Editorialul porneşte de la afirmaţia premierului desemnat Mihai Răzvan Ungureanu că va conduce un Guvern care merită încrederea publică, notând că acesta a înlocuit o parte a vechii coaliţii guvernamentale, şi anume miniştrii principalului partid al coaliţiei, cu politicieni tineri. Predecesorul lui Ungureanu, Emil Boc, a “căzut” în urma protestelor care au cuprins România în ultimele săptămâni şi care i-au luat pe politicieni prin surprindere, notează FT. Acestea au fost alimentate în parte de frustrarea faţă de programul de austeritate adoptat în schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE, a doua cea mai săracă ţară din UE fiind afectată dur şi de o reducere a salariilor cu două cifre, scrie editorialistul.
Tag: guvern
-
Premierul desemnat a anunţat componenţa noului Guvern. Care sunt noii miniştri – FOTO
“Voi cere viitorilor membri ai Cabinetului competenţă, profesionalism, responsabilitate, decenţă, modestie şi disponibilitate de dialog pentru ca intenţiile Guvernului să poată fi auzite. Nu pornesc de la principiul că urmează să fiu schimbat. Nu voi fi un prim-ministru care vine în fruntea Guvernului pentru a pleca” a declarat Ungureanu”.
“Sper că voi avea şi sprijinul celorlalte forţe politice. Sunt pentru un dialog cu repreuentanţii partidelor de opoziţie, pentru că împreună suntem responsabili pentru această ţară” a spus premierul desemnat.
-
– Marko Bela (UDMR) – vicepremier
-
– Cătălin Predoiu (independent) – ministrul Justiţiei
-
– Leonard Orban (independent) – ministrul Afacerilor Europene
-
– Lucian Bode (PDL) – ministrul Economiei
-
– Gabriel Berca (PDL) – ministrul Administraţiei şi Internelor
-
– Cristian Petrescu (PDL) – ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului
-
– Alexandru Nazare (PDL) – ministrul Transporturilor
-
– Stelian Fuia (PDL) – ministrul Agriculturii
-
– Cătălin Baba (PDL) – ministrul Educaţiei
-
– Răzvan Mustea (PDL) – ministrul Comunicaţiilor
-
– Claudia Boghicevici (PDL) – ministrul Muncii
-
– Bogdan Drăgoi (PDL) – ministrul Finanţelor
-
– Kelemen Hunor (UDMR) – ministrul Culturii
-
– Laszlo Borbely (UDMR) – ministrul Mediului
-
– Ritli Ladislau (UDMR) – ministrul Sănătăţii
-
– Cristian Diaconescu (UNPR) – ministrul Afacerilor Externe
-
– Gabriel Oprea (UNPR) – ministrul Apărării
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
-
UDMR pune condiţii pentru susţinerea noului Guvern şi vrea protocol al coaliţiei pe 2012
Kelemen Hunor a apreciat că până la învestirea noului Guvern mai sunt o zi şi jumătate şi că până atunci este timp pentru semnarea protocolului. Liderul UDMR a precizat că este vorba despre un protocol de funcţionare a coaliţiei guvernamentale pe anul 2012, convenit cu premierului desemnat. Kelemen a explicat că acest protocol ar trebui să vizeze de la probleme de la infrastructură până la probleme legate de învăţământ, liderul UDMR referindu-se la Facultatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş şi la Autostrada Transilvania.
-
Lista miniştrilor care ar putea alcătui noul Guvern
Andreea Paul Vass, Gabriel Berca, Cristian Petrescu, Alexandru Nazare, Stelian Fuia, Cătălin Baba, Răzvan Mustea, Claudia Boghicevici şi Bogdan Drăgoi sunt propunerile PDL pentru miniştri în Cabinetul Ungureanu, au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, surse din PDL.
Conform surselor citate, deputatul Răzvan Mustea, liderul OTPDL, va fi propus pentru conducerea Ministerului Comunicaţiilor.
De asemenea, secretarul de stat Cătălin Baba este propus la Ministerul Educaţiei, iar Alexandru Nazare la Transporturi.
Deputatul Stelian Fuia este propunerea PDL pentru Ministerul Agriculturii, iar senatorul Gabriel Berca este propus la Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Bogdan Drăgoi este propus de PDL la Ministerul Finanţelor, Andreea Paul Vass la Ministerul Economiei, Claudia Boghicevici la Muncă, iar Cristian Petrescu la Dezvoltare Regională şi Turism.
-
Cătălin Predoiu: Condiţiile meteo se menţin foarte severe şi se vor înrăutăţi în perioada următoare
Potrivit lui Predoiu, se va menţine codul portocaliu în judeţele în care el a fost deja declarat, vor fi intensificări ale vântului şi scăderi de temperaturi.
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a solicitat declararea stării de alertă în judeţ, însă Predoiu nu a aprobat-o, motivând că “potrivit acestei stări de alertă, practic se iau toate măsurile necesare pentru a înlătura efectele calamităţii şi, de facto, se acţionează ca atare; prin urmare, nu este nevoie de o declarare formală a acestei stări de alertă, cel puţin pentru moment”.
În ţară, “situaţia este sub control. Sunt câteva cazuri izolate care reclamă măsuri urgente şi de natură extraordinară, în special pentru a asigura asistenţă medicală unor persoane aflate în dificultate”, a precizat Cătălin Predoiu.
Premierul interimar a adăugat, referitor la participarea sa la un viitor guvern format de noul prim-ministru desemnat, Mihai-Răzvan Ungureanu, că preocuparea prioritară răâmne deocamdată cea în legătură cu problemele curente ale ţării, în special cele legate de intemperii. “De aceea, pentru moment, exclud orice discuţii de natură politică”, le-a spus el ziariştilor, adăugând însă că e convins că “vom mai avea ocazia să discutăm şi probleme care ţin de construcţia viitoare a guvernului”.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.
De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.
-
Cine este Mihai-Răzvan Ungureanu, noul premier desemnat
El l-a invitat pe Ungureanu sa continue programele incepute de guvernul Boc, precizand ca sarcina oricarui nou guvern va fi mentinerea cresterii economice prin crearea de locuri de munca, “inclusiv prin redeschiderea exploatari miniere avand in vedere cresterile de pe piata materiilor prime”.
Ungureanu a fost singura varianta luata in calcul de Basescu, decizia fiind anuntata dupa consultarile de luni cu partidele.
Presedintele a precizat ca a avut discutii cu fostul premier Emil Boc inca din luna decembrie despre predarea mandatului, din cauza ca puterea nu mai avea cum sa intruneasca majoritatea parlamentara necesara pentru adoptarea urmatoarelor legi ale reformei. Decizia a fost amanata insa pana la vizita delegatiei FMI-UE-BM, ale carei concluzii au fost prezentate duminica.
El l-a invitat pe Ungureanu sa continue programele incepute de guvernul Boc, precizand ca prioritatile noului guvern ar trebui sa fie restabilirea nivelului de trai al populatiei, respectarea angajamentelor fata de institutiile financiare internationale si mentinerea cresterii economice prin crearea de locuri de munca, “inclusiv prin redeschiderea de exploatari miniere, avand in vedere cresterile de pe piata materiilor prime”.
Noul prim-ministru trebuie sa aiba in vedere, potrivit lui Basescu, lupta contra coruptiei si aplicarea reformelor facute de guvernul Boc – aplicarea codurilor pentru justitie, a legii educatiei nationale, a noului cod al muncii si a noilor programe sociale destinate sa concentreze mai bine resursele existente.
Traian Basescu i-a multumit ex-premierului Emil Boc pentru “profundul devotament pe care l-a avut in serviciul public”.
“Optiunile mele ideologice au fost intotdeauna de dreapta”, a precizat Ungureanu, la reluarea mandatului. “Prioritatea mea este stabilitatea politica si economica a guvernului”, a subliniat noul premier desemnat.
El a spus ca primul sau obiectiv este formarea rapida a noului guvern, scop in care va incepe discutii cu partidele marti dimineata.
BIOGRAFIE
Mihai-Razvan Ungureanu s-a nascut la 22 septembrie 1968 la Iasi, este casatorit si are un fiu. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie din Iasi si Facultatea de Istorie din Iasi.
A fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (1998-2001), director general – emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003); coordonator adjunct, Initiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena (2003-2004), ministru al afacerilor externe (decembrie 2004 – martie 2007); coordonator adjunct, Initiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena (martie 2007-decembrie 2007); directorul general al SIE (din decembrie 2007).
A predat Istoria Moderna a Romaniei la Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi in perioada 1992-2006, intai ca preparator si asistent universitar, apoi conferentiar (din 2004) si profesor (din 2007).
A fost profesor invitat (Gast Wissenschaftler) la departamentul de istorie europeana, Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg im Breisgau, Germania (1993-1997), profesor asociat la Scoala de Studii Slavone si Est-Europene, Universitatea din Londra, Marea Britanie (1996-1998), Senior Reader la Scoala NATO (SHAPE) din Oberammergau, Germania (2001-2004), profesor asociat la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti (2002-2005), lector la Centrul de Studii de Securitate “George C. Marshall” din Garmish-Partenkirchen, Germania (2003-2005) si lector la Universitatea Nationala de Aparare.
Din anul 1998 este coordonator al colectiei Historia a Editurii Polirom, Iasi – Bucuresti. Este autor al urmatoarelor volume: “Documente statistice privitoare la orasul Iasi (1755-1828)”, 2 vol. (Iasi, 1997), în colaborare cu prof.univ. Ioan Caprosu; “Marea Arhondologie a boierilor Moldovei” (Iasi, 1998); “Convertire si integrare în societatea româneasca la începutul epocii moderne” (Iasi, 2004); “Rumänien (România)” în colaborare cu Thede Kahl si Michael Metzeltin (Viena, Münster, 2006); “Intotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie moderna” (Bucuresti, 2008).
Nu a fost membru al P.C.R.
Vorbeste fluent engleza, franceza si germana si satisfacator maghiara.
A fost/este membru al Societatii Române de Heraldica, Sigilografie si Genealogie a Academiei Române, filiala din Iasi (din 1993), membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi – Bucuresti (1996-1998), director al Centrului de Studii Românesti din Iasi al Fundatiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), Senior Fellow al Oxford Centre of Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1998-2007) membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice si Heraldica “Sever Zotta” din Iasi (din 1998), presedintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007), membru al board-ului “Colegiului Noua Europa”, Bucuresti (2002-2007), membru al board-ului The Romanian Journal of European Studies (din 2002), membru al board-ului Stiintific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007), director al Centrului de Studii Ebraice, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi (din 2004).
-
Cum a preluat România guvernul Boc, ce şi-a propus să facă şi ce a făcut în realitate
Aşa arată tabloul macro pentru cei mai bine de trei ani de guvernare Boc.
Însă, reformele promise şi iniţiate sunt departe de a fi înscrise la categoria “realizări”.
Guvernul Boc a încercat să facă reforma pensiilor, însă datele au arătat o creştere a cheltuielilor cu pensiile speciale. Reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul. Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. Consiliul Fiscal – autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificări – a arătat că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei. Această creştere explică în parte şi adâncirea deficitului fondului de pensii.
În planul asistenţei sociale nu există încă o bază de date centralizată. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Casa de Pensii – nu comunică în niciun fel. Deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se ştie exact câţi salariaţi există (şi implicit, de câţi este nevoie în administraţia publică), câţi plătitori de contribuţii sociale şi câţi dintre aceştia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câţi şomeri au existat la un moment dat în economie.
Guvernul Boc a încercat şi reforma salarizării. Însă, schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public nu a aşezat toate salariile din sistem pe o scară ierarhică. Nu există suficientă transparenţă şi un control al salariilor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Oamenii de afaceri vor guvern tehnocrat, dar nu-şi pun mari speranţe în el
Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert, spune că Guvernul Boc a făcut destul de multe lucruri bune, dar le-a făcut incomplet şi întotdeauna târziu. El a completat că Guvernul nu a luat măsurile din proprie iniţiativă, ci la presiunea Fondului Monetar Internaţional. Şucu vede Cabinetul Boc ca pe nişte naufragiaţi care au reuşit în final să umfle barca de salvare, dar care apoi nu şi-au mai dat seama unde este ţărmul. “Indiferent dacă viitorul guvern va fi tehnocrat sau politic, va fi tot ca Guvernul Boc, pentru că preşedintele nu va accepta niciodată un alt guvern decât unul vasal punctului său de vedere”, a mai spus proprietarul Mobexpert.
-
Antonescu: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice
“Plecarea Guvernului Boc e un prim pas către soluţionarea crizei politice. Este deschiderea drumului către alegeri anticipate, este singura formulă democratică, solidă, pentru reaşezarea vieţii politice româneşti pe un făgaş normal”, a spus Antonescu. În opinia sa, demisia Guvernului Boc e un fapt bun pentru România. “Demisia Guvernului Boc este un fapt bun pentru România. Este o victorie a tuturor celor care de la începutul anului au protestat cerând o schimbare politică majoră. Este plecarea celui mai incompetent, mai corupt, mai mincinos Guvern din istoria României, cel puţin de după 1989”, a spus Antonescu.