Tag: bani

  • Cu cât părinţii trăiesc mai mult, cu atât copiii şi nepoţii vor fi mai „săraci” din punct de vedere economic

    Acest titlu este revoltător din punct de vedere uman, social etc., dar cum stăm din punct de vedere economic? Occidentul se confruntă acum cu un nou conflict între generaţii, care este de-abia la început. Datorită progreselor înregistrate în ultimele decenii pe piaţa muncii – au apărut joburile la birou, fabricile sunt complet automatizate, munca fizică a pierdut teren -, din punctul de vedere al sănătăţii, al nivelului de trai, al progreselor înregistrate în sănătate, oamenii trăiesc mai mult, speranţa de viaţă a crescut substanţial, cu cel puţin un deceniu, şi va creşte în continuare. Poţi să ajungi la 80 de ani şi să fii într-o formă fizică fără probleme, iar nu peste mult timp din ce în ce mai mulţi oameni vor ajunge şi la 100 de ani.

    Oamenii trăiesc mai mult, sunt într-o formă mai bună, dar asta înseamnă că ajung să consume mai mult din resursele financiare acumulate. Se plimbă mai mult, stau mai mult prin vacanţe, mănâncă mai sănătos, care înseamnă un cost mai ridicat, se îngrijesc mai mult de sănătate, îşi schimbă hainele mai des, cheltuie mai mult pentru starea lor de bine. În SUA, dar cred că şi în Europa, oamenii, adică pensionarii, îşi vând casele deja achitate şi se mută în locuinţe de top unde sunt mai mulţi seniori, unde beneficiază de entertainment, de socializare, de servicii de sănătate, de consiliere psihologică etc. În aceste complexuri speciale îşi trăiesc tinereţea bătrâneţii, mai ales în zonele unde există soare. În acest fel, aceşti oameni cu cât trăiesc mai mult, cu atât le rămân copiilor şi nepoţilor mai puţini bani ca moştenire.

    La polul opus, copiii pensionarilor nu prea au avut timp să acumuleze prea multe resurse financiare şi mai ales imobiliare, mulţi au stat cu chirie, iar cei care şi-au luat casele în rate plătesc şi acum. Ca să nu mai vorbim că educaţia, care îţi permite accesul la un job mai bine plătit, a devenit extrem de scumpă. De asemenea, viaţa s-a scumpit destul de mult, în special pe zona de servicii, multă lume este obişnuită să iasă la restaurant, iar acest lucru costă, dar salariile nu au crescut în acelaşi ritm cu creşterea costului vieţii pentru că a apărut globalizarea. Joburile de mijloc au dispărut, au rămas extremele. Bancherii, brokerii, avocaţii, consultanţii, IT-iştii, medicii au început să câştige mai mult, dar în schimb lucrătorii din servicii – curierii, şoferii, chelnerii – au rămas în urmă cu veniturile.

    Din cauza fluctuaţiilor economice destul de mari, din cauza creşterii costului vieţii, din cauza creşterii preţurilor la imobiliare, generaţia millennials nu prea a putut să pună bani deoparte, ca să nu mai vorbim de generaţia Z, care acum este spre 30 de ani. Aceste generaţii par să trăiască bine în viaţa de zi cu zi, de multe ori cu ajutorul cardurilor de credit, dar pur şi simplu nu pot să pună bani deoparte, nu pot să acumuleze capital propriu, nu prea pot să aibă activele lor imobiliare. În aceste condiţii, mulţi se uită către părinţi, către moştenirea pe care ar putea să o primească şi care le-ar permite să aibă ceva capital. Dar părinţii trăiesc mai mulţi ani şi au început să consume din capitalul acumulat pentru propria lor necesitate, nu pentru necesitatea pe care o au copiii şi nepoţii.

    Creşterea dobânzilor, crizele economice care vin odată la câţiva ani taie foarte mult din speranţele părinţilor şi nepoţilor de a acumula capital. După ce plăteşti chiria sau rata la bancă în cel mai bun caz aproape că nu-ţi rămâne nimic să pui deoparte. Transportul este scump, maşina este scumpă, mesele sunt scumpe, facturile la medic sau la oricine altcineva sunt ridicate etc. Aşa că s-au pus bazele unei nervozităţi, unui conflict care va izbucni cândva. Copiii şi nepoţii s-ar putea să nu mai primească nimic din acumulările financiare şi imobiliare realizate de părinţi. Plus că taxele pe moştenire în Occident sunt extrem de ridicate şi mai bine este să nu laşi nimic. Nu ştiu cum va fi în România, dar şi noi ne vom îndrepta spre acest „model”.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Cash is king în Bulgaria, la gară şi la service, dar şi în criză

    Recunosc că mă număr printre cei care, din comoditate, preferă să folosească plăţile digitale mai tot timpul. Totuşi, anul acesta m-am confruntat deseori cu situaţia în care să trebuiască să „dau o fugă” la bancomat – pentru că, se pare, „cash is king” – în multe locuri din România, dar şi din afara ei. Recent, când mi s-a cerut cash la un magazin de piese auto, cât şi la service, businessuri mici din Bucureşti, nu am fost luată prin surprindere. Pe de altă parte, sunt surprinsă de fiecare dată când ajung la vreo gară din Harghita – Mureş (nu generalizez, am păţit asta de trei ori, în perioade diferite) unde „sunt probleme cu cardul” şi eşti privit ca o persona non grata pentru că încerci să revoluţionezi plăţile CFR. Totuşi, asta se întâmplă şi la alte case şi în alte „pieţe”. Spre exemplu, am fost surprinsă să văd că la un hotel din Bulgaria, pe timp de seară, plăţile cu cardul la barul restaurantului nu erau acceptate deloc (şi nu era un hotel obscur, ci un business „serios”). Dar nu doar la vecinii noştri cunoscuţi pentru faptul că preferă plăţile lichide stau aşa lucrurile – în aeroportul din Napoli am plătit cu 1 euro mai mult un bilet de autocar, doar pentru că am ales să folosesc plata digitală, iar în provincia Emilia-Romagna, Florin Talpeş a inspirat chiar şi un articol în presa internaţională atunci când a plătit cash taxiurile invitaţilor de la un eveniment organizat în parteneriat cu Ferrari (de altfel, chiar el a exclamat atunci, „Cash is king”). Chiar dacă e neplăcut să ţi se impună să porţi cash cu tine, trebuie să nu uităm că, chiar şi în universul plăţilor digitale, nu e rău să deţii şi nişte economii în cash. Cash-ul rămâne cea mai folosită formă de plată şi în pieţele vestice potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană şi publicat la începutul acestui an, 60% dintre cetăţeni vor să aibă în continuare opţiunea să plătească cash. Totuşi, există o evoluţie – în 2016 şi 2019, 79% şi 72% din totalul tranzacţiilor la puncte de vânzare cum ar fi magazinele sau restaurantele erau cash. În 2022, acest procent a scăzut până la 59%.  Concluzia BCE, dar şi a noastră, este că un sistem de plăţi sănătos garantează accesul la diferite opţiuni de plată, precum şi libertatea de a alege – avantaje există pentru ambele tipuri de plăţi.

    Dincolo de discuţia despre sistemele de plată, să ai bani la tine poate deveni extrem de important în vremuri de criză. „Cash is king” poate să însemne diferite lucruri, ideea centrală a expresiei este că banii sunt mai valoroşi decât alte forme de capital – companiile menţin această idee atunci când deţin lichidităţi pentru a plăti necesităţi imediate cum ar fi achiziţiile de echipamente, tehnologie, plata salariaţilor. Există posibilitatea de eşec pentru o companie mai degrabă pentru că nu are suficiente lichidităţi versus că nu face suficient profit. Să deţii mult cash poate să fie un buffer care te apără împotriva pierderilor financiare şi să permită opţiunea achiziţiei de active cu discount în perioade de dificultăţi economice, de pildă. În climatul economic actual, caracterizat încă de incertitudine, importanţa cash-ului nu poate fi subestimată, oricât de tehnologizaţi suntem. Aşadar, cu cât veţi primi mai multe întrebări legate de plata cu cash – s-ar putea să fie din cauza micilor firme de a simţi acest buffer protector. Apoi, nu ar fi rău totuşi să aveţi un buffer de acest tip şi voi – la fel ca în cazul unei companii, e posibil să fie nevoie de mai multă flexibilitate oferită de lichiditatea „banilor de la saltea” în perioada următoare.   ■

     

    Câteva avantaje pentru plăţile cash:

    1. Nu există riscul breşelor de securitate –
    singura responsabilitate este a deţinătorilor;

    2. În mod psihologic, pare că este mai greu pentru oameni să cheltuie bani fizic, decât cu ajutorul cardului. De asemenea, dacă eşti nevoit să mergi la ATM ca să scoţi bani, eşti nevoit să te gândeşti un pic mai mult la cheltuielile pe care le faci;

    3. Mai puţin marketing: atunci când plăteşti cash, riscul să fii întrebat de adresa ta de e-mail etc. este mai mic.

     

    Câteva avantaje ale plăţilor digitale:

    1. Comoditatea – folosirea plăţilor digitale poate fi cel mai mare motivator pentru tranzacţii facile – de asemenea, există un risc mai mic ca banii fizici să fie furaţi sau pierduţi;

    2. Folosirea plăţilor digitale poate ajuta la o mai bună monitorizare a cheltuielilor;

    3. Mai puţini bani pierduţi din cauza restului – odată ce plăteşti cu cardul sau smartphone-ul, poţi să realizezi plăţi fixe şi să eviţi să risipeşti bani sau să te încarci de mărunt.

     

    Ioana Matei este editor Business Magazin

    ioana.matei@businessmagazin.ro

    ioana_luciana_matei

  • Nimic nu mai surprinde în lumea crypto: Sam Bankman-Fried, co-fondator al FTX, este acuzat de avocaţii propriei companii că îşi plăteşte asistenţa juridică din banii furaţi de la clienţi

    Sam Bankman-Fried, co-fondatorul FTX, a fost dat în judecată în Delaware de avocaţii fostei sale companii, care îl acuză pe el şi pe asociaţi ai acestuia că au furat sute de milioane de dolari, scrie CNBC.

    Avocaţii caută să recupereze fonduri de la Bankman-Fried şi de la alţi foşti directori ai FTX. Aceştia susţin că oferirea de cadouri a fost unul dintre modurile prin care banii au fost furaţi, tatăl lui Sam Bankman-Fried primind un asemenea cadou în valoare de 10 milioane de dolari.

    Din această sumă o mare parte a fost redirecţionată către conturile bancare ale co-fondatorului FTX în luna ianuarie 2022. Avocaţii companiei mai susţin că din fondurile furate Sam Bankman-Fried îşi plăteşte asistenţa jurdică în procesele împotriva sa.

    Co-fondatorul FTX este acuzat de fraudă, luare de mită, precum şi încălcări ale legii finanţării companiilor electorale, după ce exchange-ul condus de acesta a dat faliment la sfârşitul anului trecut. Compania sa, evaluată cândva la 32 de miliarde de dolari, s-a prăbuşit aproape peste noapte, după ce lichidităţile s-au epuizat şi clienţii nu şi-au mai putut retrage fondurile.

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

  • Care este oraşul ce se pregăteşte să ia faţa Dubaiului şi să devină noul rai al superbogaţilor. De pe masa tentaţiilor nu lipseşte nimic

    Din vârful Centrului Internaţional Corporativ RAK, magnaţii străini pot vedea cum se transformă oraşul chiar sub ochii lor. Spre nord se întinde o întindere lungă de deşert. Vile de lux împânzesc coasta Golfului Persic la vest. La câţiva kilometri distanţă, Wynn Resorts Ltd., cu sediul în Las Vegas, planifică un proiect despre care spune că se doreşte a fi un resort de jocuri de noroc în valoare de 3,9 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    În centrul acestor transformări, sume şi proiecte se află un teritoriu nordic al Emiratelor Arabe Unite aflat la aproximativ 45 de minute de aeroportul internaţional din Dubai. Cunoscut mai ales pentru vârfurile sale muntoase şi pentru compania de ceramică, emiratul se prezintă acum ca un paradis pentru bogaţii lumii.

    Sub conducerea şeicului său educat în Michigan, Ras Al Khaimah – pe scurt RAK – urmăreşte o strategie ambiţioasă de investiţii străine directe care atrage hoteluri de cinci stele, industriaşi şi turişti dornici de aventură din ţări care variază de la Rusia la Republica Cehă. În timp ce un Wynn Resort ar putea stimula dezvoltarea puternic, alte eforturi atrag, de asemenea, milionarii.

    Consultanţii şi consilierii în materie de migraţie spun că RAK va beneficia, de asemenea, de eforturile de a atrage milionarii în oraş prin intermediul programului de cetăţenie prin investiţii al Emiratelor Arabe Unite. În acelaşi timp, emiratul dezvoltă o nouă zonă liberă pentru companiile de active digitale şi virtuale. RAK ICC înregistrează şi încorporează deja zeci de mii de firme străine.

    Există, de asemenea, planuri pentru o facilitate de depozitare a super-iahturilor şi încercări de a face din Ras Al Khaimah un centru de fabricare a iahturilor, au declarat persoane familiare cu această chestiune. Un producător polonez de iahturi, care îi numără printre clienţii săi pe starul tenisului Rafael Nadal şi pe campionul de Formula 1 Fernando Alonso, a declarat că intenţionează să producă catamarane de lux în RAK cu o investiţie de 30 de milioane de euro

    „Unora le place acum să  numească emiratul Las Vegasul Golfului, dar, în cele din urmă, RAK ar trebui să fie RAK, deoarece are destule posibilităţi de a-şi modela direcţia. Guvernul va analiza rentabilitatea capitalului în mai multe moduri – rentabilitatea financiară, rentabilitatea socială şi rentabilitatea culturală”, a declarat Izzat Dajani, fost bancher senior al Goldman Sachs Group Inc. şi director executiv fondator al Biroului de investiţii şi dezvoltare Ras Al Khaimah, fondul suveran de investiţii al emiratului.

    RAK este unul dintre cele mai mici dintre cele şapte emirate din Emiratele Arabe Unite, iar planurile sale ambiţioase se confruntă cu numeroase obstacole. Este mai mic decât Rhode Island, iar mari porţiuni din oraşul deşertic au încă aspectul unui oraş fantomă. Unele dintre planurile sale mari au eşuat în trecut. În 2013, clubul spaniol Real Madrid a anulat o staţiune de 1 miliard de dolari cu tematică fotbalistică care fusese planificată în RAK, după ce organizatorul proiectului, cu sediul în Luxemburg, a intrat în incapacitate de plată.

    Cu toate acestea, pe măsură ce Dubai devine tot mai aglomerat şi mai scump, RAK începe de asemenea să crească.

    Anul trecut, emiratul a stabilit un record de vizitatori anual, cu peste 1,1 milioane de sosiri peste noapte, o creştere de 16% faţă de anul precedent, inclusiv o creştere de 40% a numărului de turişti străini. Rusia se numără printre pieţele de top pentru micul oraş, susţinută de zborurile directe în curs de desfăşurare către şi dinspre EAU de când Kremlinul a trimis trupe în Ucraina. Dar emiratul a atras, de asemenea, un trafic semnificativ din Kazahstan şi Marea Britanie.

    Emiratul speră că mulţi dintre bogaţii care vin din întreaga lume vor rămâne permanent. RAK face acum presiuni pentru a transforma acest val de turişti în beneficii economice pe termen mai lung.

    În centrul tuturor acestor planuri se află conducătorul emiratului, şeicul Saud, care are un talent deosebit pentru a testa apele cu noi politici.

    El a delegat o mare parte din strategia financiară a emiratului fiicei sale, Sheikha Amneh Al Qasimi, absolventă a Şcolii de afaceri Stanford, care prezidează Biroul de investiţii şi dezvoltare RAK.

    Printre proiectele demarate cu success se numără hotelurile de lux, care deja investesc masiv în oraş.

    InterContinental Hotels Group, Mövenpick şi Radisson au deschis fiecare noi facilităţi anul trecut, mărind inventarul emiratului cu 17%, la peste 8.000 de camere. Alte 19 proprietăţi sunt în lucru, inclusiv branduri globale precum Westin şi Nobu, care vor fi construite de un dezvoltator rus.

    RAK ar putea fi pe cale să îşi facă loc încet-încet „ca următorul punct fierbinte al ospitalităţii din Emiratele Arabe Unite”, a concluzionat Durrani de la Knight Frank.

  • Utilizatorii Twitter vor putea obţine bani de pe urma comentariilor postate. Care sunt criteriile stabilite de companie şi cum puteţi deveni eligibili

    Twitter a declarat joi că o parte a creatorilor de conţinut prezenţi pe platformă vor fi eligibili pentru monetizare, scrie Reuters.

    Creatorii de conţinut vor obţine o parte din veniturile aferente reclamelor afişate în comentariile scrise de aceştia, adăugând că pentru a fi eligibili, creatorii ar trebui să fie utilizatori verificaţi şi cu cel puţin cinci milioane de afişări în fiecare dintre ultimele trei luni.

    Twitter încearcă de multă vreme să atragă mai mulţi creatori de conţinut pe platformă. La începutul acestui an, compania a permis utilizatorilor să ceară un abonament plătit pentru a le putea fi vizulizate postările.

  • Un mic oraş din nordul Emiratelor Arabe Unite vrea să ia faţa Dubaiului şi să devină noul rai al super-bogaţilor, iar de pe masa tentaţiilor nu lipseşte nimic. Conducerea promite resorturi de lux, hoteluri de top, un uriaş centru de jocuri de noroc şi depozite de iahturi, toate pe banii miliardarilor care vin cu banii şi primesc viza

    Din vârful Centrului Internaţional Corporativ RAK, magnaţii străini pot vedea cum se transformă oraşul chiar sub ochii lor. Spre nord se întinde o întindere lungă de deşert. Vile de lux împânzesc coasta Golfului Persic la vest. La câţiva kilometri distanţă, Wynn Resorts Ltd., cu sediul în Las Vegas, planifică un proiect despre care spune că se doreşte a fi un resort de jocuri de noroc în valoare de 3,9 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    În centrul acestor transformări, sume şi proiecte se află un teritoriu nordic al Emiratelor Arabe Unite aflat la aproximativ 45 de minute de aeroportul internaţional din Dubai. Cunoscut mai ales pentru vârfurile sale muntoase şi pentru compania de ceramică, emiratul se prezintă acum ca un paradis pentru bogaţii lumii.

    Sub conducerea şeicului său educat în Michigan, Ras Al Khaimah – pe scurt RAK – urmăreşte o strategie ambiţioasă de investiţii străine directe care atrage hoteluri de cinci stele, industriaşi şi turişti dornici de aventură din ţări care variază de la Rusia la Republica Cehă. În timp ce un Wynn Resort ar putea stimula dezvoltarea puternic, alte eforturi atrag, de asemenea, milionarii.

    Consultanţii şi consilierii în materie de migraţie spun că RAK va beneficia, de asemenea, de eforturile de a atrage milionarii în oraş prin intermediul programului de cetăţenie prin investiţii al Emiratelor Arabe Unite. În acelaşi timp, emiratul dezvoltă o nouă zonă liberă pentru companiile de active digitale şi virtuale. RAK ICC înregistrează şi încorporează deja zeci de mii de firme străine.

    Există, de asemenea, planuri pentru o facilitate de depozitare a super-iahturilor şi încercări de a face din Ras Al Khaimah un centru de fabricare a iahturilor, au declarat persoane familiare cu această chestiune. Un producător polonez de iahturi, care îi numără printre clienţii săi pe starul tenisului Rafael Nadal şi pe campionul de Formula 1 Fernando Alonso, a declarat că intenţionează să producă catamarane de lux în RAK cu o investiţie de 30 de milioane de euro

    „Unora le place acum să  numească emiratul Las Vegasul Golfului, dar, în cele din urmă, RAK ar trebui să fie RAK, deoarece are destule posibilităţi de a-şi modela direcţia. Guvernul va analiza rentabilitatea capitalului în mai multe moduri – rentabilitatea financiară, rentabilitatea socială şi rentabilitatea culturală”, a declarat Izzat Dajani, fost bancher senior al Goldman Sachs Group Inc. şi director executiv fondator al Biroului de investiţii şi dezvoltare Ras Al Khaimah, fondul suveran de investiţii al emiratului.

    RAK este unul dintre cele mai mici dintre cele şapte emirate din Emiratele Arabe Unite, iar planurile sale ambiţioase se confruntă cu numeroase obstacole. Este mai mic decât Rhode Island, iar mari porţiuni din oraşul deşertic au încă aspectul unui oraş fantomă. Unele dintre planurile sale mari au eşuat în trecut. În 2013, clubul spaniol Real Madrid a anulat o staţiune de 1 miliard de dolari cu tematică fotbalistică care fusese planificată în RAK, după ce organizatorul proiectului, cu sediul în Luxemburg, a intrat în incapacitate de plată.

    Cu toate acestea, pe măsură ce Dubai devine tot mai aglomerat şi mai scump, RAK începe de asemenea să crească.

    Anul trecut, emiratul a stabilit un record de vizitatori anual, cu peste 1,1 milioane de sosiri peste noapte, o creştere de 16% faţă de anul precedent, inclusiv o creştere de 40% a numărului de turişti străini. Rusia se numără printre pieţele de top pentru micul oraş, susţinută de zborurile directe în curs de desfăşurare către şi dinspre EAU de când Kremlinul a trimis trupe în Ucraina. Dar emiratul a atras, de asemenea, un trafic semnificativ din Kazahstan şi Marea Britanie.

    Emiratul speră că mulţi dintre bogaţii care vin din întreaga lume vor rămâne permanent. RAK face acum presiuni pentru a transforma acest val de turişti în beneficii economice pe termen mai lung.

    În centrul tuturor acestor planuri se află conducătorul emiratului, şeicul Saud, care are un talent deosebit pentru a testa apele cu noi politici.

    El a delegat o mare parte din strategia financiară a emiratului fiicei sale, Sheikha Amneh Al Qasimi, absolventă a Şcolii de afaceri Stanford, care prezidează Biroul de investiţii şi dezvoltare RAK.

    Printre proiectele demarate cu success se numără hotelurile de lux, care deja investesc masiv în oraş.

    InterContinental Hotels Group, Mövenpick şi Radisson au deschis fiecare noi facilităţi anul trecut, mărind inventarul emiratului cu 17%, la peste 8.000 de camere. Alte 19 proprietăţi sunt în lucru, inclusiv branduri globale precum Westin şi Nobu, care vor fi construite de un dezvoltator rus.

    RAK ar putea fi pe cale să îşi facă loc încet-încet „ca următorul punct fierbinte al ospitalităţii din Emiratele Arabe Unite”, a concluzionat Durrani de la Knight Frank.

  • Răzvan Botea, ZF: Dacă nu tăiem excepţii fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?

    Când pieţele financiare simt miros de sânge, nu ezită să atace. Şi, în definitiv este normal. Sunt banii lor. Când cineva care are un loc stabil de muncă de ani buni, cu un salariu decent şi îţi cere bani împrumut, ştii că va avea capacitatea să ţi-i înapoieze. Când îţi cere bani împrumut un om care nu a mai avut un loc de muncă de doi ani la care să stea mai mult de trei luni, dacă îi dai bani împrumut, cel mai probabil poţi să îi consideri donaţi.

    Or, bugetul României arată în acest moment ca al unui pauper asistat social de Uniunea Europeană, dar care nici nu se ştie exact dacă va reuşi să ia banii europeni.

    Deficitul bugetar, datoria publică, nu este a statului român. Este datoria noastră, a tuturor care trăim şi muncim în România, dar şi a copiilor şi nepoţilor noştri. Nu o rambursează nici Marcel Ciolacu, nici guvernul care va veni după alegerile din 2024, ci tot noi, care plătim taxe şi impozite aici.

    Guvernul trebuie să găsească urgent bani, fie din creşterea veniturilor, fie din scăderea cheltuielilor, astfel încât să mai astupe din gaura bugetară. Variantele nu sunt foarte multe: tăieri de cheltuieli, creşterea colectării, majorarea taxelor, eliminarea nişelor fiscale şi creşterea PIB (astfel încât, chiar dacă deficitul în lei rămâne la fel, raportat la PIB scade). Creşterea PIB nu poate fi promisă, la fel ca majorarea colectării, aşa că rămân celelalte variante. Nu este clar pe unde va scoate guvernul cămaşa, dar cert este că trebuie să găsească o modalitate.

    Finanţele ţării sunt într-o situaţie care începe să arate a dezastru. La cinci luni din an, gaura, în total (din subestimarea cheltuielilor şi supraestimarea veniturilor) depăşeşte 30 mld. lei. Spre comparaţie, tot deficitul bugetar pentru 2023 ar fi trebuit să fie, conform proiecţiei de la început de an, de 70 mld. lei. Iată că la cinci luni, deja discutăm, în termeni practici, de un deficit de 105 mld. lei pe tot anul. Astfel, dacă gaura nu se mai adânceşte, dar nici nu scade, deficitul va însemna 6,6% din PIB, în loc de 4,4%, cât trebuia să fie. Sigur că realitatea la final de an va arăta altfel, dar remarca este făcută doar pentru a da o dimensiune situaţiei actuale. 

    De ce este nevoie de scăderea deficitului bugetar? În primul rând, nu pentru că România este în procedură de deficit excesiv, ci pentru că pieţele financiare, adică cei care împrumută statul român, se uită la acest angajament, adică la capacitatea României de rambursa banii pe care ei îi împrumută. Or, când cheltuielile tale cresc mult mai repede decât veniturile, capacitatea de a plăti datoriile scade.

    În tot acest context, deficitul public trebuie scăzut, sau măcar adus sub un oarecare control. Cum faci asta, însă, dacă nu vrei şi oricum nu poţi să scazi cheltuieli serioase, cum sunt salariile şi pensiile, nu poţi creşte colectarea peste noapte şi nici nu vrei să elimini nişele fiscale? Laşi totul la voia creşterii PIB, astfel încât deficitul să fie mai mic raportat la un PIB mai mare? În definitiv, aşa cum a scris Iulian Anghel, editorul politic al ZF, când plăteşti datoria nu plăteşti procente din PIB, plăteşti lei, euro sau dolari. Şi creşterea nu este sigură oricum. Iată că economia, PIB, frânează şi nu se ştie când va apăsa din nou acceleraţia.

    Creşterile de taxe cu impact serios ies din ecuaţie, pentru că o majorarea care să aibă efect puternic şi pe termen scurt este creşterea de TVA. Pe lângă impactul electoral devastator pe care l-ar avea o astfel de măsură, este foarte complicat să creşti azi preţurile şi mai mult decât cresc ele singure deja. Tăieri de salarii, pensii, ies din discuţie din aceleaşi raţiuni. Dimpotrivă, se vorbeşte şi se întâmplă tocmai invers, adică majorări de venituri.

    Rămân mult discutatele facilităţi fiscale. Marcel Ciolacu, premierul României, a vorbit de excepţii fiscale de 74 mld. lei pe an. Marcel Boloş, ministrul finanţelor din partea PNL, în aceeaşi barcă, dar în acelaşi timp de partea cealaltă a baricadei, a spus de asemenea că vede ca o posibilă soluţie eliminarea acestor nişe fiscale. Iată însă că, în ultimele zile, declaraţiile politice au luat altă turnură şi Marcel Ciolacu a spus că anul acesta nu mai elimină facilităţile fiscale.

    Sigur, într-o situaţie ideală, nimeni nu ar trebui să „plătească” aceste facturi. Mai devreme sau mai târziu, scadenţa oricum vine şi cu cât măsurile sunt luate mai din timp, cu atât va fi mai puţin dureros şocul. Scopul este consolidarea fiscală, cum îi spun analiştii financiari scăderii deficitului public. Dar consolidarea fiscală nu poate cădea din cer.  Dacă nici nu tăiem facilităţi fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Lovitură sub centură pentru piaţa imobiliară

    De parca n-ar fi fost suficiente criza creditarii, inflatia si razboiul, odata cu listarea Hidroelectrica pe bursa de actiuni, piata imobiliara a mai primit o lovitura, care se poate resimti pe termen mediu. BVB avea nevoie de o listare cu succes si H2O a dat startul unui nou impuls pentru investitorii avizati si nu numai. S-au deschis multe conturi noi la toti brokerii de valori mobiliare si a existat un boom de “jucatori” care asteptau aceasta companie pentru a scoate banii din banci si a-i plasa pe piata bursiera.

    Piata imobiliara se afla oricum intr-un blocaj si cei mai multi potentiali investitori erau aproape imuni la noi achizitii de imobile. Exceptie au facut oportunitatile de…exceptie, practic, de nerefuzat.  Fara indoiala, multi romani care detin lichiditati cautau noi variante de plasamente financiare profitabile. Si momentul potrivit se pare ca a fost listarea unei mari companii de stat, care implica un risc scazut si potential mare. Diversitatea in investitii este o regula de care oamenii cu posibilitati financiare importante tin cont in deciziile lor.

    Pe langa oportunitatile oferite de titlurile de stat, care ofera o dobanda atractiva, din punctul meu de vedere, exista putine tentatii financiare care sa “miste” banii blocati din depozitele bancare. Cei care nu se pricep la afaceri si nu vor sa riste mai deloc au imbratisat stabilitatea oferita de obligatiunile oferite repetat de Ministerul de Finante. Statul roman, in foame de bani, s-a imprumutat de unde a putut si o va face in continuare. Bancile sunt supapa de siguranta care asigura bugetul, dar costurile dobanzilor le platim noi, poporul.

    Vestea buna este ca Romania avea mare nevoie sa intre pe un trend ascendent mai accelerat al bursei de valori. Pietele de valori mobiliare din zona sunt mult mai dezvoltate, mai ales Polonia. Implicarea cat mai multor romani in investitii de actiuni, dupa parerea mea, va face posibil atingerea unui nou nivel la BVB. Acest lucru era mult dorit si “fenomenul” Hidroelectica va declansa o euforie investitionala, cel putin de moment. Va fi foarte interesant de urmarit cine va merge cu ”valul” H2O, avand in vedere ca un plasament de succes atrage noi clienti pe orice piata emergenta. Daca acest lucru se va intampla si are mari sanse sa se produca, piata imobiliara va avea un nou concurent direct: Bursa de Valori Bucuresti. Pe langa titlurile de stat si dobanzile bancilor oferite la depozite, actiunile vor ”musca” din banii disponibili pe piata.

    Vestile proaste pentru piata imobiliara nu se opresc aici. In luna mai 2023, numarul creditelor ipotecare dat de banci a fost cu 40% mai mic decat in mai 2022. In opinia mea, spre sfarsitul acestui an, acest decalaj se poate dubla, daca inflatia nu se potoleste si razboiul se inteteste. In primele cinci luni ale anului curent numarul autorizatiilor de construire noi a fost mai mic cu 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Nu mai pun la socoteala ca inclusiv dobanzile la creditele in valuta se vor mai scumpi.

    Cert este ca, o parte din romanii care se mai uitau dupa oportunitati in acest domeniu s-au reorientat catre achizitia de actiuni. Practic, cel putin 500 de milioane de euro din cei peste 1 miliard de euro subscrisi de persoanele fizice pentru Hidroelectrica s-au reorientat in detrimentul potentialelor achizitii de apartamente. Este si normal… Randamentele pe piata imobiliara, din calculele mele,  nu egaleaza nici macar profiturile oferite de titlurile de stat, calculate in euro.

    Pana acum 1 an, ”sportul national” in domeniul investitiilor era cumpararea unei apartament si oferirea spre inchiriere. Chiar daca o astfel de afacere nu se facea cu credit, randamentul real nu putea sa fie mai mare de 5% pe an. Inflatia a fost 15% si se doreste a fi coborata sub 10%. In aceasta perioada de 2 ani, 2022-2023, cei care au luat un imobil nu au acoperit nici inflatia, daramite sa castige si ceva in plus. Desigur, fiecare are socotelile lui, nimeni nu e obligat sa tina cont de altii sau de informatiile publice care sunt pe piata.

    Cei care-si doresc castiguri mai mari si accepta un risc crescut au ocazia sa devina investitori pe bursa. Timpul le va demonstra daca au facut o alegere buna sau nu.

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist.

     

  • (P) Îţi place să economiseşti bani? Iată cum poţi face acest lucru!

    Dacă îţi place să economiseşti bani, dar nu ştii cum, nu îţi face griji. Îţi vom arăta câteva metode simple şi eficiente de a reduce cheltuielile şi de a profita de ofertele avantajoase. Fie că vrei să cumperi produse de îngrijire personală, cărţi, haine sau alte lucruri, există o soluţie pentru tine: cupoanele, codurile de reducere şi voucherele.

    Ce sunt cupoanele şi codurile de reducere?

    Cupoanele şi codurile de reducere sunt nişte coduri alfanumerice pe care le poţi introduce la finalizarea comenzii pe un site online şi care îţi oferă un discount la preţul final. De exemplu, dacă ai un cod de reducere de 10%, vei plăti cu 10% mai puţin pentru produsele pe care le-ai ales. Uneori, cupoanele şi codurile de reducere pot fi combinate cu alte promoţii sau oferte speciale, ceea ce înseamnă că vei economisi şi mai mult.

    De unde poţi obţine cupoane şi coduri de reducere?

    Există mai multe surse de unde poţi obţine cupoane şi coduri de reducere. Una dintre ele este site-ul Kuplio.ro, care oferă o gamă variată de cupoane şi coduri de reducere pentru diferite magazine online din România. Aici poţi găsi cupoane şi coduri reducere Dr max, Cărtureşti, Fashion Days, eMAG şi multe altele. Tot ce trebuie să faci este să intri pe site, să alegi magazinul dorit şi să copiezi codul de reducere pe care îl vei folosi la finalizarea comenzii.

    Cum poţi folosi cupoanele şi codurile de reducere?

    Folosirea cupoanelor şi a codurilor de reducere este foarte simplă şi rapidă. După ce ai ales produsele pe care vrei să le cumperi, intri în coşul de cumpărături şi cauţi o casetă sau un câmp unde să introduci codul de reducere. De obicei, această casetă sau câmp este marcată cu “Ai un cod promoţional?” sau “Introdu codul de reducere”. Dacă nu găseşti această casetă sau câmp, poţi căuta pe site-ul magazinului online instrucţiuni despre cum să foloseşti cupoanele şi codurile de reducere. După ce ai introdus codul de reducere, apasă pe butonul “Aplică” sau “Confirmă” şi vei vedea cum preţul final se modifică în funcţie de discountul primit.

    Ce beneficii ai dacă foloseşti cupoanele şi codurile de reducere?

    Folosind cupoanele şi codurile de reducere, ai mai multe beneficii:

    • Economiseşti bani. Acesta este cel mai evident beneficiu, pentru că plăteşti mai puţin pentru produsele pe care le cumperi. De exemplu, poţi folosi un voucher Cărtureşti pentru a achiziţiona cărţi cu discount de până la 45% sau pentru a beneficia de transport gratuit.

    • Cumperi mai multe lucruri. Dacă ai un buget limitat, folosind cupoanele şi codurile de reducere poţi cumpăra mai multe lucruri cu aceeaşi sumă de bani. 

    • Te bucuri de produse de calitate. Cupoanele şi codurile de reducere nu înseamnă că produsele sunt de calitate inferioară sau expirate. Dimpotrivă, poţi găsi cupoane şi coduri de reducere pentru produse de brand sau pentru produse noi lansate pe piaţă.

    • Te distrezi. Cumpărăturile online pot fi o activitate plăcută şi relaxantă, mai ales dacă ştii că poţi economisi bani şi că poţi profita de ofertele speciale.

    Dacă îţi place să economiseşti bani, nu ezita să foloseşti cupoanele, vocherele şi codurile de reducere. Este foarte simplu şi rapid să le foloseşti şi vei avea parte de mai multe beneficii. Aşa că, nu mai aştepta, vezi ce cupoane, vouchere şi coduri de reducere sunt disponibile şi fă achizitţii înteligente!