BusinessMagazin

Tag: incepere

  • STUDIU DE CAZ: Simbioză pentru energie

    CONTEXTUL: Şi piaţa construcţiilor, în care este prezentă Baupartner, dar şi cea a preparatelor din carne, în care activează CrisTim, s-au contractat pe parcursul ultimilor ani. Nevoia de a reduce costurile (în cazul CrisTim) şi de a extinde zona de activitate (Baupartner) au fost punctele de plecare ale acestui proiect. În România nu exista o staţie de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz, deşi la nivel european există aproximativ 10.000 de staţii, cu o capacitate de producţie de 5.000 de MW.

    DECIZIA: Construirea primei staţii de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz în urma unei colaborări între Genesis Partner (formată din compania autohtonă de construcţii Baupartner şi firma suedeză Vireo Energy) şi producătorul de mezeluri CrisTim.

    EFECTELE: CrisTim îşi va reduce costurile pentru 30-40% din energia termică: aburul tehnologic furnizat de centrală este mai ieftin cu 25%. Centrala va asigura aprovizionarea constantă cu gaz pentru menţinerea producţiei la un nivel constant. 10-20% din reziduurile de la fabrică, altfel ajunse la groapa de gunoi, vor fi folosite pentru alimentarea staţiei. Investitorii vor obţine circa 25.000 de certificate verzi într-un an, echivalentul a aproximativ un million de euro; conform acestei scheme, investiţia în staţie se va amortiza în aproximativ opt ani.

    IN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ AM AVUT O PANĂ DE GAZE DE ŞASE ORE, care ne-ar fi afectat producţia de salamuri crude-uscate dacă nu am fi avut această alternativă„, explică Radu Timiş, CEO-ul liderului pe piaţa de mezeluri, CrisTim, unul dintre avantajele staţiei de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz. Staţia a fost inaugurată săptămâna trecută în Filipeştii de Pădure (Prahova), în apropierea fabricii de mezeluri, devenită unicul beneficiar al resurselor de energie termică de 1,2 MW/h furnizaţi de staţie. Energia electrică va fi livrată în sistemul naţional.

    Proiectul a fost finanţat cu cinci milioane de euro de consorţiul Genesis Biopartner, format din firma românească Baupartner şi din firma suedeză Vireo Energy. Radu Timiş este cel care a pus localitatea Filipeştii de Pădure – aflată la mai puţin de 100 de km de Bucureşti şi circa 30 de km de Ploieşti şi considerată în urmă cu 16 ani zonă defavorizată – pe harta afacerilor de zeci de milioane de euro. „La început eram văzuţi ca nişte haiduci de autorităţi, din cauza unor beneficii ca absenţa impozitului pe profit şi reducerea taxelor vamale„.

    Cu 50 de angajaţi la început şi promisiunea de a ajunge la 1.000, reprezentanţii CrisTim erau priviţi cu neîncredere. Între timp, compania a ajuns la afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro în 2012 şi la aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează fie în fabrică, în cadrul firmei de construcţii sau în reţeaua de retail operată de CrisTim.

    Şi acestea sunt argumentele care l-au determinat, în urmă cu un an şi jumătate, pe  Michael Dietrich, CEO al companiei de construcţii Baupartner, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro în 2012, să îl aleagă drept partener în proiectul de construcţie a centralei de cogenerare din apropierea fabricii. Iniţial, cele două companii urmau să facă un parteneriat pentru finanţare, într-un raport de 50%-50%, dar între timp Timiş a renunţat la poziţia de investitor fiindcă „a venit criza, iar băncile nu au fost prietenoase„, spune el.
     

  • Ponta felicită IMM-urile că supravieţuiesc în pofida “eforturilor făcute fără voie” de către guverne

     “Mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper totuşi să vedeţi partea plăcută din ea: vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supravieţuiţi. Sunteţi extrem de rezistenţi şi toate guvernele din ultimul timp cred că au făcut fără voie, nu cu voie, toate eforturile ca dumneavoastră să nu mai existaţi. Când văd aceste cifre, că au rezistat companiile, unele chiar s-au dezvoltat, e un semn bun. Nu înseamnă că pornim ca înainte de ’89, adică mai merge, mai puteţi rezista la nişte taxe, impozite şi controale”, le-a spus primul-ministru participanţilor la un eveniment în cadrul căruia s-a lansat Carta albă a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

    În acest context, şeful Guvernului a precizat că restructurarea ANAF are ca obiectiv diminuarea marii evaziuni fiscale şi controlul nejustificat al societăţilor care plătesc taxe şi impozite cu regularitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DISPONIBILIZĂRI la Poştă: 3.650 de salariaţi, 11% din personal, vor rămâne fără loc de muncă începând cu luna septembrie

     La finele anului trecut, Poşta avea 32.887 salariaţi.

    “Începând cu luna septembrie 2013, din cadrul Poştei Române vor fi disponibilizaşi 3.650 de angajaţi, pe baza unui set de criterii stabilite de comun acord cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România. Aceste criterii sunt construite pe baza evaluării competenţei profesionale, abaterilor disciplinare cât şi a opţiunii individuale. Procesul de disponibilizare va fi aplicat fără să fie afectată derularea normală a activităţilor Poştei Române la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al Poştei.

    Anunţul survine unei întâlniri de lucru care a avut loc joi la sediul Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), la care au participat preşedintele Consiliului de Administraţie Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), conducerea executivă a operatorului, reprezentanţiai MSI şi conducerea Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Cer Guvernului finanţarea unui tronson al Autostrăzii Transilvania la rectificarea bugetară

     Emil Boc a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că înainte de a începe alte tronsoane de autostradă Guvernul ar trebuie să le finalizeze pe cele începute.

    “Solicit Guvernului ca la rectificarea bugetară să reintroducă la finanţare tronsonul Gilău – Mihăieşti din Autostrada Transilvania, pentru că a existat licitaţie făcută şi s-a reziliat contractul. Nu se poate spune că nu a fost bugetat acest segment de autostradă. Era un tronson cu toate exproprierile făcute, proiectarea era realizată, licitaţia adjudecată, constructorul nominalizat, bani în buget prevăzuţi. De ce s-a oprit o asemenea lucrare? Ca s-o legi de alt tronson, care nu are nici proiectare, nici exproprieri, şi nimic făcut? Înainte de a începe alte tronsoane de autostradă, de a face alte proiecte, să le finalizeze pe cele începute şi care sunt la îndemână pentru a fi finalizate”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autoritatea Naţională de Turism: Unităţile de cazare nu se mai pot autoclasifica, ci vor cere “stele” de la stat. 4.000 de firme vor fi verificate

     Potrivit ANT, în luna februarie 2011 s-a stabilit printr-un act normativ că unităţile de cazare, fie că sunt hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni, hanuri sau alte structuri, se pot autoevalua şi autoclasifica. După autoclasificare, instituţiile statului urmau să verifice dacă numărul de stele pus de proprietar pe faţada hotelului corespunde gradului de confort şi calităţii serviciilor din unitatea respectivă.

    Astfel, din 2011 s-au autoevaluat în vederea clasificării sau reclasificării 5.947 de structuri de cazare, din care 1.868 au fost verificate.

    “Am hotărât să renunţăm la autoclasificare, pentru a creşte calitatea serviciilor şi pentru a nu îi lăsa pe proprietari să interpreteze subiectiv legea. Au fost cazuri în care s-a procedat subiectiv şi când structuri de cazare au fost clasificate la un număr de stele, dar în realitate condiţiile de cazare nu corespundeau”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se transformă sticla la periferia Bucureştiului în marfă de lux pentru export

    A construit soţul o maşină de tăiat sticlă şi am început să facem tuburi pentru seringi în apartamentul nostru cu două camere„. Aşa descrie Gabriela Ştefănescu începuturile afacerii cu sticlă pe care a pornit-o în urmă cu mai bine de 20 de ani.

    Acum, compania Adrian Sistem şi brandul Gabriela Seres vând în toată lumea, ajungând chiar să facă decorul vitrinei magazinului Cartier din Paris. Printr-o tehnologie folosită de puţini dintre sticlarii renumiţi ai Europei, suflarea printr-un tub de sticlă, specifică producţiei de obiecte de laborator, cei doi fac obiecte de decor cu preţuri care pornesc de la 10 euro şi pot să ajungă la 2.000 de euro, în cazul candelabrelor.

    Acestea sunt vândute exclusiv pe pieţe din afara ţării şi au adus companiei soţilor Ştefănescu o cifră de afaceri de circa 400.000 de euro, în 2012. Implicarea lor într-o astfel de afacere nu este întâmplătoare: ambii au lucrat la o fabrică de sticlărie tehnică din Bucureşti. „În 1992, pluteau în aer privatizările şi începuse să se observe un dezinteres din partea conducerii fabricii„, spune Gabriela Ştefănescu. Deşi exista posibilitatea investiţiei în fabrica de sticlărie de laborator prin metoda MEBO (privatizare prin vânzare de acţiuni angajaţilor), cei doi soţi au preferat în acea perioadă să îşi deschidă afacerea lor, în propria locuinţă.

    Cu un echi-pament improvizat şi bazându-se pe experienţa de la fabrică, au început să facă tuburi pentru seringi. „Am început să mă duc cu oferte pe la institute de cercetare şi, pentru că produceam mai ieftin decât fabricile de atunci, am reuşit să trăim o perioadă astfel„. Mai mult decât atât, au crescut afacerea şi au mutat-o într-un alt spaţiu, o casă închiriată, unde lucrau la sobe speciale cu trei oameni care veneau după amiaza „pentru că nu am îndrăznit să îi angajăm definitiv„.

    Temerile lor au scăzut odată cu găsirea primului client din afara ţării şi comanda sa de sticle cu fruct în interior, foarte populare în acea perioadă. În paralel, au continuat să facă sticlărie de laborator iar, treptat, nici spaţiul din casă nu a mai fost suficient pentru comenzile primite. 

