte ţări din Asia de Sud-Est au creat o zonă fierbinte, în care forfotesc conflicte ce tind să ia o turnură militară. SUA, care se declară neutre, au căutat să menţină libertatea de navigaţie în zonă şi să sprijine celelalte naţiuni din Asia de Sud-Est afectate de pretenţiile teritoriale ale Chinei. Mai mult, în toamna lui 2015, SUA au semnalat că vor contesta suveranitatea Chinei şi au trimis nave militare şi avioane pentru a asigura accesul la principalele rute maritime şi aeriene.

    Pe de altă parte, chinezii şi-au susţinut pretenţiile prin demararea unor construcţii pe insulele din zonă şi prin patrule navale. Ambele părţi se acuză reciproc de „militarizarea“ zonei. În ultimii ani, imagini din satelit au demonstrat eforturile sporite ale Chinei de a revendica terenuri în zonă prin crearea de la zero a unor insule artificiale, construcţii de porturi sau instalaţii militare. Miza o reprezintă controlul navigaţiei, într-o zonă traversată de foarte multe linii comerciale, dar şi zăcămintele subterane de hidrocarburi. China extrage zilnic circa 4,3 milioane de barili de petrol, dar consumă de aproape trei ori mai mult, astfel că asigură două treimi din consum din importuri.

    Chinezii pretind, de departe, cea mai mare parte a teritoriului, delimitând această zonă prin nine-dash line (linia din nouă puncte), care apare marcată pe hărţile chineze, delimitând aproape toată Marea Chinei. Beijingul spune că deţine acele zone de câteva secole, când insulele Paracel şi Spratly au fost considerate parte integrantă a naţiunii chineze, susţinând că în 1947 s-a emis o hartă care demonstrează aceste afirmaţii. Cu toate acestea, criticile spun că linia din nouă puncte care apare pe hărţile chineze nu include coordonate şi, mai mult, nu este clar dacă statul chinez doreşte doar teritoriul terestru din cadrul liniei sau toate apele teritoriale.

    Vietnam contestă aprig contextul istoric al Chinei, spunând că vietnamezii s-au pronunţat în mod activ atât asupra Paracel, cât şi Spratly, încă din secolul al XVII-lea, având şi documentele care atestă cele spuse. Celălalt solicitant major în zonă este Filipine, care invocă proximitatea sa geografică pentru suveranitatea asupra insulelor Spratly. Atât Filipine, cât şi China revendică Scarborough Shoal (cunoscut sub numele de insula Huangyan în China) – o zonă aflată la distanţă de 100 de mile de Filipine şi 500 de mile de China. Malaiezia şi Brunei revendică, de asemenea, teritorii în Marea Chinei de Sud, care, după spusele lor, se încadrează în zonele proprii economice exclusive, după cum sunt definite de CNUDM – convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării. Brunei nu pretinde niciuna dintre insule în litigiu, dar Malaiezia susţine un număr mic de insule din arhipeleagul Spratly. China preferă negocierile bilaterale cu celelalte părţi, dar mulţi dintre vecinii săi susţin că dimensiunea şi influenţa Chinei îi dau un avantaj nedrept. Unele ţări susţin ca variantă corectă negocierea cu ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est), o grupare regională de 10 membri, care este formată din Thailanda, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Laos, Vietnam, Myanmar şi Cambodgia. China se opune, însă, şi acestei propuneri, în timp ce ASEAN este divizată asupra modului de soluţionare a litigiului.

    China şi SUA faţă-n faţă. Pretenţiile şi puterea crescândă a Beijingului au creat semne de întrebare şi panică Washingtonului, dar SUA au fost mult timp reticente în a se confrunta direct cu guvernul chinez, în special înainte de vizita preşedintelui chinez Xi Jinping în SUA. În cele din urmă, Obama a aprobat o operaţiune de libertate a navigaţiei – Freedom of Navigation Operation – FONOP. Operaţiunea a implicat o navă militară americană – distrugătorul USS Lassen – care a navigat în apele teritoriale ale Recifului Subi, demonstrând faptul că SUA nu acceptă o posibilă revendicare ilegală a unor ape teritoriale. Au existat în acest context multe dezbateri despre scopul exact al operaţiunii şi despre posibilitatea ca ea să fi fost executată în mod greşit, însă mesajul recepţionat în Beijing a fost clar: SUA nu se tem să îşi folosească puterea militară pentru a impune limite Chinei.

    Operaţiunea nu a determinat nicio confruntare militară între cele două mari puteri, însă două luni mai târziu un alt eveniment a stârnit controverse: un avion de spionaj american care patrula prin Marea Chinei de Sud a zburat accidental deasupra unei insule artificiale a Chinei. Imediat, un editorial instigator a apărut în Global Times, un puternic ziar naţionalist de stat, care solicita Chinei să se pregătească pentru o „confruntare militară“. Oficialii americani au dat vina pe vremea proastă, subliniind faptul că nu a fost vorba de o nouă operaţiune de libertate a navigaţiei. Beijingul a criticat evenimentul, dar militarii staţionaţi pe insula în cauză s-au abţinut de la acţiuni periculoase. Chiar dacă SUA şi China vor reuşi să evite un conflict direct în Marea Chinei de Sud, aceste dispute maritime îşi pot lăsa amprenta asupra relaţiilor dintre cele două mari puteri. SUA şi China au recunoscut că probleme globale pot fi rezolvate doar prin cooperarea dintre ele şi că menţinerea păcii este în avantajul ambelor. Reacţia relativ reţinută a Beijingului în urma operaţiunii navale americane demonstrează importanţa pe care liderii chinezi o acordă relaţiilor cu Washingtonul. Însă confruntări repetate în Marea Chinei de Sud ar putea crea o ruptură în această relaţie, cu consecinţe importante la nivel global. Dacă SUA şi China ar începe să se considere inamici şi ar porni o competiţie militară, economia mondială ar avea de suferit.

  • Insulele pe care se ceartă şase ţări. Conflictul poate determina o explozie de consecinţe negative la nivel global

    Marea Chinei de Sud este o zonă cu mare potenţial economic, din perspectiva resurselor naturale, pentru care ţările învecinate se află într-o strânsă competiţie. Pretenţii teritoriale ridică, pe de o parte, China, iar pe de altă parte Vietnam şi Filipine, iar în confruntare SUA se vor mediator. Deciziile recente ale procesului internaţional cu guvernul chinez în poziţia de inculpat pot determina o explozie de consecinţe negative la nivel global.

    Insulele din Marea Chinei de Sud sunt disputate de şase guverne. China, Taiwan şi Vietnam îşi dispută insulele Paracel, situate în nordul mării. China, Taiwan, Vietnam şi Filipine au pretenţii asupra unei părţi însemnate din insulele Spratly (primele trei le revendică în totalitate), iar Malaiezia şi Brunei revendică anumite insule sau formaţiuni din acest lanţ, care sunt situate în apropierea coastelor lor. Toate aceste ţări, în afară de Brunei, administrează unele insule, deşi există şi numeroase insule care nu sunt ocupate de nicio ţară. Disputele dintre China, cel mai aprig jucător, şi celalalte ţări din Asia de Sud-Est au creat o zonă fierbinte, în care forfotesc conflicte ce tind să ia o turnură militară. SUA, care se declară neutre, au căutat să menţină libertatea de navigaţie în zonă şi să sprijine celelalte naţiuni din Asia de Sud-Est afectate de pretenţiile teritoriale ale Chinei. Mai mult, în toamna lui 2015, SUA au semnalat că vor contesta suveranitatea Chinei şi au trimis nave militare şi avioane pentru a asigura accesul la principalele rute maritime şi aeriene.

    Pe de altă parte, chinezii şi-au susţinut pretenţiile prin demararea unor construcţii pe insulele din zonă şi prin patrule navale. Ambele părţi se acuză reciproc de „militarizarea“ zonei. În ultimii ani, imagini din satelit au demonstrat eforturile sporite ale Chinei de a revendica terenuri în zonă prin crearea de la zero a unor insule artificiale, construcţii de porturi sau instalaţii militare. Miza o reprezintă controlul navigaţiei, într-o zonă traversată de foarte multe linii comerciale, dar şi zăcămintele subterane de hidrocarburi. China extrage zilnic circa 4,3 milioane de barili de petrol, dar consumă de aproape trei ori mai mult, astfel că asigură două treimi din consum din importuri.

