“Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat”, a spus Stolojan, referindu-se la anunţul premierului Emil Boc de a depune mandatul Guvernului. Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, pe miniştri că a decis să depună mandatul Guvernului, confirmând informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind demisia sa din funcţie. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.
Tag: guvern
-
Iliescu: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate
Iliescu a afirmat că decizia premierului Emil Boc de a depune mandatul Guvernului este “o rezultantă a întregii evoluţii din ultima vreme”. “Este un prim pas realist, de înţelegere a unei cerinţe clare care a venit insistent în ultima vreme, inclusiv la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Însă, de fapt, cerinţa cea mai subliniată a fost demisia chiar a preşedintelui Traian Băsescu”, a spus el. El a apreciat decizia luată de premier ca un prim pas de înţelegere a nevoii schimbării, însă a subliniat că doar demisia Guvernului nu este suficientă.
-
Boc a demisionat: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară
“Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un “parteneriat corect în interes public”, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său.
-
Speranţa cu steluţe albastre
În acest sens, a fost pusă la punct o bază de date cu toate proiectele de investiţii, care va fi folosită pentru prioritizarea proiectelor în funcţie de posibilitatea de a le asigura finanţare. Pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, Guvernul a aprobat o listă de 100 de proiecte prioritare finanţate din bani de la UE, a căror realizare va fi monitorizată strict, notează FMI, care cere Guvernului să amelioreze absorbţia fondurilor structurale şi calitatea portofoliului de investiţii cu bani publici.
De asemenea, Guvernul va negocia cu Comisia Europeană o realocare a fondurilor între programele operaţionale, pentru a asigura suplimentarea banilor acolo unde este cazul şi nu a fost prevăzut în programarea bugetară 2007-2013.
Cum arată evoluţia absorbţiei fondurilor europene structurale şi de coeziune, ca procent din totalul alocării pentru perioada 2007-2013:
-
Modelul israelian în PDL
Memorabile rămân, în context, atât ideea Robertei Anastase de a redesena circumscripţiile electorale în funcţie de sondajele de opinie, în aşa fel încât să avantajeze PDL, cât şi consolarea Elenei Udrea că şi partidul de guvernământ din Israel a căzut în sondaje şi a avut parte de proteste de stradă, dar şi-a revenit în câteva luni la 40% din intenţiile de vot.
Năvala unor Vasile Blaga, Ioan Oltean sau Cezar Preda de a-i cere demisia lui Emil Boc dovedeşte însă că nu mulţi s-au lăsat impresionaţi de poveştile celor două înalte doamne ale partidului. Presa s-a umplut în ultimele zile de speculaţii despre comploturi ale unor grupuri din PDL care îi cer capul premierului şi de scenarii despre eventuale guverne conduse de aşa-numiţi tehnocraţi, numele cele mai des vehiculate pentru postul de premier fiind cele ale lui Mihai Tănăsescu, George Maior, Lucian Croitoru sau Mihai-Răzvan Ungureanu.
În cele din urmă, inclusiv Elena Udrea a făcut aluzii la o posibilă schimbare de direcţie, pentru ca şansele electorale ale PDL să nu fie trase în jos de lipsa de popularitate a guvernului Boc. “Partidul şi Guvernul au stat umăr lângă umăr în lupta pentru stoparea crizei economice. Dar asta nu înseamnă că, politic, trebuie să piardă împreună. Guvernul şi guvernarea trebuie să fie mândria, argumentul principal electoral al PDL, nu o greutate care să atârne de picioarele lui. Guvernul trebuie să fie puternic, prin cei care îl compun, dar şi prin susţinerea din Parlament. Pentru asta este nevoie de un drum nou, pe care să pornim în forţă, dar neapărat împreună!”, a scris Udrea pe blog.
“Nu comentez asemenea decizii sau asemenea speculaţii, eu ştiu ce am de făcut”, a declarat sâmbătă premierul Emil Boc, solicitat de presă să comenteze zvonurile despre o posibilă demisie a sa în cursul săptămânii viitoare.
-
Emil Boc: “Până miercuri va fi o stare în care vom avea şi viscol şi ninsori în diverse regiuni”
“Într-o formă sau alta, în diverse regiuni va mai continua – potrivit afirmaţiilor celor de la meteo – situaţia de zăpadă şi viscol, dar este sub control toată situaţia”, a conchis Boc.
Premierul Emil Boc a răspuns unei întrebări a presei privind o eventuală sancţionare a ministrului de interne, Traian Igaş, pentru declaraţia de joi potrivit căreia “s-au anticipat zăpezi mai mari ca în 1954”. “Sancţiunea este să-şi facă datoria. Vieţile oamenilor trebuie să fie salvate. Nu ştiu exact la care afirmaţii sau la ce declaraţii faceţi referire, pentru că ceea ce ne-a spus ANM s-a confirmat cu privire la viscol, cu privire la fenomenul poleiului, cu privire la menţinerea în continuare a vitezei viscolului, aşa încât nu văd ce motiv aş avea să iau decizii suplimentare”.
La rândul său, ministrul Igaş a negat că ar fi avertizat joi că vor veni zăpezi ca în 1954, avertisment în urma căruia oamenii au luat cu asalt magazinele, ca să-şi facă provizii. “Nu am făcut niciun moment această declaraţie, dar sigur că presa, aşa cum ne-a obişnuit de foarte multe ori, pune în gura unor politicieni şi vorbe pe care nu le-au spus.”
-
Emil Boc respinge “presiunile populiste” ale coaliţiei pentru majorarea salariilor
“Dacă economia ne va permite, că va fi primul trimestru, că va fi al doilea, atunci s-ar putea majora salariile şi pensiile”, a subliniat premierul la TVR, fără să ofere vreun posibil procent pentru majorări. “La Guvern nu va exista un robinet al populismului pe care îl folosim în an electoral”, a adăugat el, insistând că nu poate promite acum că salariile şi pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie, aşa cum îi cer partidele din coaliţie.
Coaliţia de guvernământ l-a mandatat luni pe premierul Emil Boc să negocieze cu FMI majorarea cu maximum 5% a salariilor şi a pensiilor începând de la 1 aprilie, a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.
Potrivit lui Boc, primele analize relevante despre condiţiile de majorare a salariilor şi a pensiilor se vor putea face abia după primul trimestru, când se va vedea şi cum au evoluat exporturile, şi ce se va întâmpla în zona euro, pentru care există prognoze referitoare la intrarea în recesiune în 2012.
Boc a invocat scrisoarea de intenţie către FMI din decembrie, care prevede că salariile şi pensiile vor fi îngheţate în 2012, pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB (ESA) şi că numai în măsura în care condiţiile economice o vor permite vor fi operate majorări prudente pe parcursul anului.
De asemenea, conform raportului la Legea bugetului de stat pentru anul 2012, “cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012, ajungând la 6,9% din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului 2012 până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,4% din PIB în anul 2011”.
“Eu înţeleg, şi ca om, şi ca prim-ministru, greutăţile prin care trec oamenii”, a spus Boc, adăugând însă că indiferent ce presiuni populiste s-au făcut, se fac şi se vor mai face asupra lui, rolul unui guvern este să facă ceea ce este corect pentru economie şi nu ceea ce i-ar plăcea.
El a promis însă că, dacă economia îşi va păstra cursul ascendent, prima măsură pe care o va lua Guvernul va fi reducerea CAS, pentru sprijinirea mediului de afaceri.
-
Din februarie, o firmă va putea fi înfiinţată în trei zile
“Solicit şi Oficiului Registrului Comerţului, prin Ministerul Justiţiei, să coreleze aceste proceduri, astfel încât, începând de săptămâna viitoare, să putem da o veste bună mediului de afaceri cu privire la simplificarea procedurilor administrative”, a spus Boc, adăugând că procesul va fi supravegheat de consilierul de stat Andreea Paul-Vass.