    DUPĂ ÎNCHIDEREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE STICLĂ – cu vaste spaţii de producţie şi unde se făcea odinioară fibră şi sticlă optică – cei doi au reuşit să închirieze un spaţiu la institut, în 1995.
    Au urmat participările la târguri de specialitate şi promovarea mai mult „din vorbă în vorbă„ care au adus colaborările cu designeri internaţionali. Primul târg unde au expus a fost MACEF Milano, unde s-au prezentat cu „lucruri mărunte„.

    Un italian i-a contractat atunci pentru mărturii de nuntă pentru câteva zeci de mii de euro. Apoi, un brand american de mobilă a dorit să îşi diversifice activitatea prin intermediul lor. Alături de acesta, Ştefănescu a început să conceapă produse noi, potrivite pentru interior, din segmentele Arts de la table şi decoraţiuni interioare.

    Alte comenzi au venit din partea unor firme americane specializate în produse pentru masă şi decoraţiuni interioare, Anthropology, (cu care au semnat cel mai mare contract, în valoare de 50.000 de euro) şi Arte Italica, dar şi din partea unor designeri europeni cum ar fi francezii Laurence Brabant – pentru o colecţie de obiecte destinate mesei sau Matteo Messervy – care a folosit candelabrale de mari dimensiuni făcute în atelierul soţilor Ştefănescu în decorarea unor centre comerciale din Franţa şi chiar la vitrina magazinului de bijuterii Cartier.

    „Produsele executate de noi au ajuns şi la o vitrină Hermes din Geneva sau Paris, ca urmare a colaborării cu designeri din străinătate„, spune Ştefănescu, pentru care nu este o problemă că designerii cu care colaborează nu obişnuiesc să menţioneze numele firmei sale când expun produsele. „Ei vând în nume propriu, iar produsele sunt luate din diverse ţări, de la firme care corespund gustului lor„. Deşi multe din produsele care se vând folosesc designul desenat de Gabriela Ştefănescu, ea respectă condiţiile celor care le vând în nume propriu.

     

  • Preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu directorul FMI: România are nevoie să fie asistată încă doi ani

     “Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar cu bunăvoinţa tuturor acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou”, a afirmat Băsescu la începutul întâlnirii cu directorul FMI.

    Lagarde a precizat că se află pentru prima dată în România şi abia aşteaptă negocierile pentru următorul pas, arătând că trebuie făcute mai multe reforme structurale.

    Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

    Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu, întrebat dacă toate proiectele începute de el vor fi terminate: E greu. Când o să mă întorc!

     “Mulţumesc lui Dumnezeu, ce mi-am propus să fac, am cam reuşit până acum. Premierul a fost plăcut impresionat de echipa pe care am lăsat-o la Ministerul Transporturilor şi le-a cerut să continue proiectele începute”, a spus Fenechiu, aflat la Ministerul Transporturilor.

    Întrebat de jurnalişti dacă crede că vor fi terminate toate proiectele, inclusiv autostrada Târgu Mureş-Ungheni-Iaşi, Fenechiu a răspuns că este greu.

    “Off, e greu….Când o să mă întorc !”, a spus Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord şi Coreea de Sud au reluat negocierile pentru redeschiderea complexului industrial Kaesong

     Negocierile au fost reluate către ora locală 10.00 (4.00, ora României) şi au loc după alte două reuniuni, luna aceasta, care nu au fost suficiente în vederea unei apropierei a poziţiilor asupra unei redeschiderii pe termen a complexului, închis în mod unilateral la începutul lui aprilie de către Phenian, în plină perioadă de tensiune între cele două ţări.

    “Voi face tot ceea ce este posibil pentru a redeschide Kaesong şi a-l transforma într-un parc industrial internaţional”, a declarat pentru jurnalişti Kim Ki-woong, şeful diplomaţiei sud-coreene.

    Phenianul şi Seulul vor să repornească această zonă de activităţi industriale considerată crucială atât pentru economia nord-coreeană, cât şi pentru întreprinderi sud-coreene care au pierdut milioane de dolari după plecarea celor aproximativ 53.000 de muncitori nord-coreeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 10.000 de steaguri pentru încoronarea noului rege al Belgiei vor fi produse la Târgu Mureş

     Compania producătoare de steaguri Romflag a anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, că va produce 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege al Belgiei, Philippe – ultimele având un design special.

    “Imediat după anunţul cu intenţia de abdicare a regelui Albert al II-lea al Belgiei, comenzile la Romflag au început să curgă, prin intermediul firmei-mamă Waelkens, din Belgia. Momentan sunt în producţie peste 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege, Philippe. Acestea vor fi expediate în Belgia pentru evenimentul de încoronare, din 21 iulie, Ziua Naţională a Belgiei. Tehnicienii şi echipamentele de la Romflag lucrează deja la capacitate maximă pentru a finaliza steagurile la timp”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro