Tag: aplicatie

  • Start-up-ul estonian VitalFields lansează în România aplicaţia de administrare a fermelor agricole

    El şi-a început cariera într-o agenţie guvernamentală responsabilă cu infrastructura IT a sectorului agricol din Estonia, apoi a lucrat ca product manager la Skype timp de patru ani. Rand spune că ar dori să implementeze ce a învăţat despre fermieri şi problemele lor cu succesul şi simplitatea Skype-ului. De-a lungul a cinci ani de existenţă, compania a strâns 2 milioane de dolari drept finanţare, iar în toamna anului trecut VitalFields a fost achiziţionată de Climate Corporation, care la rândul ei este deţinută de Monsanto.

    Ţara noastră a fost o ţintă de mult timp pentru start-up-ul estonian deoarece „sectorul agricol din România este foarte dezvoltat, mai consolidat decât în alte ţări din Uniunea Europeană. Aici fermele sunt mai mari şi sunt deţinute de oameni care sunt interesaţi de date, de analiza acestora şi de a plănui viitorul recoltelor”. Bogdan Chirvăsuţă, customer support engineer în cadrul VitalFields, explică faptul că agricultura României este atipică: există deopotrivă mulţi fermieri mici, dar şi jucători mari. „Primii 20.000 de fermieri din ţară deţin mai mult pământ decât cei 2,8 milioane de fermieri mai mici. Sunt peste 1.000 de fermieri care au peste 1.000 ha şi chiar 30-40 de ferme cu peste 5.000 ha. Este un mix interesant”, afirmă Chirvăsuţă.

    VitalFields este o platformă de management agricol sub formă de software în cloud pe bază de abonament anual. Software-ul permite fermierilor să îşi administreze terenurile şi operaţiunile, inclusiv managementul fertilizatorilor şi pesticidelor utilizate. Platforma generează automat rapoarte tehnice şi financiare care permit fermierilor să-şi optimizeze activităţile.

    Aplicaţia are peste 1.100 de conturi active, cei mai mulţi clienţi fiind din Germania, Polonia şi Ucraina. „Aplicaţia este o unealtă pentru a vedea exact ce au făcut în fermă, să vadă de ce în anumite zone obţin recolte mai bune sau mai proaste. Fermierul poate să ia decizii economice şi tehnologice mult mai bune”, adaugă Bogdan Chirvăsuţă. Aplicaţia are deja câţiva clienţi din România, iar Rand nu a vrut să dezvăluie numărul de fermieri pe care îl vizează până la finalul anului. Cum România este o ţară cu multe ferme mici, accesul pe platforma VitalFields are preţuri de 0,3-0,9 euro pe hectar pe an, iar fermierii cu mai puţin de 40 ha pot utiliza soluţia gratuit; dar Martin Rand nu a dorit să comenteze pentru cât timp mai este disponibilă această ofertă. „Am crescut veniturile fermelor, unde am efectuat teste, cu 31 de euro per hectar, datorită îmbunătăţirii eficienţei activităţilor pe fermă”, comentează Rand.

    La fel ca şi Agriso, VitalFields oferă fermierilor posibilitatea de a crea rapoartele necesare pentru depunerea cererilor unice de plată la APIA. „Agricultorii iubesc ceea ce fac, atât timp cât stau în câmp, alături de plante şi utilaje. Nu sunt oameni care să petreacă toată ziua în calculator, să completeze hârtii. Toate declaraţiile pot fi introduse cu aplicaţia”, spune Chirvăsuţă.

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Şi-au mărit averile cu peste 3 miliarde de dolari într-o singură zi. Compania lor valorează acum aproape 29 de miliarde de dolari

    Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Şi-au mărit averile cu peste 3 miliarde de dolari într-o singură zi. Compania lor valorează acum aproape 29 de miliarde de dolari

    Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Un blogger român îţi spune cum poţi câştiga mii de dolari dintr-o postare pe reţelele de socializare

    Când ţi-ai făcut cont pe Instagram şi de ce, ce te-a atras cel mai tare la această aplicaţie?

    Imediat ce a aparut aplicatia, mi-am facut un cont de Instagram. Era un adevarat trend. In New York, Londra si Milano, toate personalitatile din industria modei cu care intram in contact erau pe Instagram. Stiam ca va fi “the next big thing”, asa ca nu a fost greu sa ma autoconving sa-mi creez un profil. 

    Cum ţi-a crescut profilul, a fost un scop în sine sau s-a întâmplat treptat, organic?

    Acum aproximativ 4-5 ani, numarul conturilor de Instagram era modic. Drept urmare, toti cei care isi facusera conturi atunci (inclusiv eu) aveau o crestere fantastica.
    Imi amintesc ca imi veneau constant zeci de followers fara sa fac nimic. Postam o data pe luna o fotografie oarecare si dintr-un foc veneau sa ma urmareasca pana la o suta de persoane in primul minut. In acest ritm, fara sa am un aport neaparat, am castigat cateva mii de urmaritori in timp record.

    In acel moment, Instagram nu era o prioritate pentru mine dat fiind faptul ca aveam proiecte importante de dus la capat, iar Instagram parea mai mult o joaca de copii. Drept urmare am lasat contul sa isi exercite farmecul personal singur. Bineinteles ca, intre timp, numarul conturilor a crescut exponential si tot in acelasi ritm a crescut si efortul “posesorilor de Instagram” de a-si crea un profil cat mai atractiv. Se trecuse la un alt nivel, cu fotografii realizate de profesionisti, modificate de tot felul de filtre sau ajustate in Photoshop… Se creau tot felul de strategii in privinta unitatii coloristice si stilistice a unui cont de instagram, tot felul de recomandari in privinta a ceea ce este bine sa contina postarea urmatoare in functie de cea precedenta, astfel incat contul sa arate precum un colaj variat, cu un design bine gandit… 

    In concluzie, farmecul personal nu mai functiona de unul singur. Insa nu m-am alarmat, imi axasem eforturilor pe alte prioritati. Nu a fost tocmai cea mai buna decizie. Cand brandurile au inceput sa imi propuna proiecte pentru care sa imi solicite si contul Instagram, am hotarat (finally) ca este vremea sa imi indrept atentia si, implicit, o frantura din energia destinata site-ului Fashion Avec Passion, catre contul de Instagram.

    Daca m-as fi ocupat de prima data, astazi cu siguranta as fi avut cel putin un 0 in plus la finalul celor aproximativ 115.000 de followers pe care ii numara astazi contul de de Instagram @JaninaNectara. Si cu siguranta cu un 0 in plus in conturi.

    Care e secretul prin care ai atras atat de multi urmaritori?

    Contul meu este foarte interesant din mai multe puncte de vedere.
    In primul rand gratie faptului ca este probabil singurul cont personal din Romania pe care il urmaresc nu doar personalitati din industria fashion, ci si branduri & case de moda.

    Manolo Blahnik, Casadei, Roberto Cavalli sau Cesare Paciotti sunt doar cateva exemple de branduri care interactioneaza cu postarile mele. Primesc like-uri sau comentarii de la astfel de branduri, iar acest aspect nu doar ca este extrem de magulitor, dar ma si ajuta enorm.

    Citeşte în continuare pe www.one.ro felul în care un blogger poate câştiga mii de dolari printr-o singură postare pe Instagram.

  • Un blogger român îţi spune cum poţi câştiga mii de dolari dintr-o postare pe reţelele de socializare

    Când ţi-ai făcut cont pe Instagram şi de ce, ce te-a atras cel mai tare la această aplicaţie?

    Imediat ce a aparut aplicatia, mi-am facut un cont de Instagram. Era un adevarat trend. In New York, Londra si Milano, toate personalitatile din industria modei cu care intram in contact erau pe Instagram. Stiam ca va fi “the next big thing”, asa ca nu a fost greu sa ma autoconving sa-mi creez un profil. 

    Cum ţi-a crescut profilul, a fost un scop în sine sau s-a întâmplat treptat, organic?

    Acum aproximativ 4-5 ani, numarul conturilor de Instagram era modic. Drept urmare, toti cei care isi facusera conturi atunci (inclusiv eu) aveau o crestere fantastica.
    Imi amintesc ca imi veneau constant zeci de followers fara sa fac nimic. Postam o data pe luna o fotografie oarecare si dintr-un foc veneau sa ma urmareasca pana la o suta de persoane in primul minut. In acest ritm, fara sa am un aport neaparat, am castigat cateva mii de urmaritori in timp record.

    In acel moment, Instagram nu era o prioritate pentru mine dat fiind faptul ca aveam proiecte importante de dus la capat, iar Instagram parea mai mult o joaca de copii. Drept urmare am lasat contul sa isi exercite farmecul personal singur. Bineinteles ca, intre timp, numarul conturilor a crescut exponential si tot in acelasi ritm a crescut si efortul “posesorilor de Instagram” de a-si crea un profil cat mai atractiv. Se trecuse la un alt nivel, cu fotografii realizate de profesionisti, modificate de tot felul de filtre sau ajustate in Photoshop… Se creau tot felul de strategii in privinta unitatii coloristice si stilistice a unui cont de instagram, tot felul de recomandari in privinta a ceea ce este bine sa contina postarea urmatoare in functie de cea precedenta, astfel incat contul sa arate precum un colaj variat, cu un design bine gandit… 

    In concluzie, farmecul personal nu mai functiona de unul singur. Insa nu m-am alarmat, imi axasem eforturilor pe alte prioritati. Nu a fost tocmai cea mai buna decizie. Cand brandurile au inceput sa imi propuna proiecte pentru care sa imi solicite si contul Instagram, am hotarat (finally) ca este vremea sa imi indrept atentia si, implicit, o frantura din energia destinata site-ului Fashion Avec Passion, catre contul de Instagram.

    Daca m-as fi ocupat de prima data, astazi cu siguranta as fi avut cel putin un 0 in plus la finalul celor aproximativ 115.000 de followers pe care ii numara astazi contul de de Instagram @JaninaNectara. Si cu siguranta cu un 0 in plus in conturi.

    Care e secretul prin care ai atras atat de multi urmaritori?

    Contul meu este foarte interesant din mai multe puncte de vedere.
    In primul rand gratie faptului ca este probabil singurul cont personal din Romania pe care il urmaresc nu doar personalitati din industria fashion, ci si branduri & case de moda.

    Manolo Blahnik, Casadei, Roberto Cavalli sau Cesare Paciotti sunt doar cateva exemple de branduri care interactioneaza cu postarile mele. Primesc like-uri sau comentarii de la astfel de branduri, iar acest aspect nu doar ca este extrem de magulitor, dar ma si ajuta enorm.

    Citeşte în continuare pe www.one.ro felul în care un blogger poate câştiga mii de dolari printr-o singură postare pe Instagram.

  • Cum a strâns şi a cheltuit acest tânăr 21 de milioane de dolari: petreceri, hoteluri de lux şi excursii în Bora Bora

    În 2012, Marco Nardone a pus bazele Fling, un aplicaţie care conecta străini şi îi invita să comunice.

    Reacţiile au fost pozitive, iar Nardone a reuşit să strângă 21 de milioane de dolari pentru a dezvolta şi promova produsul. Doi ani mai târziu, aplicaţia avea 4 milioane de utilizatori care trimiseseră peste 4 miliarde de mesaje.

    Problemele companiei au început în iulie 2015, atunci când AppStore (platforma de aplicaţii a celor de la Apple) a decis să retragă Fling din oferta lor. Motivul invocat a fost faptul că aplicaţia devenise un spaţiu de promovare a materialelor cu caracter pornografic.

    Luna următoare, ultimele fonduri ale Fling se epuizau, iar compania depunea actele de intrare în insolvenţă.

    Ce s-a întâmplat însă cu cele 21 de milioane de dolari adunate drept capital?

    Mai mulţi angajaţi ai Fling au povestit celor de la Business Insider că principalul vinovat a fost chiar Nardone, fondatorul companiei. Acesta ar fi cheltuit sume exorbitante pe hoteluri şi restaurante de lux sau petreceri în compania unor celebrităţi.

    Nardone ar fi petrecut săptămâni întregi la Ibiza, insula cunoscută drept “capitala mondială a distracţiei”; chiar în seara în care Apple a transmis că aplicaţia va fi retrasă, tânărul de 27 de ani ar fi venit la birou în compania a două tinere pe care niciun angajat nu le cunoştea.

    Nici chiar falimentul companiei nu l-a împiedicat pe Marco Nardone să trăiască la nivel înalt: în ultimele luni, potrivit paginii sale de Instagram, el a vizitat locuri precum Bora Bora, Nisa, Veneţia sau Insulele Maldive.

    Un fost angajat al său a sintetizat perfect situaţia: “Arată exact ca unul dintre acei copii bogaţi de pe Instagram”.