Irene a pornit ca un ciclon tropical în Caraibe, a crescut la nivelul unui uragan de gradul 3, a lovit Coasta de Est a SUA şi a devenit din nou furtună tropicală înainte de a trece graniţa în Canada. Trebuia să fie unul din cele zece cele mai distructive uragane care au lovit SUA din 1980, dar nu s-a dovedit aşa de puternică precum au anunţat specialiştii.
În plus, aceste erori de gestiune au subminat imaginea Statelor Unite în străinătate şi au încurajat corupţia în cele două ţări, arată comisia pentru contracte pe timp de război, din care fac parte atât republicani, cât şi democraţi, care va preda un raport pe această temă, miercuri, Congresului. “Zeci de miliarde de dolari din banii contribuabililor au fost risipiţi din cauza unei lipse de planificare, cereri imprecise şi fluctuante, concurenţă inadaptată, criterii insuficiente de control şi supraveghere”, arată cei doi copreşedinţi ai comisiei, Christopher Shays şi Michael Thibault, într-un articol publicat duminică de Washington Post. Cei doi oficiali evocă, de asemenea, probleme de coordonare între numeroasele agenţii guvernamentale americane, dar şi comportamentul incorect sau neglijenţa angajaţilor federali în calitate de contractanţi.
Structura clasamentului se explică în primul rând prin creşterea pieţei asigurărilor în ultimele decenii, respectiv prin dezvoltarea ei inegală pe ansamblul statelor americane, şi doar în al doilea rând prin intensitatea în sine a dezastrelor şi valoarea în sine a distrugerilor provocate de ele. Compania de evaluare a riscurilor AIR Worldwide a estimat, de pildă, că dacă devastatorul cutremur din San Francisco din 1906 ar fi avut loc în zilele noastre, valoarea daunelor asigurate ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari.
Pentru uraganul Andrew din 1992, clasat în categoria a cincea (prima ca gravitate) şi cu pagube totale provocate de 26,5 miliarde de dolari, valoarea daunelor asigurate a fost de numai 15,5 miliarde de dolari la cursul de atunci, respectiv 24,9 miliarde la cursul din prezent.
Andrew se situează pe locul al doilea în istoria SUA după uraganul Katrina din 2005, care a provocat pagube estimate de autorităţile americane la 108 miliarde de dolari. Pentru Katrina, valoarea daunelor asigurate se ridica în 2005 la mai puţin de jumătate din totalul pagubelor: 41,1 miliarde de dolari, respectiv 47,5 miliarde la valoarea din 2011 a dolarului.
Datele au fost furnizate de divizia de analiză a daunelor materiale din cadrul Insurance Services Office (ISO), parte a companiei americane de servicii pentru asigurări Verisk Analytics.
După calculele companiei de evaluare a riscurilor Kinetic Analysis, bazate pe prognozele meteo valabile la 26 august, uraganul Irene ar putea provoca în total pagube de 5-10 miliarde de dolari, a transmis AFP. Duminică, Kinetic şi-a revizuit estimarea, conform Bloomberg, reducând-o la 3 miliarde de dolari. Tot duminică, guvernatorul de New Jersey, Chris Christie, a apreciat o valoare a pagubelor de “zeci de miliarde de dolari”, în urma inundaţiilor de clădiri, a întreruperilor în funcţionarea afacerilor din statele traversate de uragan şi în costuri de degajare şi reconstrucţie a zonelor afectate.
Sursa: Kiplinger.com
În Carolina de Nord, doi bărbaţi şi o femeie au murit loviţi de copaci care s-au prăbuşit, un altul fiindcă a pierdut controlul maşinii în care se afla şi a intrat într-un copac, iar într-o ciocnire între maşini într-o intersecţie unde semafoarele nu mai funcţionau din cauza furtunii şi-a pierdut viaţa o fată de 15 ani. În Virginia, patru persoane, între care un băiat de 11 ani, au murit lovite de copaci doborâţi din cauza vântului puternic.
În Florida, doi surferi au fost înghiţiţi de valurile înalte de peste 2 metri. În Maryland, o femeie a murit după ce un copac ce s-a prăbuşit peste locuinţa ei, iar în Connecticut un bărbat a fost ucis într-un incendiu declanşat de nişte fire electrice doborâte de furtună. În New Jersey, o femeie blocată într-o maşină prinsă de inundaţii şi care a chemat poliţia s-o ajute a fost găsită ulterior decedată în interiorul maşinii. Tot în New Jersey, un pompier a murit în cursul unei operaţiuni de salvare a unor victime ale inundaţiilor.
Circa 10.000 de zboruri aviatice comerciale au fost anulate şi peste 2 milioane de oameni au primit ordin de evacuare din zonele afectate de inundaţiile provocate de uragan, scrie Los Angeles Times. Autorităţile locale au dispus evacuarea locuitorilor din Staten Island şi Battery Park (New York), din zonele de coastă din New Jersey şi Delaware, precum şi a unor părţi din Rhode Island, Connecticut, Maryland, Virginia şi Carolina de Nord.
La New York, New Jersey, Philadelphia şi Baltimore, transporturile publice au fost suspendate, iar preşedintele Barack Obama, care şi-a întrerupt concediul pentru a veni la Washington, a declarat stare de urgenţă în nouă state. Oficialii Agenţiei de Management al Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) au avertizat că este posibilă producerea de noi tornade, după cele din Virginia, Carolina de Nord şi Delaware, care au dus la distrugerea sau deteriorarea câtorva zeci de clădiri. Comisia de Regementare a Activităţilor Nucleare a făcut demersuri spre a se asigura că toate cele 11 centrale nucleare din statele expuse sunt protejate.
În Virginia, Carolina de Nord şi Maryland, autorităţile au emis interdicţie de circulaţie după lăsarea serii, iar în unele locuri au interzis vânzarea de alcool. Peste jumătate de milion de locuitori din Carolina de Nord nu aveau curent electric sâmbătă seara. La Philadelphia şi în Virginia, unde peste 600.000 de locuinţe şi firme au rămas fără curent, locuitorii au fost avertizaţi să se aştepte la întreruperi ale electricităţii de o săptămână sau două.
Deşi înainte de a atinge coasta SUA a fost retrogradată la categoria 1 de Centrul Naţional pentru Uragane, Irene şi-a păstrat suficientă forţă încât să ameninţe în continuare zonele prin care trece, a transmis CNN. Irene a pierdut duminică statutul de uragan, transformându-se duminică în furtună tropicală, iar pentru anumite zone de pe coasta canadiană a fost emisă alertă de furtună tropicală.
La ora 09.00 GMT (12.00 ora României), centrul uraganului Irene se afla la 55 de kilometri de Cap Lookout, în North Carolina, fiind însoţit de rafale de vânt cu viteza de 150 de kilometri pe oră.
Aeroporturile din New York vor fi închise sâmbătă începând de la prânz (19.00 ora României), iar primarul Michael Bloomberg a ordonat evacuarea a peste 250.000 de persoane care locuiesc în zona inundabilă a oraşului.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Jobs, aflat în prezent în concediu medical, arată foarte slab, tras la faţă şi extrem de fragil, stând în picioare susţinut de o altă persoană care se uită la cameră. Fotografia este semnată de agenţia Pacific Coast News, specializată în poze de vedete.
Din fericire, TMZ nu a făcut comentarii despre aspectul fizic al lui Jobs, abţinându-se de la remarcele răutăcioase sau de prost-gust pe care le face de obicei despre celebrităţile de care e vorba în articolele publicate. Cititorii TMZ s-au indignat însă din cauza publicării pozei, considerând că ea încalcă intimitatea unui om demn de respectul americanilor pentru geniul lui tehnologic.
Reacţii ca “S-au terminat cumva ştirile cu grasa de Kardashian?”, “Limitaţi-vă la aventurile lui Lindsay Lohan” sau “Ruşine, retrageţi imediat poza de pe site!” abundă pe site, alături de urări de sănătate pentru Steve Jobs şi reflecţii ca “El a fost, ESTE şi întotdeauna va fi UN GENIU” ori “Steve Jobs, eşti un Thomas Edison al lumii moderne”. În fine, alţii au refuzat să creadă că poza e autentică şi i-au acuzat pe autorii ei că s-au folosit de Photoshop ca să denatureze imaginea lui Jobs.
Steve Jobs a demisionat miercuri, după 14 ani petrecuţi la conducerea companiei. “Am spus mereu că dacă va veni o zi când nu voi mai putea să fac faţă sarcinilor şi aşteptărilor ca CEO al Apple, voi fi primul care vă va anunţa”, a scris Jobs într-o declaraţie preluată de Bloomberg şi în care îl recomandă pe Tim Cook, fostul director de operaţiuni, drept cel mai potrivit pentru funcţia de CEO. “Din nefericire, acea zi a venit.”
Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din 17 ianuarie. Starea sa de sănătate a constituit obiectul unor speculaţii îndelungate, după operaţia de cancer pancreatic din 2004 şi mai ales după cea de transplant de ficat din 2009. Anul acesta, Steve Jobs a revenit pentru scurtă vreme din concediu în martie, pentru a prezenta ultima versiune de iPad, apoi pentru un dineu pentru liderii din Silicon Valley oferit de preşedintele Barack Obama.
După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.
Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.
În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.
Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.
“N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.
Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.
ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1
La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.
Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).
La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.
Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.
“Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.
Dacă vei cumpăra o pereche de pantofi de 70 de dolari, o mare parte din sumă reprezintă de fapt costurile cu chiria, depozitarea, reclama şi transportul pantofilor, nu produsul în sine, spun cei de la Financial Times citând un studiu al FED, prezentat de Business Insider. În plus, potrivit calculelor FED, circa 88% din cheltuielile consumatorilor reprezintă servicii şi doar 2,7% costul produselor realizate în China . Mai mult, dacă eliminăm transportul, procentul scade la 1,2%. Aşa că, în medie, pentru fiecare dolar cheltuit pe un produs cu eticheta “realizat în China”, 55 de cenţi se întorc în serviciile locale americane. În plus, pentru că tricourile, pantofii, DVD-urile sau televizoarele importate de aici sunt mai ieftine, ele contribuie cu mai mult decât cele aduse din Germania sau Japonia.
În timp ce indicele de referinţă al bursei americane a pierdut 6,7%, adică 1.030 miliarde de dolari, de la retrogradarea din 5 august, titlurile de Trezorerie SUA au crescut pe piaţa secundară în cel mai accelerat ritm din ultimele 12 luni, iar guvernul american s-a împrumutat la cele mai reduse dobânzi din istorie.
“Unul dintre cele mai perverse lucruri la care am asistat în 25 de ani de afaceri este că, după ce S&P a redus ratingul guvernului SUA, reacţia investitorilor a fost să se înghesuie tocmai în titlurile care au fost retrogradate, ieşind în acelaşi timp de pe acţiuni fără să se uite la preţ. Cotaţiile bursiere s-au decalat mult prea mult”, comentează Kevin Rendino, money manager la fondul american BlackRock, cu active de 3.650 miliarde de dolari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este dezgustător. Michelle profită de poziţia sa privilegiată în timp ce majoritatea americanilor care muncesc din greu abia îşi pot permite o săptămână sau două de concediu”, a declarat o sursă pentru National Enquirer. Când s-a făcut calculul final, s-a constatat că ea a chetuit peste zece milioane de dolari din banii contribuabililor doar pe vacanţe. Prima Doamnă ar fi petrecut 42 de zile de vacanţă în ultimul an, inclusiv cea din Spania de 375.000 de dolari şi cele patru zile la ski în Vail, Colorado, unde a cheltuit 2.000 de dolari pe noapte pentru un apartament la hotelul Sebastian. În plus, sejurul de nouă zile al familiei la Martha’s Vineyard este, de asemenea, scump, proprietatea închiriată costând 50.000 de dolari pe săptămână. “Lui Michelle îi plac, de asemenea, băuturile alcoolice scumpe în timpul excursiilor. Preferă martini cu votcă de cea mai bună calitate şi are o preferinţă aparte pentru vinurile spumoase scumpe”, a declarat sursa citată.