BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Povestea incredibilă a doi arhitecţi români, fraţi gemeni, care au participat la proiectul noului sediu Apple, care seamănă cu o navă spaţială şi care a costat 5 miliarde de euro. ”Ni s-a cerut să construim cea mai bună clădire de birouri din lume”

    „Faptul că am crescut într-o familie de ar­hi­tecţi şi pregătirea în vederea examenului de admitere au jucat un rol im­portant la început de carieră. De acolo totul a urmat foarte firesc şi fiecare pas l-a asi­gurat cumva pe urmă­torul“, spun Maximilian şi Daniel Zielinski, par­te­neri în cadrul Foster and Partners, birou de arhitectură a cărui in­spi­raţie a ge­nerat une­­le din­tre cele mai spec­­ta­culoase pro­iecte la nivel global.

    Reichstag-ul din Berlin, clădirea deschisă pu­blicului care adăposteşte parlamentul Germaniei şi care surprinde prin domul de sti­clă de pe acoperiş, sau „infa­mul“ Gherkin, emblema City-ului londonez, toate poartă semnă­tura Foster and Partners.

    Cariera intrernaţională a celor doi fraţi a început însă de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti.

    „A fost o perioadă intensă în care ne-am descoperit definitiv plă­cerea pentru arhitectură. La sfâr­şitul celui de-al doilea an de fa­cultate, Dani a reuşit să aibă cele mai bune rezultate din an, bene­ficiind de bursa Di­nu Patriciu (om de afa­ceri român, de profesie ar­hitect, cu­noscut mai ales pentru dez­voltarea grupului Rompetrol şi care a decedat în 2014 – n.red.). Eu se întâmpla să fiu undeva pe aproape. Ca rezultat am avut ocazia de a pleca cu bursă în afara ţării, acolo unde ne doream, şi anume la Stuttgart, în Germania“, îşi aminteşte Maximilian Zielinski.

    În familia Foster

    După bursa de la Stuttgart, cei doi au început un stagiu de practică la Herzog&de Meuron în Basel, Elveţia, unul dintre cele mai prestigioase birouri de arhitectură din lume.

    De semnătura Herzog&de Meuron se leagă proiecte precum Elbphilharmonie, din Hamburg, o clădire care arată ca secţiunea unui val şi care este una dintre cele mai avansate săli de concerte din lume din punct de vedere acustic. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M închiriază 1.000 mp pentru viitorul său sediu în birourile Unirii View, lângă Piaţa Unirii

    Retailerul de modă va prelua un etaj superior din Unirii View, în conformitate cu cerinţele sale de imagine corporativă şi cu o vedere uimitoare asupra centrului vechi al Bucureştiului.

    ”Cea mai populară marcă de modă din România îşi va stabili viitorul sediu în Unirii View, fapt care valideaza încă o dată proiectul ca fiind o proprietate de top pentru companiile de top cu un nivel bun de lichiditate financiară.

    Alegerea făcută de H&M România reprezintă o decizie pe termen lung şi este una extraordinară, atât pentru companie, care va avea un nou sediu foarte eficient şi cu un nivel ridicat de vizibiliitate, cât şi pentru angajaţi, care vor lucra în cea mai bună zonă din Bucureşti din punct de vedere al transportului şi infrastructurii generale”, a declarat Andreea Păun, Managing Partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes, responsabilă pentru strategia de închiriere şi managementul comercial al Unirii View.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Schlumberger, una dintre cele mai mari multinaţionale americane din industria de petrol a pus ochii pe Bucureşti

    Schlumberger, cel mai mare furnizor de tehnologie pentru industria de petrol şi gaze la nivel global, cu venituri anuale de 28 mld. dolari cu o forţă de muncă de peste 100.000 de oameni, a semnat cu Forte Partners pentru a închiria 4.000 mp de birouri în clădirea The Bridge II aflată în prezent în construc­­ţie în zona Or­hi­deea din Capi­tală.

    Acesta este al doi­lea mare chiriaş al clă­dirii după ce în luna mar­tie a acestui an com­pania de cablu şi te­lecom UPC Ro­mâ­nia a semnat cu dez­vol­tatorul Forte Part­ners pentru 6.000 mp de bi­rouri. UPC îşi va con­solida acolo birourile pe care le are în prezent în sediul din Sema Parc şi Şoseaua. Nordului. Schlumberger are în prezent birouri în America House şi în AFI Park, iar The Bridge se află practic la jumătatea distanţei între cele două.

    Schlumberger, una dintre cele mai mari multinaţionale americane din industria de petrol a pus ochii pe Bucureşti 

  • Povestea tinerei care conduce unul dintre cele mai mari centre comerciale din Ploieşti

    Oana Nicolae conduce din 2015 centrul comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. Acesta are în prezent o suprafaţă totală închiriabilă de 34.000 mp şi a generat anul trecut un venit operaţional net de peste 5 milioane de euro, în timp ce vânzările cumulate ale retailerilor găzduiţi au crescut cu 18%, ajungând la peste 260 de milioane lei. Numărul de vizitatori ai centrului comercial din Ploieşti a depăşit 15.000 de persoane pe zi, iar gradul de ocupare rămane constant, 99%.

    Absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, Oana Nicolae spune că din 2008, când a început activitatea în acest domeniu, a ştiut că la un moment dat se va ocupa de un centru comercial.

    Parcursul ei profesional a început în cadrul Jones Lang LaSalle, una dintre cele două companii de consultanţă imobiliară care au gestionat procesul de închiriere a spaţiilor din centrul comercial AFI Cotroceni în perioada premergătoare inaugurării.

    „În acea perioadă, foarte multe branduri importante se lansau pe piaţa din România, branduri pe care românii le puteau accesa doar în marile centre comerciale pe care le vizitau în vacanţe, în afara ţării. Am avut ocazia să fac parte dintr-o piaţă foarte efervescentă, să asist tranzacţii importante şi să înţeleg că retailul în România intră într-o altă epocă, cea a marilor centre comerciale”, descrie ea contextul de la începutul carierei.

    În 2010, la mai puţin de şase luni de la deschidere, s-a alăturat AFI Europe România, ca leasing manager. „Perioada 2010-2014 a fost foarte frumoasă şi plină de satisfacţii profesionale, în care am acumulat foarte multă experienţă şi know-how, am gestionat semnarea de contracte importante, menţinând clienţii mulţumiţi. Pot spune că atunci am învăţat într-un an cât alţii învaţă în zece”, descrie Nicolae experienţa ca leasing manager al AFI Europe.

    În 2015, după opt luni în care a făcut parte din echipa companiei de consultanţă imobiliară CBRE în calitate de head of retail leasing, s-a reîntors la AFI, ca general manager al centrului comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. „Au trecut trei ani de când ocup această funcţie şi pot spune că experienţele sunt cu atât mai interesante cu cât responsabilitatea a crescut”, descrie Carmina Dragomir rolul actual. 

    Anul în care şi-a asumat acest rol a fost de altfel cel mai dificil din cariera ei, odată cu acceptarea postului pe care şi l-a dorit de la începutul carierei. „Mi-am dat seama atunci de complexitatea afacerii şi de faptul că aspectul comercial, cel al închirierii spaţiului, este doar o parte dintr-un întreg care presupune multe alte aspecte: operaţional, marketing, relaţia cu autorităţile, menţinerea clădirii în parametrii optimi, eficientizarea costurilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii, siguranţa vizitatorilor centrului comercial şi lista poate continua”, descrie Nicolae provocările care ţin de acest rol. În plus, spune ea, a înţeles cât de interdependente sunt aceste aspecte şi cât de important este rolul fiecărui membru al echipei.

    Consideră că cea mai mare reuşită este, pe lângă rezultatele financiare din ce în ce mai bune pe care centrul comercial le înregistrează de la an la an, dincolo de clienţii mulţumiţi (chiriaşii), cât şi clienţii finali, ai centrului comercial, atât cei din categoria business to business, echipa pe care o conduce, formată în prezent din 23 de persoane.

    „Consider o reuşită faptul că am cooptat oameni din arii de activitate cu totul diferite, că şi-au însuşit ce presupune gestionarea unui centru comercial. Am lângă mine oameni cu adevărat entuziasmaţi, care nu fac parte doar dintr-un business care generează un profit la sfârşitul lunii, ci influenţează în bine viaţa oamenilor din oraşul Ploieşti şi nu numai.”

    Oana Nicolae spune că în viitor se vede activând în acelaşi domeniu, chiar dacă, crede ea, lucrurile vor arăta siguranţă altfel. „Întrebarea corectă ar fi: unde va fi retailul offline peste zece ani şi unde mă văd eu în acest context? Se vor schimba regulile jocului în condiţiile în care online-ul ia amploare, însă centrele comerciale vor continua să existe pentru că fac parte şi vor continua să facă parte din viaţa socială a oamenilor. Voi continua să mă adaptez, să anticipez şi să gândesc strategic pe termen lung.”
    La nivelul grupului AFI Europe, venitul operaţional net din activele generatoare de venit din România a trecut de 51 milioane de euro în 2017, în creştere de 10,1% faţă de 2016. Centrul comercial AFI Cotroceni a raportat anul trecut un venit operaţional net de peste 34 milioane de euro, în creştere de 2% faţă de 2016. Compania construieşte un al treilea mall pe piaţa locală în Braşov, proiect pentru care 85% din spaţiile centrului comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp sunt pre-închiriate. Centrul comercial va include 200 de magazine şi unităţi de retail, iar deasupra acestuia vor fi integrate două clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 25.000 mp.

    AFI Europe deţine pe piaţa locală şi proiectul de birouri AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă de 70.000 mp şi un venit anual estimat la 13 milioane de euro, şi construieşte în prezent AFI Tech Park, a cărui primă clădire de birouri, cu 20.000 mp spaţii de birouri şi 2.000 mp de spaţii retail, va fi inaugurată în trimestrul al doilea din 2018. AFI Europe Romania a demarat în februarie vânzările şi pentru primul său proiect rezidenţial din România, AFI City, situat în Bucureştii Noi. În faza I, este planificată dezvoltarea a două clădiri rezidenţiale de 190 de apartamente pe o suprafaţă construită de 16.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, AFI Properties, compania-mamă a AFI Europe, a raportat anul trecut  un venit operaţional net de 85 milioane de euro, în creştere cu 5% în valoarea valutei, şi venituri de 217 milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% comparativ cu 2016. 

  • Fondul Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri, anunţă un plan de investiţii de 150 milioane de euro. „Analizăm piaţa spaţiilor industriale din jurul Bucureştiului.“

    „În România vom investi anul acesta circa 150 mil. euro în 4-5 proiecte. În prezent extindem parcul industrial din Timişoara şi vom demara construcţia a două noi proiecte de birouri în zona Barbu Văcărescu. Cel mai probabil construcţia va demara în cel de-al treilea trimestru al acestui an. De asemenea, analizăm piaţa spaţiilor industriale din jurul Bucureştiului“, a spus Dimitris Raptis, deputy CEO şi Chief Investment Officer Globalworth.
     
    În ultimul an în România Globalworth s-a concentrat pe dezvoltarea de noi proiecte, precum Globalworth Campus în Pipera, unde tocmai s-a mutat Amazon, proiectul Renault Bucharest Connected în zona Preciziei pentru Grupul Renault şi a anunţat că va construi proiectele Globalworth Square şi a patra clădire din proiectul Green Court din zona Barbu Văcărescu. De partea cealaltă, compania fondată şi condusă de Ioannis Papalekas s-a concentrat pe achiziţii de proiecte de birouri gata construite şi închiriate în Polonia.
     

  • Producătorul de cipuri Qualcomm concediază 1.500 de persoane şi părăseşte o parte din birourile din San Diego

    Qualcomm a concediat 1.500 de persoane în California şi va părăsi o parte din clădirile de birouri din Sorrento Mesa, San Diego, potrivit CNBC.

    Angajaţii vor părăsi compania începând cu data de 19 iunie, potrivit unei note trimise de companie către autorităţi. Companiile sunt obligate să anunţe autorităţile atunci când îşi reduc forţa de muncă cu mai mult de 50 de persoane într-o perioadă mai scurtă de 30 de zile.

    Dintre concedieri, 1.231 de persoane vor pleca din birourile din San Diego şi 269 de persoane din cele din Santa Clara şi San Jose.

    Cel mai mare producător de cipuri pentru smartphone-uri a declarat în luna ianuarie că îşi va reduce costurile cu un miliard de dolari pentru a-şi îmbunătăţi câştigurile, ca parte a încercării de a refuza preluarea de către Broadcom.

    Conducerea Qualcomm trebuie să îşi respecte declaraţia şi să readucă creşterea la nivel de profit. Vânzările anuale sunt în scădere de la an la an începând cu 2015, iar proiecţiile analiştilor arată că acestea vor mai scădea cu 3% în anul fiscal 2018.

     

  • CBRE: Primele 3 tranzacţii din piaţa de investiţii imobiliare în 2018 însumează 300 milioane euro

    „Clasamentul celor mai importante tranzacţii din semestrul I al anului 2018 cuprinde trei nume: centrul comercial Miliari Shopping Center şi proiectele de clădiri de birouri Campus 6 şi Oregon Park, iar toate cele trei acorduri au fost semnate în al doilea trimestru al anului, revitalizând piaţa după ce în primele trei luni ritmul a fost extrem de lent, fără investiţii notabile”, arată raportul CBRE.

    Conform reprezentanţilor CBRE, primele trei tranzacţii din 2018 au fost:
    – vânzarea Militari Shopping Center, centrul comercial din vestul Bucureştiului, către fondul de investiţii sud-african Mas Real Estate, unde vânzătorul este compania israeliană Atrium European Real Estate, care s-a retras de pe piaţa autohtonă;
    – vânzarea primei clădiri din complexul de birouri Campus 6, proiect al dezvoltatorului suedez Skanska, unde cumpărătorul este compania austriacă CA Immo;
    – vânzarea complexului de clădiri de birouri Oregon Park, dezvoltat de Portland Trust, către Lion’s Head Investment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox: Starbucks va deschide o nouă locaţie ȋn zona Politehnicii

    Starbucks va opera ȋn Campus 6.1 un spaţiu cu o suprafaţă de aproape 250 de metri pătraţi şi o terasă, care va avea legatură directă cu piaţeta proiectului, o zonă verde care va oferi Wi-Fi gratuit. Clădirea dezvoltată de grupul suedez Skanska şi noua cafenea Starbucks urmează să fie inaugurate ȋn cursul anului 2018.

    Proiectul Campus 6, care va mai cuprinde alte trei clădiri, va reprezenta un nou hub de birouri menit să atragă companii de IT sau tehnice. Totodată, zona este un nou pol de interes pentru studenţii Universităţii Politehnice din Bucureşti şi pentru tinerii şi angajaţii din zonă.

    „Parteneriatul dintre Skanska şi Starbucks, lideri la nivel mondial pe segmentele lor, ȋntăreşte identitatea proiectului Campus 6, care va deveni un nou reper pe harta de business a Bucureştiului”, afirmă Bogdan Gubandru, business development manager, Cushman & Wakefield Echinox.

    În prezent, Starbucks deţine 20 unităţi în Bucureşti, în timp ce reţeaua naţională cuprinde 38 cafenele, fiind într-un amplu proces de expansiune.

  • AVERTISMENT fără precendent pentru piaţa IMOBILIARĂ: Este un DEZASTRU total pentru milioane de români

    În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială, din punct de vedere calitativ, proiectele de dimensiuni mici sunt cele mai predispuse să fie construite cu materiale mai puţin eficiente, este de părere Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro