Tag: piata

  • Sunt romanii prea saraci sa-si cumpere ieftin?

    Daca ne uitam care sunt cele mai vandute produse electronice si
    electrocasnice in magazinele online, vom avea o surpriza. Printre
    cele mai bine vandute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG
    gasim patru modele cu preturi care depasesc 250 de euro, printre
    care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al treilea si
    acelasi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al cincelea, la
    preturi de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,
    dat fiind ca un mobil costa in medie cateva zeci de euro,
    beneficiind de subventiile acordate de operatorii de telefonie
    mobila in magazinele GSM. Acelasi clasament in magazinul online
    PCFun.ro contine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,
    dintre care pe locul al treilea un model HTC care costa 500 de
    euro. Pe pagina online a lantului de retail Domo, in top 5 al
    vanzarilor se afla trei modele Nokia, intre care un N97 la pretul
    de 600 de euro.

    Rezultatul este acelasi si in cazul laptopurilor sau al
    televizoarelor si al monitoarelor cu ecran plat, iar o cautare mai
    amanuntita va dezvalui probabil prezenta unor produse scumpe in
    topul dupa vanzari si in cazul altor categorii de produse. Oare a
    trecut criza?Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o
    anumita categorie, de asteptat ar fi ca intre cele mai bine vandute
    sa se gaseasca modelele din gama inferioara de pret, mai ales pe o
    piata sensibila la pret, care s-a diminuat chiar si la jumatate la
    anumite categorii de produse.

    “In medie, bonul de cumparaturi al unui roman este de
    aproximativ 45 de euro, in timp ce in alte tari din Europa Centrala
    si de Est vorbim de aproape 200 de euro”, apreciaza Iulian Stanciu,
    omul de afaceri de la carma eMAG, care mai detine actiuni in
    Asesoft si care a devenit recent actionarul majoritar, alaturi de
    Sebastian Ghita, al lantului de electroretail Flanco. Stanciu se
    refera la media cheltuielilor pe cap de locuitor intr-un an pentru
    produse electronice, electrocasnice si IT, indicator care a scazut
    in ultimii doi ani.

    In cazul particular al telefoanelor mobile, pozitionarea unor
    modele scumpe in topul vanzarilor poate fi explicat prin faptul ca
    “domeniul a ramas chiar si in criza unul cu tendinte bizare”,
    comenteaza Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie
    care opereaza o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.
    Inainte de toate, produsele telecom au fost intre cele mai afectate
    de criza de-a lungul ultimului an, vanzarile ajungand in al doilea
    trimestru la 39 de milioane de euro, fata de 55 de milioane de euro
    in perioada similara din 2009 si 73 de milioane in acelasi interval
    din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de
    piata Gfk.

    Totusi, mobilul este privit in continuare ca simbol al
    statutului social pentru mare parte a populatiei active, continua
    omul de afaceri explicatia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar si
    cel mai ieftin obiect care poate fi afisat in societate, prin
    comparatie cu o masina sau locuinta. Iar dincolo de categoria
    clientilor avizi de noile aparitii si dispusi sa sacrifice sume mai
    mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru multi
    dintre consumatorii care nu si-au mai permis extravagante in ultima
    perioada, celularul a fost printre putinele achizitii mai la
    indemana.

    In ce priveste celelalte categorii de produse unde, cel putin in
    magazinele online, topul vanzarilor este presarat cu modele scumpe,
    o posibila explicatie ar fi data de sintagma binecunoscuta ca
    “suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”. Intregul
    context economic din ultimii doi ani a impins consumatorii sa
    devina mai cumpatati si sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca
    o achizitie. Oamenii au ajuns sa cumpere mai putin si chiar sa
    amane anumite cumparaturi, mai ales din IT, piata care a coborat de
    la vanzari trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai
    69 de milioane de euro in al doilea trimestru din 2010, potrivit
    Gfk. Cei ce totusi au facut achizitii au fost dispusi sa
    cheltuiasca poate mai mult in virtutea lucrului care atunci cand
    are un pret mai ridicat este in multe cazuri si mai bun ori mai
    durabil.

  • Ce zic taranii care vin in Obor sa vanda in primul mall al rosiilor si gogosarilor

    Imaginea din fata gurii de metrou Obor nu da niciun moment
    impresia ca la doar cateva sute de metri fostul bazar in care a
    fost transformata piata cartierului a disparut, locul sau fiind
    luat de o cladire care seamana mai degraba a mall decat a spatiu
    destinat comercializarii legumelor si fructelor.

    La fiecare pas sunt amplasate “tarabe mobile” pentru reparat
    fermoare, printre care se plimba comerciantii de tigari si
    telefoane la negru. In fata pietei Obor insa, tarabele pline de
    CD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papuci
    de casa au fost inlocuite de dubele producatorilor de zarzavaturi,
    puse in linie intr-o parcare proaspat marcata.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Piata constructiilor va atinge punctul minim in 2011

    “Evolutia pietei din 2010 este inferioara celei din 2009. Este
    al doilea an consecutiv de contractie a valorilor din piata si din
    pacate, dupa discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii
    Fondului Monetar International saptamana trecuta si dupa reactiile
    pe care le avem in urma consultarilor cu reprezentantii
    guvernamentali, premisele sunt si pentru 2011 de mentinere a
    contractiei”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul Asociatiei
    Romane a Antreprenorilor de Constructii.

    El a precizat ca mentinerea pietei in 2011 la nivelul din acest
    an reprezinta un scenariu optimist.

    La jumatatea anului, Plosceanu estima ca piata constructiilor ar
    putea scadea in 2010 cu 35-40%, de la 12,6 miliarde euro in 2009,
    prognoza fiind in continuare valabila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice

    “Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
    perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
    medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
    intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
    exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
    Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
    Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
    medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.

    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
    doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
    termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
    facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
    inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
    (doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
    cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
    explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
    crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
    generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
    maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.

    Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
    ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
    chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
    echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
    genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
    2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
    care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
    ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
    relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
    care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
    deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
    problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
    vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
    finanta”, conchide Damian.

    Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
    explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
    Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
    produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
    bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
    situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
    platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
    fac dupa mai bine de sase luni.

    De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
    Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
    de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
    originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
    obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
    indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
    refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
    companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
    pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
    viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”

    Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
    paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
    contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
    “Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
    doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
    sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
    trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
    exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
    vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
    european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
    meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
    luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
    e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
    tara.”

    Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
    e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
    este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
    In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
    este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.

    Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
    specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
    medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
    fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
    circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
    cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
    pentru medicamente.

    Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
    9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
    starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
    decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
    jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
    pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
    fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa.

  • Piata ERP coboara sub 100 mil. euro in acest an

    In 2009, piata aplicatiilor software dedicate planificarii
    resurselor companiei s-a diminuat cu 17% fata de anul precedent, pe
    fondul crizei economice care a determinat companiile sa puna in
    asteptare asemenea investitii in aplicatii software. “Piata ERP din
    Romania este caracterizata de aceeasi asteptare combinata cu
    conservarea business-ului, determinate de un mediu economic
    instabil, influentat pe de-o parte de situatia mondiala, dar si de
    miscarile politice interne incoerente si nesigure”, se arata in
    studiul PAC.

    Astfel, in lipsa demararii unor proiecte de anvergura in ultimul
    trimestru al anului, se estimeaza ca piata va pastra tendinta
    descendenta si in acest an, cu toate ca traiectoria va fi mai putin
    abrupta, de numai 4% pe minus. “Din cauza gravitatii crizei
    financiare, competitia dintre furnizorii de solutii ERP s-a
    concentrat pe minimizarea preturilor, uneori chiar sub nivelurile
    acceptabile si bugetate de catre potentialii clienti”, spreciaza
    Eugen Schwab, managing director in cadrul PAC pentru Europa de Est.
    Revenirea pietei este asteptata in 2011, insa volumele din anul
    2008 vor fi depasite de-abia in 2013, urmatorii trei ani fiind
    estimati sa inregistreze o crestere de medie anuala de 14 procente,
    potrivit studiului companiei de consultanta.

    Piata de software ERP a ramas dominata de solutiile SAP si
    Oracle cu 9,5%, respectiv 7,1% din totalul estimat de PAC pentru
    licente si mentenanta software in anul 2009. Solutia Charisma a
    TotalSoft s-a situat pe pozitia a treia, urmata de Siveco
    Applications, fiecare o cota mai mica de 5% din piata.

  • Apartamentele din Bucuresti scoase la vanzare cu sub 100.000 euro reprezinta 90% din oferta totala

    “Proprietarii au inteles ca, daca nu lasa la pret, au tot mai
    putine sanse sa vanda. Acum, 91% din ofertele active de apartamente
    vechi se incadreaza in 100.000 euro, in timp ce in primavara, erau
    76%. Peste acest buget concurenta cu apartamentele noi este tot mai
    mare, iar cumparatorii se orienteaza prioritar spre acestea.
    Referitor la cerere, in aceasta perioada avem 88% cautari in
    bugetul de 100.000 euro, fata de 84% in primavara”, a declarat,
    intr-un comunicat, Razvan Muntean, manager general Imopedia.ro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agentii imobiliari se reorienteaza spre casele de lux, singurele care nu se cumpara pe credit

    “Piata rezidentiala de lux este o piata aparte. Clientii nu
    depind de credite imobiliare, deci nu sunt influentati de
    conditiile mai dure pe care le impun acum bancile. Aproximativ 90%
    dintre cei care achizitioneaza astfel de case le vor folosi in scop
    personal sau le vor oferi spre inchiriere”, a declarat pentru
    Gandul Robert Teodorescu, managerul departamentului de vanzari al
    agentiei imobiliare Regatta. Stefan Nita si Alexandra Demian se
    numara printre brokerii care au renuntat la a face business
    imobiliar in modul clasic.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pretul unui apartament, la jumatatea celui din 2008. Expertii spun ca ieftinirea nu e suficienta

    Daca in mai 2008 un metru patrat de apartament din Capitala era
    evaluat la aproximativ 2.300 de euro, in prezent, realitatea este
    sensibil diferita. In iulie 2010, pentru un metru patrat util de
    apartament bucurestenii cer, in medie, 1.245 de euro, conform unui
    studiu realizat de site-ul imobiliare.ro. Ieftinirea este evidenta
    si in termeni reali, urmarind raportul dintre castigul mediu net al
    unui roman si evolutia pretului unui metru patrat de locuinta.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Al patrulea jucator pe piata internetului mobil preplatit. Care sunt tarifele

    Aceasta este a patra companie care introduce in oferta sa
    servicii de internet mobil pe baza de cartela pre¬platita, dupa ce,
    anul acesta, au activat oferte de acest fel, in ordine, Vodafone,
    Cosmote si Orange. Pentru RCS&RDS este o dubla pre¬miera,
    pentru ca tot cu aceasta ocazie au fost lansate si primele cartele
    preplatite pentru servicii de voce. Pretul unei cartele este de
    trei euro fara TVA, daca utilizatorul doreste numai voce, si creste
    la 4,5 euro daca se opteaza si pentru internet, a anuntat ieri
    compania.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum se moare de urât în cartierele rezidenţiale. Singur-cuc pe şase etaje de bloc

    N-am văzut picior de locatar cât timp Alina, consultantul de
    vânzări, ne-a făcut turul complexului rezidenţial Doamna Ghica
    Plaza. Pustiu în curte, pustiu pe holurile blocurilor. Pe balcoane,
    nici o urmă de viaţă – un ghiveci cu flori, o jucărie sau o rufă
    pusă la uscat, măcar. Nici o perdea la fereastră. Îţi ţiuie
    urechile. “Locatarii noştri sunt acum la serviciu, de aia nu-i
    vedeţi pe aici”, explică Alina.

    Aici, în cele 616 apartamente din nouă blocuri s-au mutat
    deja… 35 de familii. Asta, în două luni de zile, de când s-a dat
    verde la mutări. Blocurile au până la 24 de etaje, aşa că fericiţii
    locatari pot să şi spargă lemne în casă, că sunt cam singuri pe
    şase etaje. “Aceasta este numai o situaţie temporară. Urmează să
    sosească şi restul în scurt timp, căci peste 40% dintre apartamente
    s-au vândut deja. Numai că n-au început oamenii să se mute; unii
    sunt în concediu, alţii încă aşteaptă să le vină mobila, să se
    poată instala. Nu s-a vândut încă totul nu neapărat din cauza
    crizei, ci fiindcă apartamentele s-au pus în vânzare foarte târziu,
    când erau aproape gata”, mai zice consultantul de vânzări.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info