Tag: angajare
-
Lovitură URIAŞĂ pentru salariaţi după terapia şoc a guvernului PSD. Sumele pe care le vom plăti sunt enorme. Cât scoate din buzunar un angajat cu 5000 lei salariu
Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege.În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere. -
Un angajat Apple descrie infernul prin care a trecut cât timp a lucrat în companie
Ben Farrell a lucrat timp de doi ani pentru Apple, fiind responsabil de îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii companiei care deţin centre de suport, şi a demisionat la începutul lunii aprilie din motive legate de condiţiile de muncă.
În primul rând, Farrell a descoperit o cultură organizaţională nu doar solicitantă, dar şi meschină, câtă vreme este centrată pe a-i face pe ceilalţi să greşească pentru a-ţi asigura propriul succes.
“16 ore muncite zilnic şi încărcate cu şedinţe peste şedinţe urmate de alte şedinţe. Deşi astfel de întâlniri sunt frecvent întâlnite în multinaţionale, cele de la Apple sunt însoţite de o agendă toxică, menită să îi prindă pe angajaţi pe picior greşit şi să îi ironizeze pe cei mai puţin respectaţi. Spiritul de echipă nu există, iar clienţii îşi permit atacuri la persoană, dar şi să traseze sarcinile angajaţilor în funcţie de starea lor de spirit. Ore peste ore sunt pierdute în sedinţe de pregătire pentru alte şedinţe care pregătesc alte şedinţe, până în momentul în care se concluzionează că s-a muncit de fapt prea puţin. Iar asta nu este sănătos”, scrie Farrell, într-o postare pe blogul personal.
Angajatul vorbeşte şi despre felul în care unii manageri se identifică în totalitate cu interesele acţionarilor şi chiar se mândresc cu deciziile de concediere luate în trecut şi cu tehnicile folosite pentru ca partenerilor de business să li se diminueaze profiturile.
“Ieşirile cu colegii se învârt în jurul aceloraşi poveşti iar şi iar pe măsură ce managerii povestesc la nesfârşit despre măsurile strategice de a reduce personalul şi de a închide fabrici. Au o sclipire în privire când descriu metodele prin care diverşi parteneri de afaceri au fost lăsaţi cu profituri aproape de zero pentru a spori profitabilitatea Apple”, mai scrie fostul angajat Apple.
Farrell remarcă şi diferenţele dintre crezul lui Steve Jobs, cofondatorul companiei, legat de echilibrul dintre muncă şi viaţa personală, exprimat în anul 2005, şi realitatea din prezent de la Apple.
“Problemele de sănătate, urgenţele familiale şi chiar nunţile nu sunt respectate la Apple. Când am început să lucrez la ei, soţia mea însărcinată a căzut pe scări şi a avut nevoie de spitalizare, aşa că nu am mai putut participa la o delegaţie. Compania a notat evenimentul drept o problemă de performanţă şi mi s-a reproşat într-o întâlnire faţă în faţă cu un manager din companie că am comis o mare greşeală”, arată Farrell.
“Managementul era inconsecvent şi capricios. Primeam adeseori mesaje agresive la orice oră, chiar şi în afara programului, atât pe chat-ul intern cât şi la telefon, chiar şi pentru o întârziere de un minut la o întâlnire”.
Citiţi pe blogul personal dezvăluirile angajatului.
Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut. În luna noiembrie, pe fondul entuziasmului investitorilor legat de noile produse lansate de Apple, valoarea de piaţă a companiei a depăşit 700 de miliarde de dolari.
-
Andrei Caramitru, Boston Consulting Group: Nimeni nu ştie cum să explice la sediul central revoluţia fiscală
„Revoluţia fiscală reprezintă un haos şi un dezastru fără cuvinte. Toate companiile au acum mari probleme, nu ştiu cum să gestioneze schimbările şi cum să explice la head office ce se întâmplă în România“, a spus Andrei Caramitru, partener la firma de consultanţă în management Boston Consulting Group. El a spus că, în acest moment, firmele depun eforturi semnificative încercând să facă modificările necesare ca urmare a măsurilor anunţate de Guvern, însă acest lucru creează o lipsă de predictibilitate care este nocivă pentru mediul de afaceri.
-
Locul de muncă unde salariul este de 240.000 de euro şi ai şi trei luni de concediu pe care nimeni nu îl vrea
Un salariu anual de peste 240.000 de euro (190.000 de lire sterline), trei luni de vacanţă şi nicio noapte nedormită sunt câteva dintre caracteristicile unui loc de muncă oferit într-o zonă idilică din Noua Zeelandă. Totuşi, postul nu a atras niciun angajat, scriu jurnaliştii de la The Independent.
Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.
”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.
”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.
În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.
Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.
CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO
Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO
Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO
Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO
Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO
Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO
Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO
Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO
Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO
-
Ce semnificaţie au numerele de înmatriculare ale maşinilor de la TelDrum? Să fie oare adevărat
Epochtimes scrie despre un interviu publicat în liberinteleorman.ro cu unul dintre foştii angajaţi TelDrum. Dacă nu ştiţi ce înseamnă TelDrum, înseamnă că aţi fost un an în comă sau că v-aţi închis într-un beci ori că negaţi realitatea. Angajatul declară că l-a cunoscut foarte bine pe ghici cine. Cel mai interesant detaliu ni s-a părut, pentru profilul publicaţiei noastre, unul legat de numerele maşinilor TelDrum. Acronimul LDP vine de la Liviu Dragnea Preşedinte, zice angajatul, nu noi.
-
Revoluţia fiscală a luat-o razna: Guvernul PSD obligă sute de mii de companii să negocieze contracte colective de muncă
Guvernul a lăsat din nou fără replică mediul de afaceri după ce a adoptat neanunţat o ordonanţă de urgenţă care obligă toate companiile să negocieze/renegocieze la nivel colectiv contractele de muncă în vederea punerii în aplicare a ordonanţei care trece sarcina fiscală de la angajator la angajat.
Noua ordonanţă vine la doar câteva zile după ce premierul Mihai Tudose promisese mediului de afaceri că nu va mai provoca modificări în Codul fiscal. Ordonanţa în cauză nu modifică Codul fiscal, dar are efecte la fel de substanţiale pentru că trebuie negociate/renegociate într-o lună de zile (20 noiembrie – 20 decembrie), contractele de muncă la nivel colectiv chiar şi acolo unde ele există astăzi. Aşadar şi companiile care au sub 21 de angajaţi trebuie să facă astfel de negocieri – nu este foarte clar cum vor proceda – chiar dacă ele nu aveau până acum obligaţia aceasta.
Concret, negocierea/renegocierea contractelor colective ar trebui să fie un răspuns la decizia guvernului de mutare a obligaţiilor sociale de la angajator la angajat. Dacă angajatorul nu majorează însă salariul brut al angajatului în urma negocierii/renegocierii contractelor nu se întâmplă nimic, iar sindicatele susţin că, prin aceasta, guvernul se spală pe mâini şi aruncă întreaga vină pe umerii angajaţilor când este limpede că guvernul poartă responsabilitatea întregului haos iscat.
„Se aruncă răspunderea măririi brutului la angajat pe umerii acestuia, prin negocieri care sunt obligatorii, dar care nu se finalizează obligatoriu prin semnarea acordului. Dacă nu se finalizează, Guvernul scapă de răspunderea unei eventuale diminuări a salariului, chiar dacă <revoluţia fiscală> îi aparţine integral“, spune Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.
-
Confesiunea unui angajat Apple: “De ce mi-a plăcut să lucrez cu Steve Jobs deşi m-a concediat de 5 ori şi m-a tratat oribil”
Steve Jobs a chemat-o într-un birou unde se afla alături de CFO şi i-a spus “o să te dau afară, cred că munca ta este foarte proastă şi o să ne oprim aici”.

Cunningham spune că a fost şocată şi că “nu am plâns dar nu mai avea mult şi i-am zis «ok, dar imi datorezi 35.000 de dolari şi să vedem cum facem»”. Jobs i-a spus că nu o să o plătească “munca ta nu este bună”
A plecat de acolo şi l-a sunat pe mentorul ei, Regis McKenna şi el i-a spus “Dacă vrei ca Steve Jobs să te plătească trebuie să-l convingi cu ceva”. Ea s-a dus la el în birou şi i-a spus din nou că trebuie să-i dea banii pe care-i datorează la care Jobs a refuzat din nou, apoi ea a spus că trebuie să-i dea banii deoarece primeşte 30-40 de apeluri pe săptămână de la presă şi reporterii o întreabă cum e să lucrezi cu Steve Jobs. “Deocamdată le zic doar lucruri drăguţe”, a zis Cunningham. “Mi-a dat banii imediat apoi, ceva mai târziu, m-a angajat din nou”
Steve Jobs se supăra foarte repede nu avea răbdare cu nimeni. Avea o viziune a ceea ce trebuia să faci şi dacă nu o făceai destul de repede sau cum trebuie atunci se enerva. Arunca cu obiecte în oameni, îi înjura, mărturiseşte autoarea care menţionează că “pe unii dintre noi această atitudine ne-a făcut să tragem mai mult, să facem o treabă mai bună, dar pe unii această atitudine i-a distrus”
-
România, o ţară în care mulţi români fac bani, dar din care vor să fugă
Titlul opiniei era ”Atâta timp cât Iulian Dascălu va prefera să-şi petreacă weekendul la Viena în loc să fie în stradă în fruntea tuturor oamenilor de afaceri şi a câtorva sute de mii de oameni din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ, Vaslui, Suceava, nu se va construi nicio autostradă care să lege Moldova de Bucureşti sau de vestul ţării, iar diferenţele economice se vor accentua“.
Iulian Dascălu este milionar, în euro (dacă nu chiar a trecut de 100 de milioane de euro), iar toţi aceşti bani i-a făcut prin muncă, în România.
Bancherul meu, corporatist de când se ştie, sigur nu a avut un salariu mediu pe economie şi nici un salariu mediu pe sistemul bancar, care este dublu sau chiar triplu faţă de medie, ci chiar mai mult.
Nu a dus-o rău în România; deloc.
Şi totuşi este foarte nervos pe România, pe sistem, pe autorităţi, pe politicieni, pe toată lumea.
Ce am observat este că aceia care au avut o şansă în România, cei care au fructificat-o fie printr-un business propriu, fie printr-o poziţie bună într-o companie, sunt foarte supăraţi pe această ţară, care într-un fel sau altul le-a dat totul, bineînţeles pe munca lor.
Cei care au câştigat mai puţin, cei care s-au adaptat mai greu vremurilor, cei pentru care capitalismul din România nu a fost aşa bun, nu sunt chiar aşa supăraţi, cel puţin din punctul de vedere al limbajului.
De asemenea, cei care au plecat din România având în spate studii superioare au o privire extrem de nemulţumită legată de evoluţia României, în ultimii 10-15 ani, faţă de cei care au plecat să fie căpşunari, cameriste, spălători de vase, ospătari, barmani, lucrători în construcţii cu mâna şi cârca.
Şi mă întreb: de ce? De ce aceia care au făcut, au câştigat mai mulţi bani în România sau au poziţii superioare în Occident, pe salarii mai mari sunt atât de critici faţă de România?
La polul opus, o bună parte din străinii care au avut şansa să vină în România, într-o mulţinaţională, sau să facă business, sau să găsească parteneri de business, fie au rămas aici, fie vorbesc extrem de bine de România.
România? O ţară extraordinară, oameni fabuloşi, numai cine nu a vrut nu a făcut bani aici! O ţară în care trăieşti mai bine decât în Franţa, Germania, Italia, America, spun expaţii.
O întreagă generaţie de expaţi şi-au găsit de lucru la companiile româneşti după ce li s-a terminat mandatul la multinaţionale. Pentru că nu au vrut să plece din România, pentru că au considerat că sunt mai relevanţi aici, că pot face mult mai multe lucruri aici, decât în ţara lor.
Ce spunem noi? ”O ţară de kkt!“ Iar asta o spun românii care au câştigat mai mult aici, decât media sau decât ar fi putut să câştige în afară, dacă ar fi mers să lucreze în altă ţară sau dacă ar fi făcut business acolo.
Dacă stai de vorbă cu ei, în cafenelele şi restaurantele din Bucureşti, care pot să rivalizeze cu cele de afară, aşteptându-i un BMW X5 sau un Q7 afară, toată lumea este nemulţumită pe România.
Bineînţeles că sunt şi excepţii.
Mulţi români au sperat că lucrurile se vor desfăşura mult mai repede, că autostrăzile se vor construi peste noapte, că drumurile vor fi libere, nu aşa aglomerate ca acum, că parcările vor fi peste tot, că politicienii vor lucra pentru cei care i-au trimis în Parlament, nu pentru ei personal, că taxele şi impozitele vor fi mici, că birocraţia administrativă va dispărea, la fel şi corupţia, doar prin ieşirea în stradă sau prin protestele verbale din conversaţii din clădirile de birouri sau de pe Facebook.
Într-o seară de duminică, am avut şansa să iau un taxi, la 1,39 lei/km, pe o distanţă scurtă, cu un şofer israelian, căsătorit cu o româncă şi pe care l-am întrebat cum e în România, de fapt cum e viaţa în Bucureşti, ca taximetrist. A răspuns clar: ”În România? O superţară, sunt mulţi bani, numai voi, românii, nu-i vedeţi!“.
-
Olguţa Vasilescu: Dacă salariile vor scădea, este doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului
“Noi ne-am asigurat că din cauza acestui nou Cod Fiscal salariile nete nu au cum să scadă. Dacă vor scădea înseamnă că este fix doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului, care i se cuvin lui, dar angajatorul, anul viitor, va avea aceeaşi cheltuială salarială pe care o are şi anul acesta. Deci, nu e niciun motiv să umble la netul salariatului. Iar prin deducerile pe care le-am făcut, prin impozitele pe care le-am scăzut, ne-am asigurat că netul nu numai că nu scade, ci dimpotrivă, creşte. E adevărat, creşterea este foarte mică”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la România TV.
De asemenea, ministrul a precizat că măsura este menită a asigura creşterea contribuţiilor angajaţilor pentru Pilonul 1 de pensii.