BusinessMagazin

Tag: sua

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • Puterile occidentale pun la bataie 15 miliarde de dolari pentru Libia de dupa Gaddafi

    În paralel însă, operaţiunile militare contra regimului lui Gaddafi continuă, mai cu seamă cu cât dictatorul a ieşit cu o declaraţie conform căreia exclude orice capitulare şi face apel la rezistenţă din partea susţinătorilor săi.

    Cei 15 miliarde de dolari reprezintă de fapt active libiene îngheţate de ţările occidentale care participă la sancţiunile contra regimului Gaddafi şi o parte din activele totale, estimate la 50 de miliarde de dolari, pe care vesticii îl acuză pe acesta că le-a deturnat de la poporul libian.

    De partea sa, SUA au insistat însă ca noua putere din Libia să combată extremismul, având în vedere suspiciunile ce planează asupra unora dintre liderii rebelilor, consideraţi apropiaţi de mişcarea Al-Qaida.

  • Prince, pedepsit să plătească 4 milioane de dolari unei companii de parfumuri (VIDEO)

    Compania Revelations Perfume and Cosmetics Inc. l-a acţionat în justiţie, acuzându-l că a făcut demersuri ca să împiedice eforturile ei de a lansa pe piaţă un parfum denumit după unul dintre albumele lui Prince, transmite AP.

    Compania, cu sediul în Huntingdon Valley, Pennsylvania, a argumentat că a obţinut licenţă pentru folosirea imaginii şi a numelui lui Prince, precum şi pentru a folosi titlul albumului “3121” spre a-şi promova în 2006 o linie de parfumuri. Numai că Prince şi-a încălcat ulterior promisiunea de a susţine promovarea liniei de parfumuri, după ce parfumul a fost lansat, în iulie 2007.

    Avocatul lui Prince a declarat pentru New York Law Journal că muzicianul va combate mai departe în justiţie decizia tribunalului, având în vedere că sentinţa privind plata daunelor trebuie confirmată de un alt judecător.

    Albumul “3121” a fost lansat în martie 2006. Denumirea albumului este considerată a avea legătură fie cu adresa unei vile pe care Prince o închiriase la Los Angeles, fie cu un verset din Psalmii biblici (Binecuvântat să fie Domnul, căci Şi-a aratat în chip minunat îndurarea fata de mine: parc-aş fi fost într-o cetate întărită” – 31:21).

    Albumul, care a produs trei single-uri (Te Amo Corazon, Black Sweat şi Fury), a fost prima creaţie a lui Prince care s-a lansat direct pe locul 1 în topul vânzărilor, cu 183.436 de exemplare vândute într-o săptămână.

  • Studiaţi gratis la Stanford

    Cursanţii online nu vor primi note sau credite care să conteze ca diplomă universitară, dar va exista un clasament comparativ între cursanţi, care vor primi un certificat de competenţă.

    Pentru cursul de inteligenţă artificială, participanţii ar trebui să aibă unele noţiuni de matematici superioare, precum algebră liniară sau teoria probabilităţilor, dar nu există restricţii pentru participarea la cursurile online. Cei înscrişi până în prezent din peste 175 de ţări sunt de toate vârstele, de la liceeni până la pensionari. Instructorii sunt Sebastian Thrun (foto şi Peter Norvig, doi dintre cei mai cunoscuţi specialişti în inteligenţă artificială.

    Platforma de predare este bazată pe sistemul de cloud computing de la Amazon, iar cursanţii vor folosi serviciul Google Moderator, ce le permite să voteze pentru cele mai bune întrebări la care profesorii trebuie să răspundă în sesiunile de chat sau videoconferinţă. “Ţările în curs de dezvoltare au necesităţi educaţionale imense. Suntem interesaţi să oferim restului lumii resursele de la Stanford”, a spus Thrun, ignorând astfel temerile că nişte cursuri gratuite vor dilua prestigiul Stanford, universitate cu taxe de studiu foarte mari.

  • Insomnia îi costă pe americani 63 de miliarde de dolari anual

    La cercetare au participat 7.428 de voluntari. Dintre aceştia 23% au recunoscut că au probleme legate de somn, cel puţin trei nopţi pe săptămână. Fie că este vorba despre dificultatea de a adormi sau chiar de somnambulism, problemele din timpul nopţii creează probleme în timpul orelor de muncă. Prea obosiţi pentru a se concentra, angajaţii care suferă de insomnie pierd în jur de opt zile de muncă pe an din pricina acesteia. Acest lucru înseamnă 2.280 de dolari pe angajat. Extins la nivelul întregii ţări, insomnia ajunge să facă o gaură de 63 de miliarde de dolari în economia Statelor Unite.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Nouă dispută politică privind deficitul bugetar al SUA, din cauza pagubelor produse de uragan

    Uraganul Irene a produs pe Coasta de Est, la sfârşitul săptămânii trecute, pagube în valoare de peste zece miliarde de dolari, a anunţat miercuri firma specializată Eqecat. Dar, fără să aştepte factura finală, liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor, a cerut economii bugetare în vederea echilibrării cheltuielilor provocate de uraganul Irene. ” În asemenea cazuri, statul federal are de jucat un rol şi este evident că vom găsi bani. Dar va trebui să facem în aşa fel încât să se realizeze economii în altă parte, în acest sens “, a declarat Cantor pentru postul de televizune Fox News.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E prea scump aurul pentru verighetă? Luaţi-vă inele de oţel (GALERIE FOTO)

    Una din zece verighete pentru bărbaţi vândute în ultima lună a fost din titan, susţine un reprezentant al casei de bijuterii Blue Nile, citat de CNN. Compania a lansat în iulie o colecţie de verighete masculine din titan. Alte companii, cum e Kay Jewelers, au încercat cu aliaje de tungsten (mai exact carbură de tungsten, un material folosit în industrie) sau de cobalt, un metal care seamănă la culoare cu platina şi care a prins ca alternativă la verighetele de aur sau platină, conform fondatorului Scott Kay, ce susţine că numărul magazinelor unde se găseşte colecţia sa de verighete de cobalt a depăşit 2.000.

    Alternative de criză la verighetele tradiţionale de aur (GALERIE FOTO)

    Preţul inelelor din metale “tehnologice” – între 30 şi puţin peste 300 de dolari, în funcţie de complexitatea modelelor şi de calitatea aliajelor – e într-adevăr atractiv pentru o epocă de cumpătare a consumului, cum e acum, dar mai ales în raport cu cel al bijuteriilor de aur, atâta vreme cât o verighetă masculină de aur de la Blue Nile costă peste 700 de dolari, iar una de platină ajunge la 1.900 de dolari. O uncie de aur costă circa 1.820 de dolari, cu peste 200% mai mult decât acum cinci ani, iar una de platină aproape 1.840 de dolari.

    Bijutierii recunosc că bărbaţii, mai puţin dornici de a purta aur ca simbol al fidelităţii conjugale şi mai dispuşi să caute lucruri mai ieftine, s-au adaptat mai rapid tendinţei de înlocuire a aurului din verighete, în timp ce femeile sunt mai tradiţionaliste. În plus, internetul e plin de avertismente despre alegerea verighetelor, din care reiese că tungstenul (wolframul) ar fi o alegere bizară (aliajul este extrem de dur, inelele nu pot fi ajustate şi e nevoie de proceduri speciale de îndepărtare a verighetelor de pe deget în caz de urgenţă), iar aliajele pe bază de cobalt chiar o alegere periculoasă, fiindcă pătează pielea şi îşi alterează aspectul.

    Cei ce mizează pe afacerile cu bijuterii din titan, oţel sau tungsten speră oricum că tinerii în căutare de alternative ieftine pentru nuntă vor profita de ocazie, ba chiar vor considera mai modern să poarte altceva decât eternul aur. “Parcă văd că la anul o să spuneţi că ultimul răcnet în materie a devenit aluminiul, sau chiar fierul forjat”, reflectează ironic un comentator de pe site-ul CNN.

  • Câştigurile unor directori din SUA sunt mai mari decât impozitele plătite de companiile lor

    Studiul a mai constatat că multe dintre aceste companii au cheltuit mai mult pentru activităţi de lobby decât cu impozitele. Raportul Institutului pentru Studii Politice din Washington a atins un subiect sensibil, într-o perioadă în care congressmenii trebuie să ia decizii dificile pentru reducerea datoriilor naţionale. După citirea raportului, reprezentantul democrat Elijah Cummings, membru al Comitetului pentru supraveghere şi reformă guvernamentală, a cerut organizarea unor audieri pe tema compensaţiilor salariale ale directorilor de companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea americanilor în economie a scăzut în august la minimul ultimilor doi ani

    Indicele privind încrederea populaţiei, calculat de Conference Board, a coborât de la 59,2 puncte în iulie la 44,5 puncte. Analiştii nu se aşteptau ca declinul să fie atât de abrupt. Temerile că Statele Unite ar putea să se îndrepte spre o nouă recesiune s-au amplificat. Scăderea încrederii ar putea să îi determine pe americani să reducă cheltuielile de consum, deşi datele privind vânzările de retail nu au indicat încă o astfel de tendinţă. “Trecem printr-o criză de încredere”, a declarat Tom Porcelli, analist la RBC Capital Markets în New York.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul Irene în SUA: 46 de morţi, inundaţii de proporţii şi glume de campanie electorală (VIDEO)

    Autorităţile din statul Vermont au declarat că se confruntă cu cele mai grave inundaţii din 1927 încoace şi că deja înainte de retragerea apelor s-au putut număra 263 de drumuri şi poduri afectate. Locuitorii din mai multe sate şi oraşe ale statului au rămas blocaţi de inundaţii, iar trei oameni au murit luaţi de ape.

    Marţi, oficialii Agenţiei federale pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) au sosit în Vermont cu 30 de camioane de ajutoare – alimente, pături şi alte obiecte de primă necesitate, transmit agenţiile de presă. Pentru zonele inaccesibile pe cale rutieră au fost trimise elicoptere. Preşedintele Barack Obama a declarat statul Vermont zonă sinistrată.

    Conform AP, din 8 milioane de americani rămaşi fără curent electric, marţi dimineaţă erau încă lipsiţi de electricitate 3,3 milioane de locuitori din 13 state, iar în unele localităţi va dura câteva săptămâni până la remedierea situaţiei. Autorităţile au estimat la 1 miliard de dolari numai pagubele provocate de vântul puternic, oricum inferioare celor provocate de inundaţii.

    GLUMIŢE DE CAMPANIE ELECTORALA

    Dezastrul a determinat şi comentarii curioase ale unor politicieni, cum a fost mult comentata intervenţie a Michelei Bachmann, unul dintre potenţialii candidaţi la preşedinţie din partea Partidului Republican, aflată în campanie electorală, care a declarat, referindu-se la necesitatea ca statul să taie din cheltuieli, că “nu ştie ce mai trebuie să facă Dumnezeu ca să atragă atenţia politicienilor”, după ce “am avut deja un cutremur şi un uragan”. Ulterior, Michele Bachmann a spus că de fapt era doar o glumă şi că ea are “un simţ dezvoltat al umorului”.

    Economic vorbind, daunele cărora va trebui ca firmele de asigurări să le facă faţă în total de pe urma uraganului sunt mult mai mici decât estimările cu două cifre vehiculate iniţial, ceea ce explică şi creşterea de marţi la burse a acţiunilor companiilor de asigurări. “Impactul Irene asupra asigurătorilor va fi redus. Daunele se vor situa probabil între 2 şi 5 miliarde de dolari”, a declarat pentru Los Angeles Times o purtătoare de cuvânt a Insurance Information Institute.

    În plus, unii analişti consideră că, dacă o parte din zonele afectate vor avea de pierdut în continuare din cauza reducerii activităţii de turism, vor creşte în schimb afacerile legate de reconstrucţia clădirilor şi a infrastructurii şi de reparaţiile de maşini.

    Între timp, o nouă furtună tropicală, denumită Katia, s-a format în apropiere de Insulele Capului Verde şi se deplasează spre nord-vest peste Atlantic, urmând să ajungă probabil miercuri sau joi la intensitatea de uragan. Este însă prea devreme de estimat dacă şi Katia va lovi coasta SUA.