BusinessMagazin

Tag: business

  • UPC lansează numerele verzi pentru companii

    Serviciul 0800FreeCall de la UPC Business oferă companiilor şi instituţiilor publice posibilitatea de a pune la dispoziţia clienţilor lor şi partenerilor de afaceri numere de telefon apelate gratuit, fără costuri  pentru iniţiatorul apelului. Clienţii UPC Business care vor alege acest serviciu îşi pot unifica punctele de contact într-unul singur, printr-un număr de telefon unic, apelabil atât din reţele fixe cât şi din reţele mobile, ceea ce reprezintă pe de o parte avantaj competitiv iar pe de altă parte un confort sporit pentru clienţii săi.


    Printre funcţionalităţile oferite se numără opţiuni cum ar fi Interactive Voice Response (IVR), rutarea apelurilor în funcţie de origine, dată, oră şi multe altele. Totodată, clienţii UPC au posibilitatea de a controla bugetul alocat acestui serviciu oferit gratuit, prin limitarea numărului de apeluri primite pe minut, restricţionarea apelurilor în anumite intervale orare sau stabilirea unui anumit buget pentru traficul lunar.

  • STUDIU: Antreprenorii români vor finanţare, dar să-şi păstreze şi independenţa în luarea deciziilor

     “Antreprenorii tineri români care au companii cu venituri până la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în România. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY România – Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare”, arată compania, într-un comunicat.

    Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori români, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august – 18 septembrie, 59% dintre ei având sub 40 de ani, iar 74% deţinând companii cu venituri sub un milion de euro.

    Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi tineri fac afaceri la Bucureşti pe o piaţă unde au cel mult 100 de concurenţi

    Andrei şi George s-au cunoscut În 2005, în vremea când lucrau la distribuitorul şi importa-torul de medicamente Montero, unul ca director comercial, celălalt ca director de IT. Acolo foloseau serviciul de business inteligence QlikView, cu care monitorizau vânzările, logistica, achiziţiile şi datele de piaţă. Au sesizat potenţialul existent legat de instrumentele de analiză de business, şi-au dat demisia şi au decis să încerce pe cont propriu. „Recunosc că succesul a venit destul de repede.

    “Nu a trebuit să ne stresăm prea mult“, spune Andrei Iordan despre începuturile din 2007 ale afacerii Winfo. Serviciul de business intelligence reprezintă, de fapt, un soft care preia date din mai multe surse şi pune la îndemâna managerilor analize cu scopul de a lua decizia cea mai eficientă în timpul cel mai scurt. Cei doi au găsit o piaţă în care perioada de creştere economică şi, deci, de creştere naturală a afacerilor le-a permis managerilor să func-ţioneze fără astfel de instrumente, devenite mult mai importante în perioade de declin. „În 2007, cultura afacerilor româneşti pentru servicii de business intelligence era aproape de zero.

    Când vorbeam despre business intelligence unei companii ni se spunea că şi firma respectivă sponso-rizează copii inteligenţi pentru concursuri internaţionale“, spune Andrei Iordan. Primul lor client a fost un concurent din industria farmaceutică al vechiului angajator, ADM Farm, însă cei doi au dat lovitura câteva luni mai târziu, când au semnat un contract cu filiala locală a retailerului Carrefour. Francezii au înţeles repede că au nevoie de un instrument rapid şi eficient de analiză de business – „educaţia e principalul criteriu care face ca acest produs să prindă la străini“.

    Strategia celor doi a fost ca în momentul când abordează o companie să găsească o nevoie a unui singur departa-ment pe care să o rezolve, pentru ca, ulterior, şi celelalte divizii să apeleze la serviciile lor. Iordan îi spune „land and expand“, menţionând că în aproape toate cazurile ei sunt cei care iau în vizor potenţialii clienţi şi niciodată invers. Odată cu startul crizei, comportamentele din rândul firmelor au început să se schimbe. Clienţii Winfo intraţi în portofoliu înainte de anul 2009 au continuat să investească la un nivel similar anilor precedenţi, însă găsirea de clienţi noi a devenit o sarcină tot mai dificilă – „le era frică să aloce orice fel ce buget pentru aşa ceva“. Apoi, în rândul multinaţion-alelor, cei doi spun că nu există foarte mulţi manageri care să-şi asume startul unui proiect la nivel local, întrucât execută direcţiile trasate din afara României. 80% dintre cei care au acceptat să aibă acces la un demo de o săptămână contra sumei de o mie de euro şi au observat ce rezul-tate se pot obţine au semnat un contract de business intelligence.

    Pasul cel mai dificil este con-vingerea angajaţilor din top management să accepte demonstraţia iniţială de o săptămână, caz în care rata de succes este doar de 15% – „din zece discuţii, reuşim să obţinem una, două demonstraţii“. În România există cel mult o sută de companii care furnizează servicii de business intelligence, cele mai multe în Bucureşti. Cei care activează în această industrie acoperă sute de companii, ceea ce îi face să fie unii dintre cei mai profitabili consultanţi din România. Un consultant de business tre-buie să înţeleagă rapid fenomenele de business, dat fiind că preia informaţiile de la oameni de afaceri care nu au neapărat un limbaj tehnic – „doar unul din cinci consultanţi e cu adevărat relevant“. Iordan observă că în România există puţine companii care au în propria organigramă structuri proprii de business intelligence, în condiţiile în care în Europa de Vest există nu doar angajaţi, ci şi departa-mente dedicate acestui sector.

    ferim analize pe baza cărora se iau decizii de milioane de euro. Nu sunt foarte multe proiecte de business intelligence generate la decizia oamenilor din România. Cele mai multe vin la cererea de la centru a multinaţionalelor“, spune Andrei Iordan. Cum multe dintre solicitările venite la filiala locală de la sediul central nu coincid cu piaţa locală, aprobarea modificării solicitate de la Bucureşti poate dura luni de zile, ceea ce duce la întârzierea obţinerii contractului de business inteligence. Princi-palul avantaj al folosirii unui astfel de instrument este agilitatea şi luarea deciziei în cunoştinţă de cauză şi nu pe bază de percepţie. „Dacă eşti un manager cu o funcţie extrem de importantă, trebuie să ai şi capacitatea de a abstractiza anumite lucruri. Ni se întâmplă să prezentăm un demo la o companie care produce biciclete, noi să arătăm o schemă despre trotinete şi apoi să ne întrebe «Pe biciclete se poate?». Sunt manageri care nu cunosc fenomene de business“, exemplifică Iordan.

    În portofoliul companiei, ponderea clienţilor români este de 1% din cifra de afaceri şi de 10% din numărul contractelor, restul veniturilor fiind generate de societăţi cu capital străin. Din cele mai importante zece companii din România, Winfo lucrează cu trei dintre acestea, cei mai mari clienţi fiind Automobile Dacia, Carrefour, Cora, GDF Suez, Romtelecom şi Ursus Breweries.
    Compania nu derulează în prezent afaceri cu instituţiile statului, dat fiind că nu respectă crite-riul impus în caietele de sarcini, respectiv o cifră de afaceri de cel puţin 25 de milioane de euro. 

    „Nici toată piaţa de business intelligence nu are o asemenea valoare în România“, spune George Savu. Compania a avut venituri de 600.000 de euro anul trecut, cu o marjă de profit de 16%. Creşterile de la an la an vor continua şi în viitor, iar cei doi nu îşi fac griji privind evoluţia afacerii pornite acum şase ani: „Nu ne-am lovit des de concurenţă. Piaţa nu e mare, iar aceste servicii sunt considerate high-end. Cel mai greu în România e să găseşti acel manager care are viziune şi o minte analitică şi îşi dă seama de valoarea informaţiei procesate în luarea deciziilor“.

  • Asseco, Fujitsu şi EMC au prezentat, la Mediafax Talks, soluţii IT pentru domeniul financiar-bancar

     Bogdan Mustaţă, Business Development Manager în cadrul Asseco SEE România, a precizat că “focusul” companiei vizează “aplicaţiile, soluţiile proprii din diverse domenii, în principal din domeniul financiar-bancară, dar şi din alte zone”.

    “Asseco România face parte din Asseco South Eastern Europe, o regiune cu multe provocări, foarte dinamică, cu cea mai mare diversitate politică, culturală, lingvistică, regiune ce acoperă 12 ţări”, a declarat Mustaţă, adăugând că peste 150 de bănci din regiunea est-europeană se numără printre clienţii Asseco.

    “În această regiune, zona de mobile este una dintre cele mai dinamice şi Romania se află în frunte”, a adăugat el, explicând această situaţie prin gradul mare de utilizare a “device-urile mobile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 15 ani de la apariţie, Ziarul Financiar se uită în urmă la evoluţia business-ului românesc

    “Este misiunea şi obligaţia noastră, a Ziarului Financiar  să urmărim şi să scriem despre evoluţia economiei româneşti cu actorii ei-antreprenori, oameni de afaceri , companii locale şi multinaţionale, bancheri sau guvernanţi. Este fascinant să vezi în timp cum au evoluat toţi aceşti actori, cu bucuriile sau dramele lor,  de unde au pornit, cum au crescut dar şi cum s-au prăbuşit  , cum i-au cucerit pe alţii sau au fost ei înghiţiti. Ziarul Financiar este istoria zilnică şi umană a businessului românesc.”, spune Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar

    15 ani pentru un business înseamnă mult. Mai ales pentru o publicaţie care consumă în fieare zi munca şi dedicare, emoţie, curaj şi inspiraţie. Jurnalişii de aici au crescut, s-au înnoit şi reinventat an de an, au scris business, pentru cei ce respira business.
    Ziarul Financiar a fost aproape de cei mai importanţi oameni ai mediului de afaceri, de cei mai mari jucatori din economie, de cei care formeaza comunitatea de business din România. Nu doar a scris despre oamenii care contează, dar a şi trăit schimbările aduse sau trăite de ei. A fost un acelaşi timp un martor al evoluţiei mentalităţilor clasei manageriale şi a antreprenorilor. A a surprins în fiecare moment tendinţele şi schimbarea exigenţelor şi valorilor la nivel naţional.

    Aşa a reuşit să îşi revendice poziţia de cel mai puternic  ziar de business din România.“Urmareşte drumul banilor şi vei afla adevărul. Asta încearcă să facă zi de zi Ziarul Financiar –să desluşească faptele, dincolo de vorbe şi declaraţii, urmărind traseul banilor din economie. Pentru că banii nu sunt un scop în sine ci până la urmă un mijloc de a civiliza lumea. Disciplinează mai mult decât orice lozinci viaţa oamenilor şi a organizaţiilor, fie acestea publice sau private”.

    Aceasta este viziunea redactorului sef al Ziarului Financiar, Sorin Pîslaru, în ceea ce priveşte evoluţia publicaţiei, de-a lungul celor 15 ani.Proiectul “Business-ul nostru e România” va spune poveştile business-urilor care în timp au ridicat şi susţinut România, ale companiilor şi oamenilor din spatele cifrelor, ale evoluţiei brandurilor, deciziilor şi mişcărilor importante ce au avut loc de-a lungul timpului în interiorul companiilor  despre care Ziarul Financiar scrie de 15 ani. Campania se va întinde pană în luna decembrie şi va acoperi principalele canalele media, print, online şi outdoor.

    Lansat în 1998, Ziarul Financiar apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Acum, în 2013, Ziarul Financiar scrie zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale: print, zf.ro, ZFCorporate.ro, ZFEnglish.com, live.zf.ro (emisiunea TV  online de business), versiune de mobil, aplicaţii de tableta şi de mobil pentru Android si iOS, newslettere, Facebook, Twitter.


     

  • Cum luptă editurile cu avansul internetului

    ECONOMIA POLONIEI A CRESCUT CU 4,5% ÎN LUNA IULIE, toate segmentele din PIB indicând salturi între 0,1 şi 7%. Singurul segment care a scăzut, cu 2,7%, a fost cel al cărţilor şi ziarelor, în condiţiile în care multe dintre cele aproape 1.000 de librării care au mai rămas în Polonia sunt deja în faliment, iar vânzările de cărţi scad de la lună la lună.

    Piotr Marciszuk este, înainte de toate, filosof, apoi scriitor – cu două cărţi lansate –, apoi editor (deţine Stentor Publishing House, cea mai mare editură poloneză pe segmentul de educaţie) şi apoi preşedintele Federaţiei Editorilor din Europa. Dacă ar fi rămas la primele două preocupări, ar fi fost mai liniştit, râde acum polonezul, uitându-se pe geam către Casa Poporului. A venit la Bucureşti la întâlnirea anuală a editorilor europeni, care are loc aici în acest an, dat fiind că Asociaţia Editorilor din România este ultima intrată în FEE, în 2011.

    Din poziţia de proprietar de editură şi din cea de responsabil pentru viitorul editorilor de carte europeni, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Editura sa, înfiinţată în 1993, este specializată pe editarea de manuale pentru ciclurile gimnazial şi liceal, dar businessul este acum ameninţat de o directivă europeană care spune că toate cărţile destinate elevilor vor fi editate în viitorul apropiat de asociaţii guvernamentale, care vor oferi conţinutul gratis.

    Din poziţia de preşedinte al editorilor europeni, lucrurile sunt şi mai complexe. „Tranziţia de la analogic la digital, pe care o trăim din plin acum, schimbă dramatic totul şi este un dezastru pentru piaţa de carte„, crede Piotr Marciszuk, explicând că, dincolo de veniturile editorilor, tranziţia aceasta duce la pierderea de locuri de muncă, la încetinirea afacerilor din domeniu, dar în special la nişte mutaţii care au loc în comportamentul cititorilor.

    Cărţile digitale se vând cel mai bine în UK (10% din piaţa totală de carte) şi Germania (4%), dar în niciuna dintre aceste ţări creşterea vânzărilor online nu a egalat scăderea cărţilor tipărite. Online, cărţile sunt mai ieftine şi cei mai mulţi cititori se aşteaptă să le găsească gratis. „Oamenii au impresia că, dacă e online, editura nu are niciun cost„, spune editorul polonez. Problema costurilor cu cărţile online se poartă şi la nivelul TVA-ului – în cele mai multe ţări europene, inclusiv în România, există TVA redus la cărţi tipărite şi cotă normală de TVA pentru cărţile online – explicaţia constă în faptul că o carte tipărită este un produs, iar o carte online este un serviciu. „Am reuşit să convingem forurile europene că de fapt această diferenţă nu există şi că taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie la acelaşi nivel pentru cărţile tipărite sau electronice; până la sfârşitul acestui an, cred că va fi aprobată modificarea legislativă.„

  • Un fost vicepreşedinte al grupului Orange a fost numit director financiar la subsidiara din România

     “Începând cu luna septembrie, Diego Martinez Lopez este noul director financiar al Orange România. El a preluat responsabilităţile de la Ludovic Pech, care a fost numit director financiar la Mobistar, Belgia, după ce, timp de trei ani, şi-a adus o contribuţie importantă la îmbunătăţirea performanţei financiare a Orange România”, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Cu experienţă în domeniul financiar, Lopez a coordonat numeroase programe strategice de eficienţă şi de transformare în cadrul grupului Orange şi a dezvoltat modele de business pentru lansarea de noi servicii şi tehnologii, precum servicii TV şi reţele broadband de mare viteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dupa 15 ani petrecuti in inchisoare, a dat lovitura in afaceri. Povestea detinutului care conduce un business de 50 mil. dolari, ajutat de fosti colegi de celula

     Dave Dahl a iesit din inchisoare in 2004. Avea 42 de ani si-si petrecuse 15 ani dupa gratii, pentru furt, spargeri si trafic de droguri. A vrut insa sa faca o schimbare in viata sa si a cerut ajutor specializat: a inceput un tratament, promitand ca va face ceva care va aduce lumii o contributie pozitiva.

    Painea organica produsa de Dave a fost lansata pentru prima oara pe piata din Portland, Oregon, in 2005. Raspunsul publicului a fost unul rapid si destul de pozitiv. De atunci, compania a crescut de la 30 la 250 de angajati, iar vanzarile au inregistrat un salt spectaculos: de la 3 milioane de dolari au ajuns la 50 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Provident începe operaţiunile şi în Bulgaria

    “Investiţia IPF în Bulgaria este susţinută de un aport substanţial de capital şi de o echipă internaţională de manageri experimentaţi. Ne dorim să dezvoltăm aici un business autonom, condus de manageri locali,” a spus Ivo Kalik, care devine astfel directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Echipa care va pune bazele operaţiunilor în Bulgaria este alcătuită din manageri din toate pieţele europene unde este prezent grupul şi va lucra împreună cu o echipă locală de peste 25 de angajaţi bulgari. Grupul are în plan investiţii de aproximativ 3,5 milioane de euro în dezvoltarea operaţiunilor din această ţară şi se aşteaptă să ajungă la acoperire naţională în 18 luni de la intrarea pe piaţă şi la circa 100.000 de clienţi în Bulgaria la maturitate, respectiv în 4-5 ani.

    Prima sucursală din Bulgaria a fost inaugurată astăzi la Sofia de către CEO-ul grupului IPF, Gerard Ryan. La eveniment a participat şi Jonathan Allen, Ambasadorul Marii Britanii la Sofia, care a declarat: ”Industria de servicii financiare din Marea Britanie este recunoscută în întreaga lume şi Provident este un exemplu de business britanic de succes, cu activităţi în multe ţări cu economii în creştere. Sunt bucuros că IPF a decis să investească în Bulgaria şi sunt convins că experienţa grupului din alte pieţe europene, inclusiv în România, îi va fi de mare folos aici şi că, în timp, va ajunge un important angajator şi în Bulgaria.”

    După inaugurarea sucursalei din Sofia, compania are în plan deschiderea unui punct de lucru în Plovdiv până la finele acestui an şi, la începutul lui 2014, extinderea în oraşele de la Marea Neagră Burgas şi Varna. Grupul britanic estimează că va avea 12 sucursale operaţionale pe piaţa din Bulgaria până în martie 2015.

    Bulgaria este cea mai nouă ţară în care activează IPF, deschiderea ei venind la scurt timp după intrarea grupului pe piaţa din Lituania, în iulie 2013.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi este parte a grupului britanic IPF, care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro. Provident are acum peste 780 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

  • Provident începe operaţiunile şi în Bulgaria

    “Investiţia IPF în Bulgaria este susţinută de un aport substanţial de capital şi de o echipă internaţională de manageri experimentaţi. Ne dorim să dezvoltăm aici un business autonom, condus de manageri locali,” a spus Ivo Kalik, care devine astfel directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Echipa care va pune bazele operaţiunilor în Bulgaria este alcătuită din manageri din toate pieţele europene unde este prezent grupul şi va lucra împreună cu o echipă locală de peste 25 de angajaţi bulgari. Grupul are în plan investiţii de aproximativ 3,5 milioane de euro în dezvoltarea operaţiunilor din această ţară şi se aşteaptă să ajungă la acoperire naţională în 18 luni de la intrarea pe piaţă şi la circa 100.000 de clienţi în Bulgaria la maturitate, respectiv în 4-5 ani.

    Prima sucursală din Bulgaria a fost inaugurată astăzi la Sofia de către CEO-ul grupului IPF, Gerard Ryan. La eveniment a participat şi Jonathan Allen, Ambasadorul Marii Britanii la Sofia, care a declarat: ”Industria de servicii financiare din Marea Britanie este recunoscută în întreaga lume şi Provident este un exemplu de business britanic de succes, cu activităţi în multe ţări cu economii în creştere. Sunt bucuros că IPF a decis să investească în Bulgaria şi sunt convins că experienţa grupului din alte pieţe europene, inclusiv în România, îi va fi de mare folos aici şi că, în timp, va ajunge un important angajator şi în Bulgaria.”

    După inaugurarea sucursalei din Sofia, compania are în plan deschiderea unui punct de lucru în Plovdiv până la finele acestui an şi, la începutul lui 2014, extinderea în oraşele de la Marea Neagră Burgas şi Varna. Grupul britanic estimează că va avea 12 sucursale operaţionale pe piaţa din Bulgaria până în martie 2015.

    Bulgaria este cea mai nouă ţară în care activează IPF, deschiderea ei venind la scurt timp după intrarea grupului pe piaţa din Lituania, în iulie 2013.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi este parte a grupului britanic IPF, care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro. Provident are acum peste 780 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.