Tag: bilant

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.


    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.


    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • 237 de grupări infracţionale organizate, destructurate în 2014

    Potrivit bilanţului, în 2014 au fost destructurate 237 de grupări organizate, formate din 1.995 de persoane, care, de altfel, au şi fost trimise în judecată.

    În urma acestor acţiuni, poliţiştii au ridicat 1.760.000 de euro, 326.160 de dolari, 76,76 kilograme de aur, 151.00.000 de lei proveniţi din infracţiuni şi 774,89 kilograme de droguri, dintre care 139,63 kilograme de droguri de mare risc, 635,26 kilograme de droguri de risc şi 394.765 de comprimate.

    În acelaşi timp, au fost instituite sechestre asiguratorii pentru 262 de imobile şi 345 de autoturisme.

    Printre cele mai importante acţiuni organizate de anchetatori în 2014, s-au numărat “Operaţiunea Bruno”, în urma căreia a fost confiscată cantitatea de 30 kilograme de cocaină, şi “Operaţiunea Flanko”, în cadrul căreia, în cooperare cu autorităţile din SUA şi cu spriijnul SRI, a fost destructurat un grup de terorişti din care făceau parte şi doi români şi care vindeau arme pentru organizaţia paramilitară columbiană FARC.

    Prezent la şedinţa de bilanţ, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat că “după atentatele teroriste din Franţa, tema siguranţei cetăţenilor europeni a revenit pe agenda fiecărui minister de interne şi a fiecărei Poliţii europene”, el menţionând că “Poliţia Română reprezintă un veritabil factor de stabilitate şi securitate în plan intern”.

  • Gavrilescu: Programul RABLA va continua în 2015. Capitala, Prahova şi Argeş, cele mai multe casări în 2014

    “Acest program este unul foarte popular, cu rezultate foarte bune anul trecut. Cu siguranţă, va continua, însă forma sa exactă în 2015 o vom cunoaşte abia după aprobarea bugetului AFM, lucru care sperăm că se va întâmpla foarte curând”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Graţiela Gavrilescu.

    Potrivit informaţiilor transmise la solicitarea MEDIAFAX de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care gestionează programul Rabla, anul trecut au fost decontate 17.030 de tichete pentru persoane fizice şi 3.361 pentru persoane juridice.

    Pentru prima dată, numărul tichetelor alocate persoanelor juridice (3.000) a fost suplimentat, precizează reprezentanţii AFM.

    Tot în premieră, anul trecut programul Rabla pentru persoane fizice a presupus eliberarea de tichete electronice de reducere direct la dealer-ul auto de la care beneficiarul dorea să-şi cumpere maşina nouă. Tichetele n-au mai fost repartizate pe judeţe, ci au putut fi extrase de dealeri dintr-o bază naţională, în funcţie de înscrieri. Persoanele care aveau maşini mai vechi de opt ani le-au putut duce la casat, la orice colector autorizat, pentru a obţine reducerea de 6.500 de lei pentru cumpărarea unui nou autoturism. Chiar dacă a fost sub formă de tichet electronic, această reducere a putut fi transmisă altor persoane, ca şi în alţi ani.

    Astfel, în 2014, au fost duse la casat 20.391 de maşini vechi şi au fost decontate tot atâtea tichete pentru achiziţia de maşini noi, de către persoanele fizice şi juridice.

    În Bucureşti, au fost casate 4.607 de maşini vechi şi cumpărate 6.041 de maşini noi.

    În judeţul Prahova, au fost casate 1.045 de autovehicule şi cumpărate 987 de maşini noi, iar în Argeş, au fost casate 998 de maşini vechi şi cumpărate 929 de autovehicule noi.

    În Constanţa, au fost 908 casări, dar 1.090 de maşini noi cumpărate cu tichetul Rabla.

    Vâlcenii şi persoanele juridice din judeţ au dus la casat 822 de maşini vechi, dar au folosit doar 289 de tichete pentru a cumpăra maşini noi.

    În continuarea clasamentului judeţelor cu cele mai multe maşini vechi casate sunt Timiş (681), Iaşi (667), Cluj şi Braşov (câte 619), iar în ceea ce priveşte reînnoirea parcului auto următoarele locuri sunt ocupate de aceleaşi judeţe, dar în altă ordine: Iaşi (749), Timiş (724), Braşov (647) şi Cluj (615).

    Printre beneficiarii programului Rabla 2014 pentru persoane juridice au fost: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), care a obţinut 429 de tichete, CNADNR (123) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG), care a obţinut 51 de tichete, folosite pentru achiziţia de maşini Dacia Duster pentru Republica Moldova.

  • Cris Tim investeşte peste 5 milioane euro într-o fabrică de mâncare la caserolă şi într-o cramă

    “În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. – mâncare gata preparată, vândută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor”, a spus Timiş.

    Cris Tim produce deja mâncare la caserolă şi a avut anul trecut vânzări pe acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%.

    În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o “cramă butic”.

    “Va fi o adaptare pentru cele 33 de hectare de viţă-de-vie pe care le avem la Ceptura (Prahova), şi unde vom mai planta 6 hectare. Vom produce vinuri în zona super premium. Noi am început de anul trecut să producem vinuri, dar nu la noi, ci la o cramă vecină. Vom începe construcţia din acest an şi probabil vom procesa de anul viitor”, a mai spus el.

    Tot în acest an, grupul şi-a propus să extindă centrul de logistică de la Filipeştii de Pădure şi să înceapă să producă iaurturi pentru copii, ţintind gama super premium, dar şi o îngheţată cu care se va adresa zonei de Horeca.

    “A fost un an bun 2014. Am avut o creştere de 20% în zona mezelurilor şi pe total grup am crescut cu 15%. Asta înseamnă că am închis anul trecut cu afaceri la nivelul întregului grup de aproximativ 90 de milioane de euro şi cu o EBITDA în creştere de la 8% la 10%”, a afirmat Timiş.

    Din grupul Cris Tim fac parte mai multe firme, printre care una de procesare de mezeluri, o firmă de logistică şi vânzare, o fermă cerealieră şi de vaci cu lapte, o fermă viticolă, una de catering şi magazine şi o societate de construcţii.

    “Toate liniile de business au crescut, dar cel mai tare a crescut zona de mezeluri. Piaţa mezelurilor este stabilă, la un miliard de euro pe an. Cu tot cu evaziunea fiscală, însă, ajunge la 1,5 miliarde de euro. În România, consumul de carne şi mezeluri este 55 kg pe cap de locuitor, iar în Comunitatea Europeană este undeva la 85%. Românii consumă în jur de 30 de kilograme de mezeluri pe an”, a mai spus preşedintele grupului.

    Anul trecut, grupul Cris Tim a investit 8 milioane de euro în mai multe direcţii, printre care într-o o fabrică de salam de Sibiu, care “va intra în piaţă” în două luni şi jumătate, în creşterea capacităţii de producţie pentru mezelurile crud-uscate, în linii de ambalare complet automatizate, în zona de management, în managementul calităţii totale şi în creşterea capacităţii de stocare-silozare la ferma care a ajuns la 1.000 de vaci.

    Pentru anul în curs, Timiş a bugetat afaceri de peste 100 de milioane de euro pentru întregul grup.

    Printre concurenţii Cris Tim pe piaţa mezelurilor se numără Caroli, Agricola, Kosarom şi Elit.

     

  • Cris Tim investeşte peste 5 milioane euro într-o fabrică de mâncare la caserolă şi într-o cramă

    “În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. – mâncare gata preparată, vândută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor”, a spus Timiş.

    Cris Tim produce deja mâncare la caserolă şi a avut anul trecut vânzări pe acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%.

    În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o “cramă butic”.

    “Va fi o adaptare pentru cele 33 de hectare de viţă-de-vie pe care le avem la Ceptura (Prahova), şi unde vom mai planta 6 hectare. Vom produce vinuri în zona super premium. Noi am început de anul trecut să producem vinuri, dar nu la noi, ci la o cramă vecină. Vom începe construcţia din acest an şi probabil vom procesa de anul viitor”, a mai spus el.

    Tot în acest an, grupul şi-a propus să extindă centrul de logistică de la Filipeştii de Pădure şi să înceapă să producă iaurturi pentru copii, ţintind gama super premium, dar şi o îngheţată cu care se va adresa zonei de Horeca.

    “A fost un an bun 2014. Am avut o creştere de 20% în zona mezelurilor şi pe total grup am crescut cu 15%. Asta înseamnă că am închis anul trecut cu afaceri la nivelul întregului grup de aproximativ 90 de milioane de euro şi cu o EBITDA în creştere de la 8% la 10%”, a afirmat Timiş.

    Din grupul Cris Tim fac parte mai multe firme, printre care una de procesare de mezeluri, o firmă de logistică şi vânzare, o fermă cerealieră şi de vaci cu lapte, o fermă viticolă, una de catering şi magazine şi o societate de construcţii.

    “Toate liniile de business au crescut, dar cel mai tare a crescut zona de mezeluri. Piaţa mezelurilor este stabilă, la un miliard de euro pe an. Cu tot cu evaziunea fiscală, însă, ajunge la 1,5 miliarde de euro. În România, consumul de carne şi mezeluri este 55 kg pe cap de locuitor, iar în Comunitatea Europeană este undeva la 85%. Românii consumă în jur de 30 de kilograme de mezeluri pe an”, a mai spus preşedintele grupului.

    Anul trecut, grupul Cris Tim a investit 8 milioane de euro în mai multe direcţii, printre care într-o o fabrică de salam de Sibiu, care “va intra în piaţă” în două luni şi jumătate, în creşterea capacităţii de producţie pentru mezelurile crud-uscate, în linii de ambalare complet automatizate, în zona de management, în managementul calităţii totale şi în creşterea capacităţii de stocare-silozare la ferma care a ajuns la 1.000 de vaci.

    Pentru anul în curs, Timiş a bugetat afaceri de peste 100 de milioane de euro pentru întregul grup.

    Printre concurenţii Cris Tim pe piaţa mezelurilor se numără Caroli, Agricola, Kosarom şi Elit.

     

  • Antena 3, Antena 1, B1 TV şi România TV – cele mai mari sancţiuni de la CNA, în 2014

    Datele au fost obţinute de agenţia MEDIAFAX prin prelucrarea informaţiilor din şedinţele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a celor publicate pe site-ul CNA şi a celor din comunicatele de presă emise de instituţie în acest an, în lipsa unui bilanţ oficial al Consiliului până la data publicării acestui material.

    Astfel, CNA a aplicat în acest an un număr total de 373 de sancţiuni, dintre care 68 de amenzi în valoare de 1.826.000 de lei, 284 de somaţii publice, 10 decizii de intrare în legalitate a unor piese muzicale, spoturi publicitare şi electorale, 10 decizii de acordare a unor drepturi la replică sau rectificare şi o decizie de retragere a licenţei. Sumele provenite din amenzile CNA merg la bugetul de stat.

    Comparativ cu anul 2013, numărul amenzilor aplicate de CNA în acest an este în scădere. În 2013, CNA a aplicat un total de 101 amenzi în cuantum de 2.067.500 de lei. Însă, numărul total al sancţiunilor (incluzând somaţiile, deciziile de acordare a dreptului la replică etc.) este în acest an mai mare faţă de cel din 2013. Anul trecut, Consiliul a aplicat în total 250 de sancţiuni pentru nerespectarea de către televiziuni, radiouri şi distribuitorii de servicii a legislaţiei din domeniul audiovizualului.

    Cele mai mari sancţiuni au mers în acest an la televiziunile de ştiri Antena 3, B1 TV şi România TV, dar şi la televiziunea generalistă Antena 1.

    Astfel, Antena 3, o televiziune deţinută de familia Voiculescu, s-a situat pe primul loc în acest top, întrucât a primit 15 sancţiuni de la CNA, din care 10 amenzi, a căror valoare totală este de 230.000 de lei. Antena 3 a primit şi două somaţii publice şi trei decizii de acordare a dreptului la replică, pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului în acest an.

    Antena 1, o televiziune generalistă deţinută tot de familia Voiculescu, a ocupat poziţia a doua în clasament. Antena 1 a primit în acest an 7 sancţiuni de la CNA, respectiv 4 amenzi, în cuantum de 170.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la rectificare.

    Pe locul al treilea în topul celor mai mari sancţiuni primite în acest an de televiziuni se situează B1 TV. Această televiziune de ştiri, deţinută indirect de familia Păunescu şi direct de Sorin Oancea (50% din acţiuni), a primit în 2014 un număr total de 12 sancţiuni de la CNA, între care 6 amenzi, în valoare totală de 135.000 de lei, 5 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    România TV, o televiziune de ştiri aflată în sfera de influenţă a deputatului Sebastian Ghiţă, ocupă poziţia a patra în acest clasament. România TV a primit în acest an 11 sancţiuni (7 amenzi, în cuantum de 125.000 de lei, 3 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică), pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului.

    Clasamentul continuă cu Pro TV, care a primit 3 sancţiuni în acest an de la CNA, dintre care 2 amenzi (în cuantum de 120.000 de lei), Mynele TV – o amendă de 100.000 de lei şi Naşul TV – 5 sancţiuni, din care 4 amenzi (80.000 de lei).

    Televiziunea Română a primit în acest an 4 sancţiuni de la CNA, dintre care o amendă de 70.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    La rândul său, televiziunea de ştiri Realitatea TV a primit în 2014 un număr total de 8 sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului, respectiv 3 amenzi (în cuantum de 36.000 de lei), patru somaţii şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    Clasamentul continuă cu Prima TV – 3 sancţiuni (2 amenzi în cuantum de 20.000 de lei şi o somaţie publică), Taraf TV – o amendă de 15.000 de lei, Kanal D – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Estrada TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Neptun TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie) şi Antena Stars – o amendă de 10.000 de lei.

    Totodată, Digi 24, Sport.ro, Look TV, Transilvania Live! (în prezent Look Plus, n.r.) şi The Money Channel au primit fiecare câte o somaţie publică în acest an, pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului.

    În ceea ce priveşte posturile de radio, Radio Zu a primit 4 sancţiuni, respectiv 3 amenzi, în cuantum de 40.000 de lei, şi o decizie de intrare în legalitate a unui clip publicitar, iar Kiss FM a primit 2 amenzi, în valoare totală de 40.000 de lei.

    Clasamentul celor mai amendate posturi de radio în acest an continuă cu Gold FM (o amendă de 25.000 de lei), Pro FM (o amendă de 25.000 de lei), Radio 21 – 2 sancţiuni (o amendă de 20.000 de lei şi o somaţie). La rândul lor, Europa FM, Magic FM Sibiu şi RFI România au primit câte o somaţie publică.

    Pe de altă parte, cele mai multe dintre somaţiile publice aplicate în acest an de CNA au mers la cablişti, pentru nerespectarea principiului “must carry”, respectiv neincluderea în grilele lor a unor televiziuni obligatorii la retransmisie, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului. Între aceste societăţi de cablu somate public de CNA în 2014 se numără şi cabliştii mari, respectiv RCS&RDS, UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare.

    CNA nu a funcţionat în acest an timp de mai mult de o lună. Consiliul şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu. Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a putut relua activitatea abia pe 9 decembrie, după numirea de către Parlament a doi noi membri ai Consiliului, respectiv Radu Călin Cristea (care astfel îşi continuă activitatea în CNA) şi Gabriel Tufeanu (aflat la primul mandat în Consiliu).

    CNA are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

  • ANALIZĂ: Traian Băsescu, preşedintele-jucător, părăseşte după un deceniu corabia “România”

    Cu ocazia câştigării alegerilor în 2004, în faţa lui Adrian Năstase, AFP îl numea pe Traian Băsescu “un lup de mare, convertit la politică”.

    Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic“, spunea Băsescu în campania electorală, prefigurând atitudinea atipică pe care o va avea şi ca preşedinte al României.

    Tot el avertiza, într-un fel inedit, în campanie: “Pe mine nu mă distrugeţi! În Piaţa Victoriei, la ţepe, după 28 noiembrie!”.

    Ajuns la Palatul Cotroceni, preşedintele ales cu votul a cinci milioane de români, fără a şti prea multă diplomaţie, cu o limbă engleză la fel de stângace ca şi a predecesorului său, Ion Iliescu, a început un proces de transformare continuă. În 2005 şi-a schimbat chiar şi frizura, cunoscuta “şuviţă” dispărând, la sugestia soţiei sale, aşa cum singur mărturisea, după ce, cu ocazia mai multor vizite externe, vîntul i-a răvăşit tunsoarea, stârnind zîmbete printre cei din jur.

    Comandant de navă, ministru, lider de partid, primar, Traian Băsescu ajungea în 2004 în cea mai importantă funcţie în stat şi avea să construiască, din acel moment, un nou model de preşedinte, pentru următorii zece ani, în totală contradicţie cu ceilalţi preşedinţi ai României post-revoluţionare, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

    Costumele au început să se aşeze mai bine pe el fără însă a deveni un succes estetic, mersul şi atitudinea, în momente de protocol, au devenit din ce în ce mai ferme. Cu toate acestea, chiar şi după zece ani a rămas la fel de diferit de cei din jur, apărând cu o atititudine relaxată, cu mâinile în buzunar şi fără prea mare legătură cu protocolul, alături de Barack Obama şi David Cameron, la Summit-ul NATO din Ţara Galilor.

    A avut şi probleme de sănătate, dar nu şi-a delegat atribuţiile nici în momentul intervenţiilor care au necesitat anestezie generală. A suferit două intervenţii chirurgicale, de hernie de disc şi tiroidă. Chiar şi la ieşirea din Spitalul Militar, după una dintre operaţii, a făcut glume cu personalul medical, în stilul caracteristic.

    A fost preşedintele care nu a plecat în nicio vacanţă în afara ţării. Toatre concediile şi le-a petrecut pe litoral, la Neptun sau pe Valea Prahovei, în vilele de protocol. În primii ani îi erau alături în vacanţe oameni politici apropiaţi, spre final, s-a retras alături de familie.

    Mandatele lui Traian Băsescu au însemnat o viaţă politică internă foarte activă, de care nu a stat departe, cu alianţe între liberali şi democraţi, între democraţi şi social-democraţi, între liberali şi social-democraţi, dar şi o luptă constantă cu premierii Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, cu care a ajuns într-un război instituţional şi politic şi din care insultaele cu accente groase nu au lipsit.

    A fost preşedintele “altfel”, care s-a aşezat la masă, în restaurant şi a ciocnit un pahar de vin cu un cunoscut patron de club sportiv, plecând apoi la volanul maşinii, dar şi preşedintele care a apărut pe scenă, la un festival, alături de o persoană controversată, Bercea Mondial, condamnat ulterior la ani grei de închisoare. A fost preşedintele care nu a ezitat să îşi cheme partidul la Palatul Cotroceni, pentru discuţii sau pentru luarea de decizii politice, încălcând, astfel, cutuma constituţională potrivit căreia preşedintele României nu este implicat politic.

    De altfel, implicarea preşedintelui în viaţa politică a fost unul dintre motivele pentru care a fost suspendat din funcţie. Traian Băsescu a avut o interpretare personală a prevederilor Constituţiei: şeful statului nu poate fi membru de partid, pe perioada în care se află în fruntea ţării, dar poate avea opţiuni politice, aşa cum are drept de vot, ca orice cetăţean.

    Cu această convingere, a participat la Congrese de partid şi chiar şi şi-a exprimat, în campaniile electorale, de la tribuna Palatului Cotroceni, sau în emisiuni TV, opţiunea politică pentru o formaţiune politică, susţinerea sau dezacordul faţă de un candidat înscris în cursa electorală. Finalul celui de al doilea mandat asociat cu lipsa oricărei preocupari legate de eventuale repercusiuni i-a accentuat implicarea în politică în alegerile prezidenţiale din 2014. Preşedintele a fost “trup şi suflet” alături de candidatul PMP Elena Udrea, cea care a pornit de la a-i fi consilier, cu argumentul că este “o persoană care arată bine” printre figurile acre de la Cotroceni. În timp,. epitetele au crescut ca forţă şi semnificaţie, ajungându-se la “cinstită”, “bună pentru România”, “un om inteligent, care nu face compromisuri politice”, “un om pragmatic şi extrem de loial”, “hotărâtă şi cu o rezistenţă incredibilă şi fizică pentru a umbla prin ţară şi la atacuri”, “singura care a avut curaj să se bată cu bărbaţi” şi care nu vrea să rămână dependentă de ei.

    Traian Băsescu a fost preşedintele suspendat de două ori din funcţie, care a reuşit să întoarcă în favoarea sa miza acestor suspendări, deşi contextul politic îi era total nefavorabil. Astfel, o caracteristică inedită a mandatelor lui Traian Băsescu este că a fost preşedintele reconfirmat în funcţie de patru ori, dacă luăm în calcul şi cele două suspendări , din 2007 şi 2012.

    Nici relaţia cu Parlamentul nu a fost una calmă, de-a lungul celor două mandate. El a intrat în conflict cu Legislativul încă de la suspendarea din 2007. A cerut, prin referendum naţional, ca Parlamentul să aibă maxim 300 de membri şi o singură Cameră şi a ajuns, în ultimul an de mandat, în 2014, să nu fie trecut pe lista invitaţilor la aniversarea a 150 de ani de activitate a Senatului, condus acum de fostul său rival Călin Popescu Tăriceanu.

    Traian Băsescu a fost preşedintele care a instaurat în România percepţia că şeful statului “taie pensii şi salarii”. Asumarea şi anunţarea de la tribuna de la Cotroceni, în 2009, a măsurilor de austeritate ale Guvernului Boc, în plină criză economică europeană, a atras asupra sa un val de antipatie. Astfel, preşedintele care dădea mesaje în piaţa publică, cu ocazia trecerii în noul an, în primii ani de mandat, a ajuns la o scădere accentuată de popularitate în rândul conaţionalilor, începând cu 2009.

    După ani de la anunţarea acestor măsuri de austeritate, şi acum, o mare parte a românilor consideră că Traian Băsescu este cel care a tăiat pensii, salarii şi a disponibilizat mii de angajaţi din sistemul de stat. Paradoxal, chiar şi premierul de la acea vreme, care şi-a pus semnătura pe aceste măsuri, Emil Boc, s-a reabilitat în faţa electoratului, prin câştigarea alegerilor locale la Cluj-Napoca.

    Traian Băsescu a fost preşedintele României care s-a bucurat de cea mai vizibilă susţinere din partea Statelor Unite ale Americii, deşi îşi termină mandatul fără a putea bifa o mare realizare: ridicarea vizelor de călătorie pentru America.

    În timpul mandatelor sale, Summit-ul NATO de la Bucureşti din 2008, unde au participat 3.000 de oficiali din 49 de ţări, 26 state membre NATO şi alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, rămâne cea mai reprezentantivă acţiune politică internatională a ţării noastre. La Bucureşti au venit, cu acest prilej, preşedintele SUA George W Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apărării Robert Gates, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul birtanic premierul Gordon Brown, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premierul Italian Romano Prodi şi premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

    În cei zece ani de mandat, Traian Băsescu nu a ezitat să îşi expună punctul de vedere şi viziunea politică, atât la Consiliul European, dar şi în cadrul NATO.

    În România a fost începută amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, un mare success din perspectiva securităţii ţării noastre, în contextul conflictului din Ucraina.

    Cu toate acestea, intrarea în spaţiul Schengen nu s-a produs în mandatul lui Traian Băsescu, deşi şeful statului şi-ar fi dorit acest lucru, iar Uniunea Europeană menţine Mecanismul de Monitorizare şi Verificare (MCV), în special în urma derapajelor politice ale majorităţii parlamentare odată cu suspendarea din 2012, dar şi a evenimentelor din 10 decembrie 2013, intitulate “Marţea Neagră”, când în Parlament s-au adoptat câteva legi controversate, precum cea a amnistierii unor infracţiuni şi graţierii unor pedepse.

    Băsescu a fost preşedintele al cărui proiect personal a fost unirea Republicii Moldova cu România.

    Pe 27 noiembrie 2013, preşedintele anunţa că următorul proiect de ţară pentru România este ”întregirea ţării”, menţionând că este convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci România va fi pregătită. “Un popor, când are ocazia să fie împreună, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (…) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face”, a spus preşedintele.

    În urma reacţiilor externe dar şi ale celor de la Chişinău, şeful statului a revenit şi a precizat că unirea este un proiect de durată, iar ţara noastră susţine necondiţionat integrarea europeană a Republicii Moldova. În plus, a promis că ultima vizită externă pe care o va face, în calitate de preşedinte, va fi la Chişinău, unde va cere şi cetăţenia moldoveană, dar nu a mai ajuns să pună în practică această promisiune.

    Traian Băsescu a fost preşedintele care a consacrat sloganuri celebre: ”Să trăiţi bine”, ”De ce le e frică, nu scapă”, “Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii”, dar şi expresii care au stârnit controverse şi au devenit uzuale: ”Marea Neagră, lac rusesc”,”soluţia imorală”, cu referire la Partidul Umanist din România, condus în 2005 de Dan Voiculescu.

    Nici politicienii nu au scăpat. Pe Ion Iliescu l-a numit “bătrânul edec”, pe Victor Ponta, “Pisicuţ” şi “Dottore”, cu referire la plagiat, iar în ceea ce-l priveşte pe Viorel Hrebenciuc, a preluat cu vizibilă plăcere expresia “şobolan rozaliu”. Despre Tudor Chiuariu, ajuns ministru al Justiţiei în 2007 spunea că este “un tânăr mafiot obraznic”. Şi alţi politicieni au intrat în vizorul lui Traian Băsescu. Liderul PC, Dan Voiculescu a rămas cu numele ”Felix Motanul”, în timp ce ministrul Eugen Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene a fost denumit “discotecarul” şi “dandy”, iar Călin Popescu Tăriceanu, primul premier numit de el în funcţie, în 2005, a devenit, în 2014, în declaraţiile preşedintelui, “inimă zburdalnică”.

    Au rămas în memoria colectivă admonestările “găozar”, “păsărică”, “ţigancă împuţită”, adresate de şeful statului unor ziarişti, în timpul primului mandat.

    De altfel, relaţia sa cu presa a involuat, de-a lungul timpului. Preşedintelele care, la începutul primului mandat, mergea în deplasări cu presa, vorbea cu jurnaliştii în avion, după reuniunile internaţionale şi vizitele oficiale, sau la o cafea, după cumpărăturile devenite „o tradiţie” în zi de scrutin, a ajuns la finalul mandatului să aibă săptămâni întregi de tăcere şi deplasări din ce în ce mai rare.

    În ultimele luni de mandat nu a mai acceptat nici măcar întrebările la finalul conferinţelor de presă, care s-au transformat în declaraţii de presă. A rămas însă ceva. Acel „Bună ziua. Ce faceţi? Cu ce vă mai ocupaţi?” cu care preşedintele îi întâmpina de fiecare dată pe ziarişti, la acţiunile publice, însoţit de binecunoscutul „hăhăit”.

    Constanta mandatelor sale, însă, a fost războiul cu clasa politică. În 2008, compara clasa politică, într-un interviu, cu “zoaiele de pe geam”. “Ştiţi cum arată clasa politică acum? Vă spun sentimentul meu şi să nu vă gândiţi că aş viza doar vechi politicieni transferaţi din regimul anterior. Uneori ai senzaţia că e ca o zoaie pe un geam. Geamul casei ăsteia care e România, când dai să te uiţi, e plin de zoaie”, spunea atunci Băsescu.

    Traian Băsescu s-a implicat în toate acţiunile de criză care au apărut în timpul mandatelor sale. O creştere puternică în sondaje a fost înregistrată după criza ostaticilor, în care Băsescu şi-a asumat rolul principal într-o situaţie cu care autorităţile române nu se mai confruntaseră. Aceasta nu a însemnat că, după fuga lui Omar Hayssam, preşedintele – jucător nu a fost identificat ca fiind “profesorul” invocat de sirianul fugar în convorbirile telefonice, implicarea şefului statului în acest caz căpătând cu totul alte conotaţii.

    A făcut vizite la inundaţiile din 2005 şi 2008, care au lovit România, unde s-a făcut simpatic punând pariuri cu ţăranii şi a promis unei femei că îi va boteza copilul care urma să se nască, dacă va fi băiat. Situaţia a fost fundamental diferită la inundaţiile din 2010, când s-a certat cu ţăranii care îi reproşau că a tăiat salariile şi pensiile. În plus, le-a reproşat sătenilor că statul le-a dat materiale dar nu şi-au construit case. “Nu mai sta să ceri toată ziua, agricultura nu are zilieri. La muncă”, îi spunea preşedintele unui ţăran din Săuceşti.

    A fost pus să jure, în confruntarea finală cu Mircea Geoană, în 2009, că nu a lovit copilul care apărea în imaginile din campania electorală. Răspunsul său a fost:” Nu am lovit copilul nici în plex cu pumnul, nici în faţă cu pumnul”. După decizia Institutului de Expertiză, care preciza că înregistrarea video nu e autentică, a ieşit şi în lacrimi şi a transmis celebrul: ”Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!”.

    Şi-a luat un “adio” urât de la partidul care îl adusese de două ori în fotoliul de la Cotroceni, în 2013, după ce Vasile Blaga a câştigat şefia formaţiunii, învingând-o pe Elena Udrea, şi a făcut-o într-un mod caracteristic, printr-un mesaj video postat pe pagina de Facebook. “Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luati-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu”, spunea Băsescu în mesaj, emoţionat, făcând cu mâna gestul de rămas bun către cei care îi fuseseră alături, care îl supranumiseră “Zeus” şi care îi aduseseră două mandate de preşedinte al României.

    În perioada ultimului său mandat, a intrat în vorbirea curentă termenul ”băsist”, eticheta prin care au fost definiţi apropiaţii şi adepţii lui. În campania pentru prezidenţiale din 2014 spunea despre actuala majoritate : ”Oamenii aceştia, de când sunt împreună, nu au propagat decât ură. Au împărţit ţara în băsişti şi în electorat bun. Eu îi chem pe băsişti să vină dumunică la vot, să le dea o lecţie”.

    Şi relaţia preşedintelui cu diverse personalităţi s-a schimbat de-a lungul timpului. Şi-a început primul mandat având aproape liderii principali ai PDL şi PNL, Vasile Blaga, Emil Boc, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, iar după zece ani, doar cu Emil Boc mai păstrează o relaţie de apropiere. Consilieri precum Andrei Pleşu, Renate Weber, Sebastian Lăzăroiu, purtătorii de cuvânt Adriana Săftoiu, Valeriu Turcan, Theodor Stolojan, au plecat de lângă preşedinte, în diferite etape ale mandatelor sale.

    Preşedintele Traian Băsescu este primul şef de stat care a condamnat oficial comunismul şi a înfiinţat o comisie prezidenţială care s-a ocupat de analiza dictaturii comuniste în România. A început , încă din primul mandat, transferul dosarelor Securităţii către CNSAS, deşi el însuşi era atacat pe tema apartenenţei la fosta Securitate.

    Punctele sale vulnerabile au fost scandalurile legate de cumpărarea casei din strada Mihăileanu, dosarul de la Securitate, Vânzarea Flotei, modul în care fiica cea mare a dobândit un penthouse în cartierul lui Puiu Popoviciu, alegerea fiicei celei mici ca parlamentar, achiziţionarea terenului de la Nana, dar şi relaţia cu Elena Udrea, toate scandalurile în care aceasta a fost implicată ajungând prin ricoşeu şi la preşedinte.

    Ultimul şi cel mai răsunător este scandalul legat de aocierea fratelui său, Mircea Băsescu cu Clanul Bercea, care a dus la arestarea şi cercetarea acestuia pentru trafic de influenţă, dublate de suspiciunea că o parte din banii daţi de interlopi au ajuns la preşedintele Băsescu.

    Rupt de partidul care i-a adus de două ori funcţia de şef al statului, PDL, Băsescu a preferat ca la alegerile prezidenţiale din 2014 să îşi susţină propriul candidat, Elena Udrea, şi noul partid, PMP despre care spunea că este continuatorul viziunii sale politice. În turul doi al campaniei a dat un mesaj dur, anti-Ponta, dar nu l-a susţinut pe candidatul dreptei, Klaus Iohannis. Motivul era că PNL şi Klaus Iohannis au iniţiat, alături de social-democraţi, suspendarea sa din funcţie, în 2012.

    PSD a pierdut, cu Victor Ponta, alegerile prezidenţiale, astfel că la Palatul Cotroceni va ajunge un preşedinte de dreapta, retezând astfel din elanul de câştigător al stângii. Aceasta, spunea şeful statului, este moştenirea sa, la finalul celor zece ani de mandat.

    ”Las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta”, afirma Traian Băsescu, în faţa Curţii Constituţionale în ziua în care se valida mandatul noului preşedinte Klaus Iohannis, după votul din 16 noiembrie.

    Traian Băsescu este, la final de mandat, un bunic fericit. Are o nepoată de un an, de la fiica sa, Elena, şi un nepot de câteva luni, de la fiica cea mare, Ioana, iar în curând, la începutul lui 2015, va deveni din nou bunic, Elena urmând să nască un băieţel. Promisiunea lui Traian Băsescu era că va petrece mai mult timp cu nepoţii săi, deşi mărturisea cu sinceritate că soţia sa se ocupă cel mai bine de copii.

    După zece ani în fruntea ţării, Traian Băsescu părăseşte cea mai înaltă funcţie în stat cu imaginea unui preşedinte într-adevăr activ, puternic, dar mai puţin imparţial, un preşedinte care a fost acuzat de oponenţii politici că a adus dezbinare, că a încălcat Constituţia, un preşedinte care va rămâne în istorie ca ”preşedintele-jucător”, cu luminile şi umbrele sale.

    Ce îi rezervă viitorul celui care a stat zece ani la Palatul Cotroceni? O spunea chiar el, în campania pentru prezidenţiale: ”După încheierea mandatului voi deveni membru PMP şi intenţia e să construiesc un partid nou. Am mai dat această motivaţie că partidele vechi care au funcţionat din 1990 pănă acum sunt toate compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată posibilitatea de a aduce oameni noi, în aşa fel încât în 2016 românii să aibă o alternativa curată”.

     

  • ANALIZĂ: Traian Băsescu, preşedintele-jucător, părăseşte după un deceniu corabia “România”

    Cu ocazia câştigării alegerilor în 2004, în faţa lui Adrian Năstase, AFP îl numea pe Traian Băsescu “un lup de mare, convertit la politică”.

    Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic“, spunea Băsescu în campania electorală, prefigurând atitudinea atipică pe care o va avea şi ca preşedinte al României.

    Tot el avertiza, într-un fel inedit, în campanie: “Pe mine nu mă distrugeţi! În Piaţa Victoriei, la ţepe, după 28 noiembrie!”.

    Ajuns la Palatul Cotroceni, preşedintele ales cu votul a cinci milioane de români, fără a şti prea multă diplomaţie, cu o limbă engleză la fel de stângace ca şi a predecesorului său, Ion Iliescu, a început un proces de transformare continuă. În 2005 şi-a schimbat chiar şi frizura, cunoscuta “şuviţă” dispărând, la sugestia soţiei sale, aşa cum singur mărturisea, după ce, cu ocazia mai multor vizite externe, vîntul i-a răvăşit tunsoarea, stârnind zîmbete printre cei din jur.

    Comandant de navă, ministru, lider de partid, primar, Traian Băsescu ajungea în 2004 în cea mai importantă funcţie în stat şi avea să construiască, din acel moment, un nou model de preşedinte, pentru următorii zece ani, în totală contradicţie cu ceilalţi preşedinţi ai României post-revoluţionare, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

    Costumele au început să se aşeze mai bine pe el fără însă a deveni un succes estetic, mersul şi atitudinea, în momente de protocol, au devenit din ce în ce mai ferme. Cu toate acestea, chiar şi după zece ani a rămas la fel de diferit de cei din jur, apărând cu o atititudine relaxată, cu mâinile în buzunar şi fără prea mare legătură cu protocolul, alături de Barack Obama şi David Cameron, la Summit-ul NATO din Ţara Galilor.

    A avut şi probleme de sănătate, dar nu şi-a delegat atribuţiile nici în momentul intervenţiilor care au necesitat anestezie generală. A suferit două intervenţii chirurgicale, de hernie de disc şi tiroidă. Chiar şi la ieşirea din Spitalul Militar, după una dintre operaţii, a făcut glume cu personalul medical, în stilul caracteristic.

    A fost preşedintele care nu a plecat în nicio vacanţă în afara ţării. Toatre concediile şi le-a petrecut pe litoral, la Neptun sau pe Valea Prahovei, în vilele de protocol. În primii ani îi erau alături în vacanţe oameni politici apropiaţi, spre final, s-a retras alături de familie.

    Mandatele lui Traian Băsescu au însemnat o viaţă politică internă foarte activă, de care nu a stat departe, cu alianţe între liberali şi democraţi, între democraţi şi social-democraţi, între liberali şi social-democraţi, dar şi o luptă constantă cu premierii Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, cu care a ajuns într-un război instituţional şi politic şi din care insultaele cu accente groase nu au lipsit.

    A fost preşedintele “altfel”, care s-a aşezat la masă, în restaurant şi a ciocnit un pahar de vin cu un cunoscut patron de club sportiv, plecând apoi la volanul maşinii, dar şi preşedintele care a apărut pe scenă, la un festival, alături de o persoană controversată, Bercea Mondial, condamnat ulterior la ani grei de închisoare. A fost preşedintele care nu a ezitat să îşi cheme partidul la Palatul Cotroceni, pentru discuţii sau pentru luarea de decizii politice, încălcând, astfel, cutuma constituţională potrivit căreia preşedintele României nu este implicat politic.

    De altfel, implicarea preşedintelui în viaţa politică a fost unul dintre motivele pentru care a fost suspendat din funcţie. Traian Băsescu a avut o interpretare personală a prevederilor Constituţiei: şeful statului nu poate fi membru de partid, pe perioada în care se află în fruntea ţării, dar poate avea opţiuni politice, aşa cum are drept de vot, ca orice cetăţean.

    Cu această convingere, a participat la Congrese de partid şi chiar şi şi-a exprimat, în campaniile electorale, de la tribuna Palatului Cotroceni, sau în emisiuni TV, opţiunea politică pentru o formaţiune politică, susţinerea sau dezacordul faţă de un candidat înscris în cursa electorală. Finalul celui de al doilea mandat asociat cu lipsa oricărei preocupari legate de eventuale repercusiuni i-a accentuat implicarea în politică în alegerile prezidenţiale din 2014. Preşedintele a fost “trup şi suflet” alături de candidatul PMP Elena Udrea, cea care a pornit de la a-i fi consilier, cu argumentul că este “o persoană care arată bine” printre figurile acre de la Cotroceni. În timp,. epitetele au crescut ca forţă şi semnificaţie, ajungându-se la “cinstită”, “bună pentru România”, “un om inteligent, care nu face compromisuri politice”, “un om pragmatic şi extrem de loial”, “hotărâtă şi cu o rezistenţă incredibilă şi fizică pentru a umbla prin ţară şi la atacuri”, “singura care a avut curaj să se bată cu bărbaţi” şi care nu vrea să rămână dependentă de ei.

    Traian Băsescu a fost preşedintele suspendat de două ori din funcţie, care a reuşit să întoarcă în favoarea sa miza acestor suspendări, deşi contextul politic îi era total nefavorabil. Astfel, o caracteristică inedită a mandatelor lui Traian Băsescu este că a fost preşedintele reconfirmat în funcţie de patru ori, dacă luăm în calcul şi cele două suspendări , din 2007 şi 2012.

    Nici relaţia cu Parlamentul nu a fost una calmă, de-a lungul celor două mandate. El a intrat în conflict cu Legislativul încă de la suspendarea din 2007. A cerut, prin referendum naţional, ca Parlamentul să aibă maxim 300 de membri şi o singură Cameră şi a ajuns, în ultimul an de mandat, în 2014, să nu fie trecut pe lista invitaţilor la aniversarea a 150 de ani de activitate a Senatului, condus acum de fostul său rival Călin Popescu Tăriceanu.

    Traian Băsescu a fost preşedintele care a instaurat în România percepţia că şeful statului “taie pensii şi salarii”. Asumarea şi anunţarea de la tribuna de la Cotroceni, în 2009, a măsurilor de austeritate ale Guvernului Boc, în plină criză economică europeană, a atras asupra sa un val de antipatie. Astfel, preşedintele care dădea mesaje în piaţa publică, cu ocazia trecerii în noul an, în primii ani de mandat, a ajuns la o scădere accentuată de popularitate în rândul conaţionalilor, începând cu 2009.

    După ani de la anunţarea acestor măsuri de austeritate, şi acum, o mare parte a românilor consideră că Traian Băsescu este cel care a tăiat pensii, salarii şi a disponibilizat mii de angajaţi din sistemul de stat. Paradoxal, chiar şi premierul de la acea vreme, care şi-a pus semnătura pe aceste măsuri, Emil Boc, s-a reabilitat în faţa electoratului, prin câştigarea alegerilor locale la Cluj-Napoca.

    Traian Băsescu a fost preşedintele României care s-a bucurat de cea mai vizibilă susţinere din partea Statelor Unite ale Americii, deşi îşi termină mandatul fără a putea bifa o mare realizare: ridicarea vizelor de călătorie pentru America.

    În timpul mandatelor sale, Summit-ul NATO de la Bucureşti din 2008, unde au participat 3.000 de oficiali din 49 de ţări, 26 state membre NATO şi alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, rămâne cea mai reprezentantivă acţiune politică internatională a ţării noastre. La Bucureşti au venit, cu acest prilej, preşedintele SUA George W Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apărării Robert Gates, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul birtanic premierul Gordon Brown, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premierul Italian Romano Prodi şi premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

    În cei zece ani de mandat, Traian Băsescu nu a ezitat să îşi expună punctul de vedere şi viziunea politică, atât la Consiliul European, dar şi în cadrul NATO.

    În România a fost începută amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, un mare success din perspectiva securităţii ţării noastre, în contextul conflictului din Ucraina.

    Cu toate acestea, intrarea în spaţiul Schengen nu s-a produs în mandatul lui Traian Băsescu, deşi şeful statului şi-ar fi dorit acest lucru, iar Uniunea Europeană menţine Mecanismul de Monitorizare şi Verificare (MCV), în special în urma derapajelor politice ale majorităţii parlamentare odată cu suspendarea din 2012, dar şi a evenimentelor din 10 decembrie 2013, intitulate “Marţea Neagră”, când în Parlament s-au adoptat câteva legi controversate, precum cea a amnistierii unor infracţiuni şi graţierii unor pedepse.

    Băsescu a fost preşedintele al cărui proiect personal a fost unirea Republicii Moldova cu România.

    Pe 27 noiembrie 2013, preşedintele anunţa că următorul proiect de ţară pentru România este ”întregirea ţării”, menţionând că este convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci România va fi pregătită. “Un popor, când are ocazia să fie împreună, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (…) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face”, a spus preşedintele.

    În urma reacţiilor externe dar şi ale celor de la Chişinău, şeful statului a revenit şi a precizat că unirea este un proiect de durată, iar ţara noastră susţine necondiţionat integrarea europeană a Republicii Moldova. În plus, a promis că ultima vizită externă pe care o va face, în calitate de preşedinte, va fi la Chişinău, unde va cere şi cetăţenia moldoveană, dar nu a mai ajuns să pună în practică această promisiune.

    Traian Băsescu a fost preşedintele care a consacrat sloganuri celebre: ”Să trăiţi bine”, ”De ce le e frică, nu scapă”, “Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii”, dar şi expresii care au stârnit controverse şi au devenit uzuale: ”Marea Neagră, lac rusesc”,”soluţia imorală”, cu referire la Partidul Umanist din România, condus în 2005 de Dan Voiculescu.

    Nici politicienii nu au scăpat. Pe Ion Iliescu l-a numit “bătrânul edec”, pe Victor Ponta, “Pisicuţ” şi “Dottore”, cu referire la plagiat, iar în ceea ce-l priveşte pe Viorel Hrebenciuc, a preluat cu vizibilă plăcere expresia “şobolan rozaliu”. Despre Tudor Chiuariu, ajuns ministru al Justiţiei în 2007 spunea că este “un tânăr mafiot obraznic”. Şi alţi politicieni au intrat în vizorul lui Traian Băsescu. Liderul PC, Dan Voiculescu a rămas cu numele ”Felix Motanul”, în timp ce ministrul Eugen Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene a fost denumit “discotecarul” şi “dandy”, iar Călin Popescu Tăriceanu, primul premier numit de el în funcţie, în 2005, a devenit, în 2014, în declaraţiile preşedintelui, “inimă zburdalnică”.

    Au rămas în memoria colectivă admonestările “găozar”, “păsărică”, “ţigancă împuţită”, adresate de şeful statului unor ziarişti, în timpul primului mandat.

    De altfel, relaţia sa cu presa a involuat, de-a lungul timpului. Preşedintelele care, la începutul primului mandat, mergea în deplasări cu presa, vorbea cu jurnaliştii în avion, după reuniunile internaţionale şi vizitele oficiale, sau la o cafea, după cumpărăturile devenite „o tradiţie” în zi de scrutin, a ajuns la finalul mandatului să aibă săptămâni întregi de tăcere şi deplasări din ce în ce mai rare.

    În ultimele luni de mandat nu a mai acceptat nici măcar întrebările la finalul conferinţelor de presă, care s-au transformat în declaraţii de presă. A rămas însă ceva. Acel „Bună ziua. Ce faceţi? Cu ce vă mai ocupaţi?” cu care preşedintele îi întâmpina de fiecare dată pe ziarişti, la acţiunile publice, însoţit de binecunoscutul „hăhăit”.

    Constanta mandatelor sale, însă, a fost războiul cu clasa politică. În 2008, compara clasa politică, într-un interviu, cu “zoaiele de pe geam”. “Ştiţi cum arată clasa politică acum? Vă spun sentimentul meu şi să nu vă gândiţi că aş viza doar vechi politicieni transferaţi din regimul anterior. Uneori ai senzaţia că e ca o zoaie pe un geam. Geamul casei ăsteia care e România, când dai să te uiţi, e plin de zoaie”, spunea atunci Băsescu.

    Traian Băsescu s-a implicat în toate acţiunile de criză care au apărut în timpul mandatelor sale. O creştere puternică în sondaje a fost înregistrată după criza ostaticilor, în care Băsescu şi-a asumat rolul principal într-o situaţie cu care autorităţile române nu se mai confruntaseră. Aceasta nu a însemnat că, după fuga lui Omar Hayssam, preşedintele – jucător nu a fost identificat ca fiind “profesorul” invocat de sirianul fugar în convorbirile telefonice, implicarea şefului statului în acest caz căpătând cu totul alte conotaţii.

    A făcut vizite la inundaţiile din 2005 şi 2008, care au lovit România, unde s-a făcut simpatic punând pariuri cu ţăranii şi a promis unei femei că îi va boteza copilul care urma să se nască, dacă va fi băiat. Situaţia a fost fundamental diferită la inundaţiile din 2010, când s-a certat cu ţăranii care îi reproşau că a tăiat salariile şi pensiile. În plus, le-a reproşat sătenilor că statul le-a dat materiale dar nu şi-au construit case. “Nu mai sta să ceri toată ziua, agricultura nu are zilieri. La muncă”, îi spunea preşedintele unui ţăran din Săuceşti.

    A fost pus să jure, în confruntarea finală cu Mircea Geoană, în 2009, că nu a lovit copilul care apărea în imaginile din campania electorală. Răspunsul său a fost:” Nu am lovit copilul nici în plex cu pumnul, nici în faţă cu pumnul”. După decizia Institutului de Expertiză, care preciza că înregistrarea video nu e autentică, a ieşit şi în lacrimi şi a transmis celebrul: ”Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!”.

    Şi-a luat un “adio” urât de la partidul care îl adusese de două ori în fotoliul de la Cotroceni, în 2013, după ce Vasile Blaga a câştigat şefia formaţiunii, învingând-o pe Elena Udrea, şi a făcut-o într-un mod caracteristic, printr-un mesaj video postat pe pagina de Facebook. “Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luati-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu”, spunea Băsescu în mesaj, emoţionat, făcând cu mâna gestul de rămas bun către cei care îi fuseseră alături, care îl supranumiseră “Zeus” şi care îi aduseseră două mandate de preşedinte al României.

    În perioada ultimului său mandat, a intrat în vorbirea curentă termenul ”băsist”, eticheta prin care au fost definiţi apropiaţii şi adepţii lui. În campania pentru prezidenţiale din 2014 spunea despre actuala majoritate : ”Oamenii aceştia, de când sunt împreună, nu au propagat decât ură. Au împărţit ţara în băsişti şi în electorat bun. Eu îi chem pe băsişti să vină dumunică la vot, să le dea o lecţie”.

    Şi relaţia preşedintelui cu diverse personalităţi s-a schimbat de-a lungul timpului. Şi-a început primul mandat având aproape liderii principali ai PDL şi PNL, Vasile Blaga, Emil Boc, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, iar după zece ani, doar cu Emil Boc mai păstrează o relaţie de apropiere. Consilieri precum Andrei Pleşu, Renate Weber, Sebastian Lăzăroiu, purtătorii de cuvânt Adriana Săftoiu, Valeriu Turcan, Theodor Stolojan, au plecat de lângă preşedinte, în diferite etape ale mandatelor sale.

    Preşedintele Traian Băsescu este primul şef de stat care a condamnat oficial comunismul şi a înfiinţat o comisie prezidenţială care s-a ocupat de analiza dictaturii comuniste în România. A început , încă din primul mandat, transferul dosarelor Securităţii către CNSAS, deşi el însuşi era atacat pe tema apartenenţei la fosta Securitate.

    Punctele sale vulnerabile au fost scandalurile legate de cumpărarea casei din strada Mihăileanu, dosarul de la Securitate, Vânzarea Flotei, modul în care fiica cea mare a dobândit un penthouse în cartierul lui Puiu Popoviciu, alegerea fiicei celei mici ca parlamentar, achiziţionarea terenului de la Nana, dar şi relaţia cu Elena Udrea, toate scandalurile în care aceasta a fost implicată ajungând prin ricoşeu şi la preşedinte.

    Ultimul şi cel mai răsunător este scandalul legat de aocierea fratelui său, Mircea Băsescu cu Clanul Bercea, care a dus la arestarea şi cercetarea acestuia pentru trafic de influenţă, dublate de suspiciunea că o parte din banii daţi de interlopi au ajuns la preşedintele Băsescu.

    Rupt de partidul care i-a adus de două ori funcţia de şef al statului, PDL, Băsescu a preferat ca la alegerile prezidenţiale din 2014 să îşi susţină propriul candidat, Elena Udrea, şi noul partid, PMP despre care spunea că este continuatorul viziunii sale politice. În turul doi al campaniei a dat un mesaj dur, anti-Ponta, dar nu l-a susţinut pe candidatul dreptei, Klaus Iohannis. Motivul era că PNL şi Klaus Iohannis au iniţiat, alături de social-democraţi, suspendarea sa din funcţie, în 2012.

    PSD a pierdut, cu Victor Ponta, alegerile prezidenţiale, astfel că la Palatul Cotroceni va ajunge un preşedinte de dreapta, retezând astfel din elanul de câştigător al stângii. Aceasta, spunea şeful statului, este moştenirea sa, la finalul celor zece ani de mandat.

    ”Las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta”, afirma Traian Băsescu, în faţa Curţii Constituţionale în ziua în care se valida mandatul noului preşedinte Klaus Iohannis, după votul din 16 noiembrie.

    Traian Băsescu este, la final de mandat, un bunic fericit. Are o nepoată de un an, de la fiica sa, Elena, şi un nepot de câteva luni, de la fiica cea mare, Ioana, iar în curând, la începutul lui 2015, va deveni din nou bunic, Elena urmând să nască un băieţel. Promisiunea lui Traian Băsescu era că va petrece mai mult timp cu nepoţii săi, deşi mărturisea cu sinceritate că soţia sa se ocupă cel mai bine de copii.

    După zece ani în fruntea ţării, Traian Băsescu părăseşte cea mai înaltă funcţie în stat cu imaginea unui preşedinte într-adevăr activ, puternic, dar mai puţin imparţial, un preşedinte care a fost acuzat de oponenţii politici că a adus dezbinare, că a încălcat Constituţia, un preşedinte care va rămâne în istorie ca ”preşedintele-jucător”, cu luminile şi umbrele sale.

    Ce îi rezervă viitorul celui care a stat zece ani la Palatul Cotroceni? O spunea chiar el, în campania pentru prezidenţiale: ”După încheierea mandatului voi deveni membru PMP şi intenţia e să construiesc un partid nou. Am mai dat această motivaţie că partidele vechi care au funcţionat din 1990 pănă acum sunt toate compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată posibilitatea de a aduce oameni noi, în aşa fel încât în 2016 românii să aibă o alternativa curată”.

     

  • DTZ Echinox: Bilanţul anului 2014 şi perspectivele pentru 2015

    Office

    Mădălina Cojocaru, head of office department: „Departamentul de birouri al DTZ a înregistrat anul acesta o creştere a volumului de metri pătraţi tranzacţionaţi de peste 20% comparativ cu 2013. În continuare relocările au avut ponderea cea mai mare, însă, comparativ cu 2013, au crescut cererile din partea companiilor noi intrate pe piaţa din România sau a start-up-urilor. Sectoarele business cele mai active au fost cele de IT şi outsourcing. În 2014 am participat la importante pitch-uri pentru cereri de închirieri de spaţii de birouri pentru  2016/2017 (consolidare şi extindere spaţiu), ceea ce ne arată că zona business se dezvoltă din ce în ce mai activ, chiriaşii având încredere să-şi asume angajamente pe termen lung.”

    Retail

    Bogdan Marcu, head of retail department: „În lipsa noilor dezvoltări, anul 2014 a fost un an în care focusul principal a fost de consolidare, retailerii fiind obligaţi să se orienteze către proiectele existente şi către oraşele secundare unde nu aveau prezenţă. În ciuda unui an plin de provocări, departamentul de retail al DTZ a reuşit să obţină rezultate foarte bune pentru clienţii pe care i-a reprezentat, ceea ce este obiectivul nostru principal. Suntem bucuroşi că am reuşit să contribuim la unele din puţinele proiecte de retail dezvoltate anul acesta, Vulcan Value Center Bucureşti şi Shopping City Târgu Jiu, ambele proiecte fiind lansate cu succes şi cu un grad foarte ridicat de închiriere. Pentru proiectele existente unde am fost implicaţi, am propus iniţiative de îmbunătăţire a performanţei centrelor comerciale şi a mixului de chiriaşi, lucrând împreună cu departamentele de research şi property management pentru oferirea celor mai bune soluţii clienţilor noştri. Anul viitor va fi unul mult mai efeverscent din punct de vedere al dezvoltărilor noi de retail, având preconizate deschiderile unor proiecte de mari dimensiuni precum Mega Mall din Bucureşti, Coresi Brasov, Shopping City Timişoara, dar şi extinderea City Park Constanţa, acestea venind să acopere nevoia retailerilor de a deschide noi magazine în zone insuficient de bine reprezentate.”

    Departamentul de retail al DTZ Echinox a intermediat în 2014 peste 18,000 mp spaţii de retail în Bucureşti şi în ţară.

    Property Management

    Sebastian Mahu, head of property management department: „În 2014, departamentul de Property Management a finalizat procesul de implementare a unor noi direcţii mai ales pe partea de consultanţă. Pe lângă atragerea unor noi clienţi pentru serviciile standard de administrare (Kellogg office), efortul principal a fost de a stabili relaţii cu principalii jucători din industria de retail pentru zona de Retail METRICS. Pentru anul 2015 obiectivele sunt de a creşte şi mai mult zona de servicii non-core, dar şi de a dezvolta noi produse ce pot adăuga valoare activităţii clienţilor şi partenerilor DTZ.”

    Industrial

    Rodica Târcavu, head of industrial department: „Piaţa industrială fost extrem de efervescentă în anul 2014, cu tranzacţii semnificative atât pe segmentul investiţiilor (vânzarea celui mai mare parc logistic: Europolis Park din Bucureşti către P3), cât şi pe segmentul închirierilor de peste 180,000 mp din datele pe care le avem până la acest moment. Timişoara a absorbit aproximativ 100,000 mp, reprezentând 60% din totalul tranzacţiilor. Suntem optimişti că acest trend dinamic va continua şi în 2015 şi că piaţa va intra într-o nouă fază a dezvoltărilor speculative, reaşezându-se pe poziţii mai solide, după un ciclu de mai bine de 10 ani  în care au fost parcurse toate etapele – de la dezvoltare, la boom, maturizare, contracţie, stagnare.”

    Rezidenţial

    Mihaela Pană, head of residential department: „Anul 2014 a fost un an interesant şi mai dinamic comparativ cu anul precedent. Preţurile s-au stabilizat, iar pentru unele proprietăţi putem discuta de un uşor trend crescător. Anul acesta, pe segmentul de lux am asistat la un apetit mai mare al dezvoltatorilor de a demara proiecte noi, de lux. Acest interes vine după o perioadă lungă de stagnare, în care dezvoltările noi de lux au lipsit complet, majoritatea tranzacţiilor care au fost finalizate fiind din stocul existent anterior crizei. Putem observa că dezvoltatorii au învăţat din perioada de criză şi încearcă să vina în întâmpinarea cerinţelor cumpărătorilor printr-o compartimentare echilibrată a produselor, finisaje de foarte bună calitate, etc., dar ceea ce este mai important: dezvoltatorii au înţeles că nu mai pot tranzacţiona din faza de proiect, ci trebuie să ajungă într-o fază avansată cu construcţia pentru a putea vinde.”

    „Anul 2015 va continua trendul ascendent pe care l-am resimtit începând cu a doua jumătate a lui 2014. O parte dintre proiectele începute se vor finaliza, iar altele urmează a fi demarate. Numărul cumpărătorilor care achiziţionează în scop investiţional va fi în creştere, aceştia înţelegând că preţurile au un trend uşor crescător şi că acesta este momentul cel mai bun de a cumpăra produse imobiliare de lux. Şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă şi români stabiliţi în străinătate, care dispun de sume importante de bani şi care doresc să achiziţioneze apartamente în zone foarte bune.”, a completat Pană.

    Capital Markets

    Răzvan Sin, head of capital markets: „În 2014 piaţa de investiţii a crescut de la un volum de 300 mil Euro în 2013 la aproximativ 1.2 mld Euro. Considerăm că acesta este doar începutul unei perioade mai lungi în care piaţa de investiţii va creşte constant de la an la an. Creşterea economică şi stabilitatea politică, dar şi diferenţa de randamente între piaţa din România şi pieţele vestice au determinat noi investitori să se uite cu atenţie la produse de investiţii româneşti în 2014. Fonduri instituţionale care cu ani în urmă nu considerau România o piaţă viabilă sunt acum active şi în căutare de proprietăţi generatoare de venit. La această creştere a contribuit şi volumul mare de capital disponibil pe pieţele vestice.”

    Cei mai importanţi jucători din piaţă au fost şi în acest an Nepi, în zona de retail şi Globalworth, în zona de birouri, însă noutatea  este ca aceştia nu mai  sunt singurii care fac oferte, ci au concurenţi competitivi care îi determină să ofere preţuri agresive. Din totalul investiţiilor din 2014, 45% au fost alocate către retail, 30% către birouri, 15% către piaţa de industrial, iar aproximativ 10% au fost tranzacţii cu terenuri. Din totalul tranzacţiilor, aproape 75 % au avut ca destinaţie capitala.

    În 2015 ne aşteptăm ca piaţa să crească şi să vedem mai multe tranzacţii realizate de către jucători noi care vor targeta toate sectoarele.

    România a început să fie percepută ca fiind o piaţă ce oferă randamente ridicate într-un mediu economic relativ stabil. Există un cumul de factori pentru care România este atractivă: suntem a doua ţară ca mărime din Europa de Est, avem forţă de muncă educată şi încă ieftină, România devine un hub regional în sectorele IT şi BPO, ceea ce generează  o cerere semnificativă pentru spaţii de birouri etc.

    Totuşi, stocul existent de active imobiliare de volume de peste 100 mil Euro ce corespund în general criteriilor investitorilor instituţionali  este destul de restrâns în prezent, motiv pentru care prezenţa marilor fonduri este oarecum limitată în România, deşi interes există.

    Land Investment & Residential Development

    Ionuţ Bordei, head of land investment & residential development: „Anul 2014 reprezintă momentul în care dezvoltarea rezidenţială a început să se reorienteze treptat către zonele centrale şi semicentrale ale capitalei. Aceasta este una din consecinţele dezgheţării pieţei terenurilor, prin apariţia mai multor proprietăţi în interiorul oraşului la preţuri accesibile. Marea majoritate a acestor terenuri provin din executările bancare. Deşi rulajul tranzacţiilor rezidentiale înregistrat în ultimii ani a fost destul de redus, finanţarea persoanelor fizice nu a fost întreruptă şi a funcţionat destul de bine. În schimb, finanţarea dezvoltărilor rezidentiale a fost deficitară. Totuşi, în 2014, datorită stabilizării pieţei atât din punct de vedere al costului terenurilor şi construcţiilor, cât şi din punct de vedere al cererii reale, băncile au început, ce-i drept destul de timid, să se uite şi la finanţarea dezvoltărilor pe acest segment. Acest fenomen se întamplă doar în Bucureşti şi în câteva oraşe mari din ţară.”

    “Pentru piaţa rezidenţială, 2014 a fost un an bun, un an de cotitură, o turnură pozitivă a trendului de dezvoltare. Dezvoltarile sunt mult mai profesionist realizate şi urmăresc cu mare atenţie cererea din piaţă. Departamentul meu îşi propune să participe la dezvoltarea a cât mai multe proiecte rezidenţiale şi să livreze pe piaţă produse de calitate adaptate fiecărui segment şi tip de cerere.”, a concluzionat Bordei.

    Oana Iliescu, managing director DTZ Echinox: „Birourile au reprezentat şi anul acesta cel mai consistent segment al pieţei de consultanţă imobiliară şi oferă perspective solide de creştere în continuare. Într-un an în care s-au înregistrat foarte multe mişcări pe piaţa de personal între agenţii, noi ne-am menţinut echipa care include azi 5 (cinci)  agenţi cu o experienţă medie de peste 6 ani şi ne-am propus să o creştem într-un mod coerent în perioada imediat următoare.”

    Departamentul de Property Management a rămans în continuare lider de piaţă pe segmentul de centre comerciale, lucrând într-o sinergie perfectă cu departamentul de închirieri Retail şi având aceeaşi abordare proactivă şi creativă în faţa nevoilor clienţilor noştri.

    Am continuat cu succes proiectul Retail METRICS – instrumentul de cercertare de piaţă adaptat nevoilor proprietarilor de centre comerciale.  Administrăm azi un portofoliu de ca. 180.000mp de spaţii comerciale (Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava, Felicia Shopping Center din Iaşi, COCOR Bucureşti) , un proiect rezidenţial în zona de nord a capitalei: complexul Parcul Privighetorilor şi unul de office: spaţiul de birouri Kellogg’s din Floreasca Park (2,500 mp).

    Departamentul de închirieri Retail a rămas cel mai activ de pe piaţă şi în 2014, lucrând pe cel mai mare proiect în dezvoltare din Bucureşti – Mega Mall –  dar şi pe celelalte centre comerciale din portofoliul NEPI şi din portofoliul aflat sub administrarea departamentului de Property Management.

    Lista de noi dezvoltări de retail este limitată, însă centrele comerciale existente au nevoi complexe şi solicită servicii integrate, pe care noi suntem azi în cea mai bună poziţie să le oferim: 1) research adaptat (Retail Metrics), 2) închirieri 3) consultanţă Property Management.

    Departamentul Rezidential  a înregistrat cea mai mare creştere în 2014 şi ne aşteptăm să continue pe un trend ascendent şi în 2015. Suntem singura companie globală care a păstrat acest serviciu; acoperim segmentul de închirieri şi vânzări de proprietăţi premium.

    Mai mult, anul acesta am hotărât să relansăm şi divizia de terenuri şi investiţii pentru dezvoltări rezidenţiale, prin recrutarea unuia dintre cei mai experimentaţi profesionişti din acest segment – Ionuţ Bordei.

    Activăm pe o piaţă care după ce a intrat într-o nouă normalitate, a început să crească uşor, însă sustenabil. Ne-am obişnuit cu această nouă realitate, printre dificultăţile pe care le întampină sectorul nostru putem mentiona în continuare – condiţiile finanţărilor bancare şi fiscalitatea.

    Credem că anul 2015 va aduce cea mai mare creştere din ultimii 5 ani pe piaţa de consultanţă imobiliară şi ne aşteptăm ca o serie de jucători noi care au analizat piaţa în ultima perioadă să devină activi. Ne aşteptăm ca segmentul portofoliilor imobiliare bancare executate să fie unul dintre motoarele acestei creşteri.