De asemenea, premierul a cerut Ministerului Finanţelor să pregătească schema nouă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM pentru crearea de locuri de muncă şi analiza rapidă a tuturor cererilor care vizează investiţii sau locuri de muncă în România.
“Ştiu, de exemplu, că Bosch a înaintat o cerere de ajutor de stat pentru ceea ce înseamnă creare de locuri de muncă şi investiţii la Cluj şi alte firme care vin acolo în locul Nokia. Este vorba de un angajament pe care l-am făcut mai de mult şi trebuie să fie respectat. Repet, nu pentru că este vorba de Cluj, acest lucru trebuie să fie oriunde în ţară, că este vorba de Delphi de la Iaşi sau de Ford de la Craiova sau de Pirelli de la Slatina, nu contează în ce parte a ţării, sunt investiţii care aduc locuri de muncă”, a afirmat Boc.
El a cerut ca până la 15 februarie să fie disponibilă lista cu investiţiile ministerelor în 2012 şi le-a cerut miniştrilor să facă o prioritizare a investiţiilor, în funcţie de faza în care se află lucrările. “Puneţi accent pe lucrările care se află în fază finală de lucru, adică lucrările care pot fi terminate în anul 2012”, a insistat Emil Boc.
În opinia lui, creşterea economică din 2012 trebuie să se bazeze pe fonduri europene (6 miliarde de euro), investiţii publice (38,2 miliarde de lei alocate din bugetul de stat), utilizarea schemelor de ajutor de stat şi de ajutoare de minimis pe care Guvernul le are la dispoziţie pentru sprijinirea firmelor, precum şi continuarea procedurilor de simplificare a procedurilor administrative, de reducere a tarifelor şi taxelor parafiscale şi de simplificare a procedurilor la care sunt supuse firmele.
-
Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet
“Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.
“Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.
Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.
România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.
Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.
Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
– Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
– Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România. -
Guvernul suspendă plata taxei de poluare până în 2013. Cum motivează Borbely
“Legea este în vigoare, dar suspendăm aplicarea legii până la 1 ianuarie 2013. Deci cei care au astfel de maşini mai vechi înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 au posibilitatea, dacă vor să vândă aceste maşini, să vândă până la sfârşitului anului 2012, fără a plăti taxa auto la prima vânzare”, a explicat Borbely.
El a explicat că introducerea taxei de poluare a fost făcută întrucât “Curtea Europeană de Justiţie ne-a obligat la această taxă”, astfel încât Guvernul a fost nevoit s-o aplice începând cu 13 ianuarie. “Dar, pentru că, în urma colectării informaţiilor din teritoriu, această decizie influenţează sute de mii de proprietari, am luat următoarea decizie: rămâne în continuare în vigoare reducerea cu 25% pentru cei care înmatriculează din data de 13 ianuarie 2012 maşini în România şi li se returnează diferenţa de taxă celor care au plătit mai mult în anii trecuţi şi dacă au plătit mai mult faţă de această reducere medie de taxa auto”, a explicat Borbely.
Potrivit lui Borbely, suma restituită poate fi însă mai mică de 25%, depinzând de vechimea vehiculului, iar formula de calcul poate fi accesată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
“Evident, vor fi discuţii cu Uniunea Europeană. Ne-am asumat această răspundere. Eu sper că nu va fi o problemă foarte acută, pentru că trebuie să înţeleagă şi ei. E vorba de sute de mii de proprietari şi trebuie să le dăm şansa să aibă acest termen”, a afirmat ministrul.
Celor care au plătit această taxă între 13 ianuarie şi data la care intră în vigoare ordonanţa aprobată luni li se vor restitui banii la cerere, prin direcţiile financiare locale. Ministrul a estimat că ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile.