BusinessMagazin

Tag: buget

  • Veniturile Metrorex vor scădea cu 50% în urma rectificării bugetare

    Veniturile companiei de transport Metrorex vor scădea cu 53,60% din cauza nepunerii în funcţiune a Magistralei 5, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului, publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

    Faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, veniturile totale rectificate prezintă o reducere cu 53,60%, cheltuielile sunt reduse cu 55,28%, pierderea brută fiind redusă cu 66,26%, se arată pe site-ul Ministerului.

    Rectificarea, prin reducerea veniturilor totale, este cauzată de nepunerea în funcţiune a obiectivului de investiţii Magistrala 5 Eroilor-Drumul Taberei.

    De asemenea, cheltuielile de natură salarială, câştigul mediu lunar per salariat prezintă diminuări ca urmare a reducerii numărului de personal, din cauza decalării termenului de punere în funcţiune a Magistralei 5 la perioada iunie 2020.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Virgil Popescu, Ministrul Economiei: Zero buget, facturi neplătite şi afaceri care se vând pe OLX

    “De fapt programul de ”succes” Start Up Nation – by Radu Ştefan Oprea – PSD l-am găsit, când am ajuns la minister, secătuit: zero buget, zero credite de angajament, afaceri ce se vând pe OLX şi facturi neplătite”, a spus Virgil Popescu.

    Ministrul a adăugat că Ştefan-Radu Oprea “a lăsat totul vraişte în urmă” şi îl critică pentru că achită facturile pe care acesta nu le-a plătit în timpul mandatului.

    “Şi mi se pare că fostul ministru Oprea îi sfidează pe românii care vor să reuşească în afaceri după ce a lăsat totul vraişte în urmă şi, totuşi, îmi spune mie să dau dovadă de respect faţă de antreprenori făcând plăţi complete la facturi! Şi deşi nu le-a plătit, pretinde că nu îi minte pe antreprenori, ci îi respectă şi îi înţelege! Uneori cred că unii din PSD au pierdut total contactul cu realitatea şi din turnurile lor de fildeş continuă să se creadă zei şi îşi bat joc de români! Dar, ca de obicei, adevărul învinge”, a mai explicat acesta.

    În cursul zilei de miercuri, Virgil Popescu a comunicat pe aceeaşi reţea de socializare că Ştefan-Radu Oprea a redus creditele bugetare aferente programului Start-Up Nation cu peste 230 de milioane de lei, de asemenea, fostul ministru ar fi cerut reducerea creditelor de angajament cu 100 de milioane de lei.

    “Pe vremea când era ministru la rectificarea bugetară din august a redus creditele bugetare aferente acestui program cu suma de 232.570.000 lei. Pe lângă asta, a lăsat în urmă facturi neplătite, iar mulţi beneficiarii au trimis, disperaţi, reclamaţii că sunt în situaţia în care furnizorii le ridică echipamentele livrate şi neachitate. Tot Radu Ştefan Oprea a fost cel care a cerut, sub semnătura sa, tăierea creditelor de angajament din buget în sumă de 100 milioane de lei”, a declarat Popescu.

    Ştefan Radu-Oprea a fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din partea PSD în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2019.

     

  • Florin Cîţu: Evaluăm programele PSD. Este clar că trebuie să reducem deficitul

    Cabinetul Orban este în proces de evaluare a programelor economice ale Guvernului anterior, iar programele care nu sunt benefice vor fi eliminate, deoarece deficitul pentru anul viitor trebuie redus, a anunţat sâmbătă ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

    “Obiectivul nostru e acela de a elimina risipa şi de a fi siguri că banii colectaţi din taxe şi impozite merg către domenii productive din economie şi eu cred că e suficient. Ştiţi foarte bine că pentru anul viitor construcţia bugetului porneşte de la un deficit de 4% (4,4% – n.r.) şi trebuie să le arătăm partenerilor şi investitorilor că suntem parteneri responsabili. De aceea am luat mai multe măsuri în calcul, mă uit la evaluarea acelor programe pe care le-a promovat guvernul trecut să vedem care dintre ele au fost bune pentru economie şi care nu au fost bune”, a declarat Florin Cîţu, sâmbătă, la Realitatea Plus.

    Ministrul Finanţelor a precizat că printre măsurile aflate în analiză se numără eliminarea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Toate reducerile de cheltuieli analizate vor duce deficitul la 3,5% din PIB în anul 2020, a adăugat liberalul.

    “Pentru anul viitor, dacă continuăm cu programele PSD care aruncau bani în stânga şi dreapta, dezechilibrele economice s-ar fi accentuat. De aceea există un set de măsuri pe care dorim să-l luăm, le vom discuta în primul rând politic în Partidul Naţional Liberal. Ne vom uita şi la eliminarea acelui cumul de pensii cu salariile, la stat. Mi se pare că e o măsură care nu îşi are rostul şi e o măsură care a favorizat. (…) Ideea e că toate aceste programe sunt evaluate şi vedem dacă măsurile sunt benefice pentru România. Poate unele sunt bune şi vor rămâne. E clar că trebuie să reducem deficitul pentru anul viitor şi de aici şi aceste măsuri”, a explicat Cîţu.

    Întrebat dacă Executivul Orban pregăteşte multe concedieri în sectorul public, Florin Cîţu a spus că trecerea de la 24 la 16 ministere dă un semnal că este necesar un aparat de stat mai suplu.

    “Nu poţi rămâne cu acelaşi aparat. Am spus înainte de a intra la guvernare că vom avea un guvern suplu cu 16 ministere, am făcut asta. Am spus că sectorul privat nu va mai duce povara ineficienţei unor măsuri de stânga, am făcut asta. Acum trebuie să mergem mai departe şi avem soluţii, pentru că dacă nu vom lua măsuri, vom fi penalizaţi şi de investitori, şi de Comisia Europeană şi de toţi partenerii noştri”, a completat ministrul de Finanţe.

    El a mai spus că 2020 este anul de stabilizare a economiei şi de înscriere a creşterii economice pe o traiectorie sustenabilă care să înceapă încă din 2021.

    “Anul 2020 e unul de stabilizare şi curăţare a economiei”, a conchis Cîţu.

    Anterior, ministrul de Finanţe anunţa, pe Facebook, că luni va da detalii, în premieră, despre bugetul pe 2020 şi despre un plan de măsuri pentru stabilizarea economiei naţionale, după moţiunea simplă depusă de PSD împotriva sa la Senat.

    Ministrul Muncii Violeta Alexandru a declarat, sâmbătă, că Guvernul are în lucru un proiect de lege de interzicere a cumulării pensiei cu salariul la stat.

  • Răspunsul lui Iohannis când a fost întrebat despre modificarea legilor justiţiei

    „Toate vor fi rezolvate la momentul oportun, care va veni destul de repede. Acum am avut rugămintea şi cred că a fost bine primită să rezolvăm prima data lucrul care este cel mai urgent, respectiv bugetul pentru 2020, apoi ne putem gândi şi la celelalte chestiuni care sunt foarte importante. În paralel cu pregătirea bugetului este nevoie de pregătirea unor măsuri care sunt destul de urgente pentru sfârşitul acestui an. Dar despre aceste detalii vom discuta într-o întâlnire separată”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă vor exista modificări la legile justiţiei şi recursul compensatoriu.

    Klaus Iohannis participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa Biroului Executiv al PNL.

    Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat, duminică, la Sibiu, că Guvernul va angaja răspunderea pe abrogarea recursului compensatoriu, dacă nu va fi realizată modificarea legii de către Parlament. Turcan afirmă că 20.000 de infractori periculoşi au ieşit din închisoare beneficiind de această lege.

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Orban, despre PSD: Ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf

    Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, despre lipsurile de la buget, că „ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf”, referindu-se la PSD. De asemenea, preşedintele PSD Viorica Dăncilă a folosit, într-o conferinţă de presă, cuvântul „ăştia” la adresa românilor din străinătate.

    „Suntem în analize, evident facem continuă evaluarea. ( bugetului – n.r) Ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf, găurit, cu un nivel de colectare a veniturilor mult sub nivelul care fusese prognozat în Legea bugetului de stat. Este extrem de dificil de făcut această rectificare dar v-am dat câteva linii directe”, a spus premierul Ludovic Orban, luni, chestinat despre lipsurile existente la bugetul de stat.

    Premierul a spus că vor exista tăieri „din cheltuielile nenecesare, cheltuielile care nu pot fi efectuate. (…) Când o să vedeţi ordonanţă de urgenţă le veţi vedea”.

    Întrebat dacă vor fi luaţi bani de la investiţii, Ludovic Orban a afirmat că nu s-a luat încă decizia şi că nu poate spune, încă, forma finală a Ordonanţei de Urgenţă.

    Chestionat de reporteri dacă va merge în cursul zilei de astăzi ( luni – n.r), la Cotroceni, Ludovic Orban a declarată că merge la Palatul Cotroceni „de fiecare dată când este cazul, când sunt invitat, când avem diferite discuţii şi întâlniri, de fiecare dată”.

    „Între mine că prim-ministru şi preşedintele României, între guvernul pe care îl conduc şi preşedinte este în sfârşit o relaţie de dialog, de cooperare loială, de parteneriat în care ne coordonăm toate acţiunile, toate deciziile şi toate politicile publice în beneficiul cetăţeanului român”, a mai spus liderul PNL, despre o eventuală discuţie cu Preşedintele Klaus Iohannis, luni.

    Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că Executivul va finaliza până marţi seara forma definitivă a ordonanţei de urgenţă privind rectificarea bugetară, el respingând informaţiile potrivit cărora vor fi reduse fondurile de la Educaţie, Transporturi şi din cofinanţarea pe fonduri europene.

  • Mihai Fifor: De ce nu publică Guvernul proiectul de buget? Pentru că se va vedea că nu va creşte pensia

    „De ce nu publică Guvernul Orban proiectul de buget? V-aţi întrebat asta? Când am plecat de la guvernare, am lăsat toate calculele făcute. Cât va creşte economia, ce venituri vor fi, care sunt cheltuielile curente. Tortul era lăsat pe masă. Nu trebuiau decât să îl împartă. Dar n-au făcut-o şi vă spun de ce. Pentru că s-ar vedea că nu va creşte punctul de pensie la 1.775 de lei, cum e în Legea actuală a pensiilor. O vor modifica. S-ar vedea, cum zicea Orban, că vor impozita tot ce e scutit acum, adică salariile IT-iştilor, ale cercetătorilor, pensiile sub 2.000 de lei etc. S-ar vedea, cum zicea Cîţu, că nu mai dau vouchere de vacanţă şi că dau afară 400.000 de salariaţi”, a scris, vineri, pe Facebook, senatorul PSD Mihai Fifor.

    Fifor susţine că proiectul de buget în această formă va fi publicat de Guvernul condus de liderul PNL Ludovic Orban după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale „ca să nu-i pună piedică conducătorului suprem”.

    „S-ar vedea că nu majorează salariul minim, pentru că în programul lor scrie că majorările au fost exagerate. S-ar vedea că elimină plafonul prin care PSD a oprit creşterea facturilor la curent şi gaze naturale. În proiectul de buget se va vedea toată austeritatea, pe care au anunţat-o printre dinţi. Dar după turul 2, ca să nu-i pună piedică conducătorului suprem (cacofonia e intenţionată!)”, a conchis Mihai Fifor.

    Raluca Turcan a anunţat, miercuri, că până la finalul lunii decembrie va fi finalizat proiectul de buget de stat şi va fi depus în Parlament. Vicepremierul a susţinut că Guvernul încearcă adoptarea unui buget de dezvoltare pentru anul 2020.

  • Cronica de film: Prea puţin şi prea târziu

    Terminator: Dark Fate nu este atât de slab ca ultimele două episoade ale francizei, dar este încă departe de complexitatea primelor apariţii. Ciudat este că în cazul Terminator nu s-a pus, până acum, problema realizării unui reboot, toate filmele fiind legate de aceeaşi poveste. Era poate mai bine să se ia totul de la zero, dar misiunea de a îmbunătăţi un film ca Judgment Day e aproape imposibilă; Dark Fate se joacă cu această idee, acţiunea plasându-se într-o realitate în care anumite evenimente din celelalte episoade nu s-au întâmplat. Mai mult, Dark Fate aderă îndeaproape la primele două filme Terminator, atât în ceea ce priveşte complotul (un asasin cyborg aparent indestructibil, trimis în timp de către viitori stăpâni ai maşinilor pentru a elimina o ameninţare) cât şi structura. Anumite elemente sunt chiar preluate cu totul, aşa cum ar fi o urmărire cu maşini.
    Arnold Schwarzenegger reia rolul T-800 alături de Linda Hamilton, şi ea veteran al seriei, în rolul Sarah Connor. Terminator: Dark Fate prezintă un cyborg care înlocuieşte modelul T-800 (Schwarzenegger), denumit REV-9, trimis înapoi din 2042 pentru a o ucide pe Dani, din motive care nu sunt dezvăluite până foarte târziu în film; sosirea lui este precedată de apariţia bruscă a lui Grace, alt cyborg, însărcinată cu misiunea de a o proteja pe tânără. Pare încurcat, dar e de fapt o copie a scenariului din Judgment Day.
    Cu un buget de 185 de milioane de dolari şi costuri totale de producţie estimate la 470 de milioane de dolari (costuri de marketing, distribuţie etc.), Terminator: Dark Fate are şanse mari să devină unul dintre marii perdanţi ai anului la box-office. În weekendul de lansare, filmul a adunat doar 29 de milioane de dolari în Statele Unite, undeva la jumătate faţă de aşteptările producătorilor. Nici prezenţa în afara Americii nu a ajutat prea mult, încasările la nivel global fiind de aproximativ 120 de milioane de dolari. Având în vedere filmele care sunt pe cale să se lanseze, e greu de crezut că Dark Fate va reuşi să se mai apropie de primele locuri în box office.
    În concluzie, era mai bine ca atunci când ne gândeam la Terminator să avem în minte doar filmele regizate de James Cameron, în special Judgment Day, din 1991. Dar Hollywoodul rămâne consecvent în lungirea inutilă a unor francize până la momentul în care sălile de cinema rămân goale.
    Nota: 6/10

    Terminator: Dark Fate
    Regia: Tim Miller
    Distribuţie: Linda Hamilton, Arnold Schwarzenegger, Mackenzie Davis
    Durată: 2 ore 8 minute
    Buget: 185 mil. dolari
    Data lansării: 1 noiembrie

  • Primăria Capitalei va acorda 100 de milioane de lei în plus la subvenţia STB

    Primăria Capitalei a făcut o nouă rectificare bugetară prin care creşte subvenţia pentru transportul în comun cu 100 de milioane de lei, astfel că bugetul total pentru acest segment ajunge la un miliard de lei, potrivit unui proiect votat în şedinţa CGMB de joi.

    Potrivit unui proiect de hotărâre votat în şedinţa CGMB de joi, Primăria Capitalei face o nouă rectificare bugetară, iar cea mai consistentă influenţă, pe plus, se regăseşte la capitolul Transporturi, respectiv subvenţia pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif.

    Astfel, 100 de milioane de lei vor merge la acest capitol, iar bugetul total pentru subvenţie va fi de un miliard de lei.

    Tot pe plus va creşte şi bugetul de la Adminstraţia Străzilor, cu aproape 3 milioane de lei, pentru consolidarea Podului Grant.

    Pe de altă parte, bugetul Administraţiei Spitalelor ar urma să fie tăiat cu aproape 30 de milioane de lei, iar pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic cu 20 de milioane de lei.

     

  • Activitatea RADET, transferată către Termoenergetica şi majorare de capital de 645 milioane lei

    Potrivit proiectelor, intrate în posesia MEDIAFAX, Primăria Capitalei va majora capitalul social al Companiei Termoenergetica cu peste 645 de milioane de lei. Proiectele au fost aprobate în şedinţa CGMB de joi.

    „Se aprobă participarea Municipiului Bucureşti, prin CGMB, la majorarea capitalului social al societăţii Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti cu suma de 645.880.000 lei. Municipiului Bucureşti, prin CGMB, va deţine un număr de 64.599.354 acţiuni reprezentând 99,9990% din capitalul social al societăţii”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Un alt proiect prevede aprobarea unui „studiu de oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică”.

    De asemenea, un proiect votat în şedinţa CGMB de joi prevede încetarea contractului de mandat al lui Alexandru Burghiu, administrator special al RADET.

    Transferul gestiunii serviciului public de termoficare către noua companie a fost anunţat încă de luni de către Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, imediat după pronunţarea instanţei cu privire la falimentul RADET.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.