    Chinezii pretind, de departe, cea mai mare parte a teritoriului, delimitând această zonă prin nine-dash line (linia din nouă puncte), care apare marcată pe hărţile chineze, delimitând aproape toată Marea Chinei. Beijingul spune că deţine acele zone de câteva secole, când insulele Paracel şi Spratly au fost considerate parte integrantă a naţiunii chineze, susţinând că în 1947 s-a emis o hartă care demonstrează aceste afirmaţii. Cu toate acestea, criticile spun că linia din nouă puncte care apare pe hărţile chineze nu include coordonate şi, mai mult, nu este clar dacă statul chinez doreşte doar teritoriul terestru din cadrul liniei sau toate apele teritoriale.

    Vietnam contestă aprig contextul istoric al Chinei, spunând că vietnamezii s-au pronunţat în mod activ atât asupra Paracel, cât şi Spratly, încă din secolul al XVII-lea, având şi documentele care atestă cele spuse. Celălalt solicitant major în zonă este Filipine, care invocă proximitatea sa geografică pentru suveranitatea asupra insulelor Spratly. Atât Filipine, cât şi China revendică Scarborough Shoal (cunoscut sub numele de insula Huangyan în China) – o zonă aflată la distanţă de 100 de mile de Filipine şi 500 de mile de China. Malaiezia şi Brunei revendică, de asemenea, teritorii în Marea Chinei de Sud, care, după spusele lor, se încadrează în zonele proprii economice exclusive, după cum sunt definite de CNUDM – convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării. Brunei nu pretinde niciuna dintre insule în litigiu, dar Malaiezia susţine un număr mic de insule din arhipeleagul Spratly. China preferă negocierile bilaterale cu celelalte părţi, dar mulţi dintre vecinii săi susţin că dimensiunea şi influenţa Chinei îi dau un avantaj nedrept. Unele ţări susţin ca variantă corectă negocierea cu ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est), o grupare regională de 10 membri, care este formată din Thailanda, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Laos, Vietnam, Myanmar şi Cambodgia. China se opune, însă, şi acestei propuneri, în timp ce ASEAN este divizată asupra modului de soluţionare a litigiului.

    China şi SUA faţă-n faţă. Pretenţiile şi puterea crescândă a Beijingului au creat semne de întrebare şi panică Washingtonului, dar SUA au fost mult timp reticente în a se confrunta direct cu guvernul chinez, în special înainte de vizita preşedintelui chinez Xi Jinping în SUA. În cele din urmă, Obama a aprobat o operaţiune de libertate a navigaţiei – Freedom of Navigation Operation – FONOP. Operaţiunea a implicat o navă militară americană – distrugătorul USS Lassen – care a navigat în apele teritoriale ale Recifului Subi, demonstrând faptul că SUA nu acceptă o posibilă revendicare ilegală a unor ape teritoriale. Au existat în acest context multe dezbateri despre scopul exact al operaţiunii şi despre posibilitatea ca ea să fi fost executată în mod greşit, însă mesajul recepţionat în Beijing a fost clar: SUA nu se tem să îşi folosească puterea militară pentru a impune limite Chinei.

    Operaţiunea nu a determinat nicio confruntare militară între cele două mari puteri, însă două luni mai târziu un alt eveniment a stârnit controverse: un avion de spionaj american care patrula prin Marea Chinei de Sud a zburat accidental deasupra unei insule artificiale a Chinei. Imediat, un editorial instigator a apărut în Global Times, un puternic ziar naţionalist de stat, care solicita Chinei să se pregătească pentru o „confruntare militară“. Oficialii americani au dat vina pe vremea proastă, subliniind faptul că nu a fost vorba de o nouă operaţiune de libertate a navigaţiei. Beijingul a criticat evenimentul, dar militarii staţionaţi pe insula în cauză s-au abţinut de la acţiuni periculoase. Chiar dacă SUA şi China vor reuşi să evite un conflict direct în Marea Chinei de Sud, aceste dispute maritime îşi pot lăsa amprenta asupra relaţiilor dintre cele două mari puteri. SUA şi China au recunoscut că probleme globale pot fi rezolvate doar prin cooperarea dintre ele şi că menţinerea păcii este în avantajul ambelor. Reacţia relativ reţinută a Beijingului în urma operaţiunii navale americane demonstrează importanţa pe care liderii chinezi o acordă relaţiilor cu Washingtonul. Însă confruntări repetate în Marea Chinei de Sud ar putea crea o ruptură în această relaţie, cu consecinţe importante la nivel global. Dacă SUA şi China ar începe să se considere inamici şi ar porni o competiţie militară, economia mondială ar avea de suferit.

  • Au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

    O comunitate întreagă dintr-un oraş din Statele Unite ale Americii a fost şocată când a aflat ce se întâmpla în spatele uşilor închide ale vecinilor. Familia, care era originară din China, angajase pe când se afla în ţara natală o bonă pentru copii. Când s-a mutat în America, bona i-a însoţit. Viaţa liniştită s-a schimbat însă peste noapte odată ce au pus piciorul pe pământ american. După o bună perioadă de timp, bona chinezoiacă a fost găsită de poliţie pe o stradă întunecată a oraşului, însă nu a putut comunica cu autorităţile decât după sosirea unui translator, deoarece vorbea numai chineză. Ceea ce le-a povestit a fost pur şi simplu incredibil, iar Washington Post notând că incidentul a şocat comunitatea, una dintre cele mai liniştite, dar şi bogate din statul respectiv.

    Află aici ce s-a întâmplat după ce au angajat o bonă chinezoaică şi au adus-o la ei în casă. Surpriza pe care au avut-o poliţiştii când au adus un translator

  • Jocul care a creat o ”isterie totală” îi sperie pe chinezi. Motivul absurd pentru care se tem aceştia

    Nu toată lumea iubeşte Pokemon GO, jocul de pe mobil care s-a dovedit a fi un succes masiv în întreaga lume, îmediat după lansarea sa, ce a avut loc în urmă cu doar o săptămână.

    Prin aplicaţie jucătorii pot merge pe jos, în realitate, în propriul cartier, pentru a vâna şi captura personaje de desene animate virtuale, care apar pe ecranele telefoanelor lor inteligente prin scanare, cu ajutorul camerei foto. Aplicaţia a primit acuze în Statele Unite ale Americii, după mai multe cazuri de furt de telefoane, de la utilizatori distraşi şi după ce au avut loc accidente auto din neatenţia şoferilor care vânau pokemoni în timp ce conduceau sau a pietonilor care traversau strada captivaţi de joc.

    Jocul care a creat o ”isterie totală” îi bagă pe chinezi în sperieţi. Motivul absurd pentru care se tem aceştia

  • O companie chineză a dezvăluit o baterie revoluţionară. Se încarcă în doar 15 minute – VIDEO

    Vă puteţi imagina un viitor în care telefoanele, laptopurile sau tabletele noastre s-ar încărca în doar 15 minute? Ar putea fi mai apropiat decât ne-am imagina. Compania chineză Dongxu Optoelectronics a dezvălui o baterie numită G-King ce are o capacitate de 4,800mAh şi se poate încărca complet în doar 13-15 minute, informează Digital Trends.

    Reprezentanţii companiei au spus că bateria are 3500 de cicluri de utilizare, de şapte ori mai mult decât o baterie normală Li-Ion.

    Bateriile graphene-polimerice sunt de două ori mai uşoare ce cele litiu-ion, se încarcă mai redepede şi au o autonomie mai mare decât Li-Ion. Invenţia chinezilor ar putea revoluţiona şi industria automobile deoarece maşinile electrice ar deveni mult mai practice.

    graphene este un nanomaterial, descoperit încă în 2004, care este uşor, transparent, flexibil, dar foarte rezistent – de 200 de ori mai rezistent ca oţelul. Are o conductivitate termică mai bună ca cea a cuprului, iar în timpul procesului practic nu se încălzeşte.

     

  • Cel mai ciudat accident din lume: ce a căzut pe acest motociclist

    Un motociclist din China a fost lovit, în timp ce se afla în trafic şi conducea liniştit, de ceva cu totul şi cu totul neaşteptat

    Accidentul s-a produs în provincia chineză Guangxi şi a fost surprins de camerele de supraveghere.

    Conform sursei, motociclistul a suferit câteva fracturi la mâna dreaptă.

    Vezi aici imagini video cu cel mai ciudat accident din lume: ce a căzut pe acest motociclist!

     

  • Xiaomi îşi îndrepată atenţia spre transportul urban. Producătorul chinez a lansat o bicicletă electrică

    Compania chineză a lansat o bicicletă electrică numită QiCycle Electric Folding Bike, ce are o autonomie de 45 de kilometri.
    Noua bicicletă este echipată cu un motor electric la nivelul pedalelor menit să uşureze efortul bicicliştilor. Bateria are o autonomie de 45 de kilometri, de ajuns măcar pentru o zi de plimbare prin oraş. QiCycle are integrat şi un ataşament inteligent cu display color. Acest display se montează pe ghidon şi afişează informaţii precum: distanţa parcursă, viteza de deplasare, coordonatele GPS, caloriile arse şi multe altele.

    Bicicleta cântăreşte 14,5 kilograme, poate fi îndoită pe jumătate, şi are un schimbător de viteze Shimano care este montat pe partea din spate. Cadrul este echipat cu un far în partea din faţă şi un stop de culoare roşie în spate. Stopul se aprinde noaptea şi atunci când este aplicată frâna. QiCycle Elcctric Folding Bike va fi disponibilă în China în scurt timp la preţul de 2.999 yuan, echivalentul a 455 de dolari
    Înainte de acest model, Xiamo a ieşit în faţă cu modelul QiCycle R1, ce părea a fi mai degrabă un prototip ce se vindea cu 3.000 de dolari.

    Xiaomi s-a transformat în scurt timp dintr-un producător de smartphone-uri şi alte dispozitive mobile într-o companie care poate fabrica orice. Xiaomi activează în multe domenii, de la roboţi de bucătărie, la televizoare inteligente, biciclete şi drone capabile să filmeze 4K.

    În octombrie 2014, Xiaomi a devenit al treilea mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, cu o cotă de piaţă de 5,6%, după Samsung Electronics şi Apple.

    Xiaomi a fost fondată în anul 2010 de antreprenorul Lei Jun care crede că tehnologia de înaltă calitate nu trebuie să fie şi foarte scumpă.

  • Chinezii surprind cu cel mai lung şi terifiant pod din lume. Cum arată acesta

     Zhangjiajie Grand Canyon Glass Bridge este situat deasupra Parcului Naţional Tianmenshan din provincia chineză Hunan. Unul dintre motivele pentru care această construcţie a fost realizată din sticlă este de a permite celor care o vizitează să poată admira peisajul fabulos al zonei montane.

    Cu o lungime totală de aproximativ 430 de metri, o lăţime de circa 6 metri, podul a fost construit la o distanţă de aproximativ 300 de metri deasupra solului.
     

  • Zece lucruri care sunt încă interzise în China

    China susţine de ceva timp că intenţionează să îşi lărgească piaţa de desfacere şi să îşi dezvolte economia, însă, în continuare, Beijing impune restricţii atât în aria tehnologiei, cât şi în zona social media. Iată zece lucruri care nu sunt, încă, accesibile pe teritoriul chinez, potrivit CNN.com.
    Instagram. Oficialii chinezi au promis reforme în economie, precum şi atragerea investitorilor pe piaţa autohtonă. Însă, în multe zone, încă predomină restricţiile. Un prim exemplu: Instagram. China a interzis pătrunderea pe piaţă a acestei aplicaţii, care permite distribuirea foarte rapidă a fotografiilor din întreaga lume, după protestele pro-democraţie din Hong Kong, care au avut loc în 2014.

    Află aici care sunt zece lucruri care sunt încă interzise în China deşi în restul lumii sunt considerate ceva absolut normal