BusinessMagazin

Tag: companii

  • Financial Times: “Restructurare-monstru” la Royal Bank of Scotland, cu cel puţin 30.000 de concedieri

     RBS, controlată de guvernul britanic printr-o participaţie de 81% din acţiuni, va anunţa probabil săptămâna viitoare retragerea din multe activităţi riscante din zona de investment banking, precum şi un plan de vânzare a majorităţii afacerilor internaţionale, potrivit Financial Times (FT).

    Restructurarea se va încadra într-o serie de “măsuri brutale” de reducere a cheltuielilor şi disponibilizări, dorite de către noul director general al băncii, Ross McEwan. Se estimează că restructurarea şi celelalte măsuri pregătite de McEwan ar putea conduce la disponibilizarea a mai mult de un sfert dintre cei 120.000 de angajaţi ai băncii în următorii 3-5 ani.

    “Eu nu doresc să conduc cea mai mare bancă din lume. Eu doresc să conduc cea mai bună bancă din Marea Britanie, ceea ce nu are de-a face cu mărimea instituţiei. Multe dintre costurile noastre sunt vechi, generate de statutul de grup global, care nu ne mai caracterizează”, a declarat McEwan într-o postare publicată recent pe site-ul băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Citibank în 2014, la un an de la renunţarea la portofoliul de retail

    300 DE MILIOANE DE EURO. Acesta este pragul peste care o companie este considerată mare de Citibank, a cărei activitate se împarte pe trei nişe, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi „bucăţica de care mă ocup eu, practic ceea ce înseamnă relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali„, spune Dragoş Popa, director executiv, departamentul clienţi companii multinaţionale Citibank România.

    DRAGOŞ POPA ARE 42 DE ANI ŞI 18 ANI DIN CARIERĂ I-A PETRECUT ÎN BANKING, DINTRE CARE NOUĂ LA CITIBANK. „Am plecat şi m-am întors, de trei ani„, spune el, vorbind degajat şi cu pasiune despre activitatea departamentului pe care îl coordonează. Pentru a-şi ilustra spusele, rulează chiar filmuleţe care arată activitatea unui trezorier într-o companie clientă, care poate verifica informaţiile sau poate derula operaţiuni de pe tabletă, la micul dejun. „Există un match, o potrivire între ADN-ul nostru şi cel al multinaţionalelor, pentru că operăm în acelaşi mod.

    Avem sistemele, comunicarea, modul de abordare la nivel de creditare. Ştim prin intermediul sistemului parent, regional şi local account manager, care sunt nevoile lor foarte repede şi acţionăm ca furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru ei„, spune Dragoş Popa. Divizia pe care o coordonează se adresează multinaţionalelor clienţi globali ai Citibank şi, adaugă el, „în nişa pe care ne aflăm noi concurenţa, este destul de rarefiată„. Argumentele urmează.

    Chiar dacă este de origine americană, Citibank este, după cum spune reprezentantul său, „prin vocaţie o bancă internaţională„, fiind prezentă în peste 160 de ţări; mai mult, instituţia financiară vizează în principal companiile multinaţionale care au o prezenţă la fel de extinsă sau poate chiar ceva mai puţin. Spre deosebire de alte băncii americane Citi a marşat pe abordarea globală, pe extinderea reţelei în cât mai multe ţări, aceasta fiind, conform lui Popa, unul din principalele puncte forte.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2012 o cotă de piaţă de 1,7%, cu active bilanţiere de 6,2 miliarde de lei. În urmă cu un an, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citibank România, care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice. Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Departamentul pe care îl coordonează Dragoş Popa asigură puntea de contact între subsidiarele companiilor multinaţionale şi nevoile bancare ale acestora în România. „Lucrăm cu companii din întreaga lume şi avantajul nostru este că avem o reţea care nu e localizată într-o zonă anume, fie ea Europa sau Asia„, arată Popa. Banca şi-a început activitatea în România în 1996, pentru că pe piaţa autohtonă apăruseră deja multinaţionale cu care Citibank lucra deja pe alte pieţe.

  • Ponta: Huawei nu face nimic pentru STS şi furnizează demult echipamente. Băsescu atacă investitori

     “Pot să vă precizez că ideea că Huawei o să vină să facă nu ştiu ce pentru STS este cel puţin – cum pot să mă exprim diplomatic – este un neadevăr. Din câte ştiu, şi este public, compania Huawei furnizează de ani de zile pentru marile companii de comunicaţii de pe piaţa României echipamente, dar nu doar de pe piaţa României, ci de pe piaţa Uniunii Europene”, a spus Ponta.

    Solicitat să explice înţelegerea convenită cu Huawei din perspectiva îngrijorărilor pe care alte state membre NATO le-au exprimat, şeful Guvernului a susţinut că nu există astfel de îngrijorări.

    “Nu există aşa ceva. Ştiţi foarte bine că şi Statele Unite ale Americii, şi Europa lucrează în foarte multe sisteme cu compania Huawei. E o prostie ce a spus domnul preşedinte, ca să vă spun direct aşa, că nu mă înţelegeaţi când eram prea diplomat”, a completat Ponta.

    El a asigurat că vor exista licitaţii organizate conform legislaţiei europene şi l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că periclitează mediul investiţional prin declaraţii iresponsabile la adresa unor companii, precum KazMunaiGaz, Dacia Renault şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindicatele şi patronatele cer refacerea politicilor privind energia electrică şi gazele naturale

     Scrisoarea deschisă, adresată preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, miniştrilor Economiei şi Energiei, şefului Misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter şi şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, este o “ultimă soluţie” în încercarea de a insista ca autorităţile să găsească, urgent, soluţii corecte pentru marile companii industriale din România, susţin semnatarii documentului.

    “Dacă România nu va implementa rapid măsuri substanţiale pentru rezolvarea situaţiei din domeniile de energie electrică şi de gaze naturale, riscul relocării se transformă în realitate, în scurt timp. Povara costurilor uriaşe şi artificiale care ameninţă industriile producătoare are, de asemenea, consecinţe potenţial ireparabile asupra economiei naţionale. În ciuda aşa-zisei strategii publice de axare pe industria naţională, ca motor al creşterii economice, ne aflăm, acum, într-o situaţie disperată.

    Distorsiunile provenite de la politicile privind electricitatea şi gazul natural, care au continuat în ultimul an, au avut un impact negativ semnificativ asupra competitivităţii industriilor energo-intensive din România şi, în cele din urmă, asupra sustenabilităţii şi a viitorului acestor industrii”, se arată în scrisoarea semnată de organizaţiile sindicale şi patronale.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Directorul Renault: Renault ar avea probleme dacă Peugeot ar întâmpina dificultăţi serioase

     “Nu avem absolut nici un interes ca rivalul nostru francez să ajungă în dificultăţi serioase, pentru simplul motiv că avem mulţi furnizori în comun”, a afirmat Ghosn la postul de radio RTL, preluat de Wall Street Journal.

    Astfel, Renault ar fi de asemenea în dificultate dacă furnizorii ar avea probleme deoarece Peugeot sau un alt producător auto ar înregistra vânzări în scădere puternică sau ar reduce producţia, a afirmat Ghosn.

    Companiile auto care au adoptat sisteme de aprovizionare “la timp” pentru a reduce costurile generate de acumulările de inventar pot avea probleme atunci când unul sau mai mulţi furnizori întâmpină dificultăţi, fiind în unele cazuri determinate să suspende liniile de producţie. O astfel de situaţie a apărut după cutremurul şi valul tsunami care au lovit Japonia în anul 2011, când unele fabrici ale companiilor auto japoneze au oprit producţia timp de mai multe săptămâni, după blocarea reţelelor de furnizori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica şi Transgaz au fost mutate de Guvern de la Finanţe la SGG

    Tot prin ordonanţă de urgenţă a fost aprobat şi transferul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) de la Ministerul Agriculturii tot la Secretariatul General al Guvernului (SGG), au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Transelectrica şi Transgaz sunt unele dintre cele mai valoroase companii din sectorul energetic şi s-au aflat în portofoliul Ministerului Finanţelor, condus de PNL.

    Secretariatul General al Guvernului este condus de Ion Moraru, fost senator PSD.

    Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată în ultima şedinţă de guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat.

    Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

    În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

    Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile.

    Statul deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş.

    În cazul Agenţiei Domeniilor Statului, Guvernul a intenţionat, prin Legea de vânzare a terenurilor agricole către persoanele fizice, să reducă din atribuţiile acesteia, dar ulterior, după ce preşedintele Traian Băsescu a formulat mai multe observaţii solicitând modificarea propunerii, a decis ca Agenţia să fie păstrată în aceeaşi formulă la Ministerul Agriculturii, iar în cadrul ministerului să fie înfiinţată şi o direcţie specială pentru terenuri în suprafaţă de peste 30 hectare.

    Agenţia Domeniilor Statului dispune de multe proprietăţi, în principal terenuri, care pot fi vândute.

  • Care sunt companiile care ar putea aduce anul acesta un câştig din două cifre

    În ciuda acestor rezultate bune, anul 2014 a debutat cu corecţii importante, atât în luna ianuarie, cât şi la începutul lunii februarie. De la începutul anului şi până în prezent, SP500 a pierdut 5%, FTSE100 şi DAX au scăzut cu 4,4%, iar indicele bursei nipone s-a corectat cu 14,4%, se arată în analiza Tradeville.

    Cea mai mare expansiune a afacerilor pe 2013 a raportat-o Impact Bucureşti (IMP), singura companie românească din cele 10 analizate. Dezvoltatorul imobiliar a reuşit un salt cu 162% al veniturilor din exploatare, în timp ce cheltuielile aferente au avansat cu doar 11%. De altfel, rezultatele tot mai bune afişate de Impact s-au resimţit în cea mai bună evoluţie de pe BVB în 2013, titlurile companiei avansând cu 375%.

    A doua cea mai importantă creştere a afacerilor, dintre cele 10 companii, a fost înregistrată de Microsoft (MSFT). Cel mai mare producător de software din lume este singura companie străină din cele analizate care a reuşit o expansiune de peste 14%, rezultatele completând trendul multi-anual de creştere (30 ani de creşteri neîntrerupte), potrivit raportului efectuat de analişti.

    Bank Of America (BAC) a afişat a treia cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, cu 6,6%. Cea mai mare companie din lume după valoarea de piaţă, Apple, a reuşit un avans al afacerilor de 5,6%, pe fondul unor vânzări peste aşteptări de iPad-uri şi Mac-uri, care au compensat livrările mai slabe de iPhone.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea celor 10 companii analizate de Tradeville, cel mai mare avans al profitului net pe 2013 a fost reuşit de Deutsche Bank (DBK), cu 243%, deşi afacerile companiei au scăzut cu 5,3%. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din zona euro, a fost urmată la capitolul creşterii profitului de o bancă de peste Ocean, Bank of America (BAC), cu un salt de 173%. Al treilea cel mai mare avans al profitului, de aproape 50%, a fost obţinut de Microsoft (MSFT).

  • A devenit antreprenoare după 16 ani petrecuţi în corporaţii: acum identifică abilităţile copiiilor încă de mici şi face bani din asta

    Mihaela Feodorof este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman în Power” .(19 martie 2014)

    “A venit la noi un tânăr, olimpic internaţional la informatică, însoţit de mama sa, medic. M-a surprins tristeţea lui şi, deşi de evaluările tinerilor se ocupă colegele mele, cu calificare de psiholog, l-am întrebat de ce e atât de trist. Am aflat că informatica, în care făcea de fapt performanţă, nu îi aducea satisfacţii şi nici nu ştia ce altceva ar putea face”, povesteşte Mihaela Feodorof.

    După ce tânărul a fost evaluat, s-a dovedit că are înclinaţii antreprenoriale; deşi era invitat să se înscrie la universităţi cu profil de informatică fără examen, el a ales să urmeze cursurile unei facultăţi de afaceri. Cu exemple de acest fel îşi descrie Mihaela Feodorof firma sa, numită iniţial Yourway, în care a investit în primă fază, pentru instrumente şi certificări, în jur de 10.000 de euro.

    Au urmat apoi sumele investite în formarea sa şi a celor trei angajaţi, în sediu şi în alte instrumente adăugate portofoliului, suma depăşind astfel 100.000 de euro. Iar Mihaela Feodorof a ales să separe cele două activităţi distincte, în platforme diferite: Performance way (destinată companiilor) şi Yourway (pentru tineri, adolescenţi şi copii). Firma are acum patru angajaţi, doi colaboratori, o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar antreprenoarea spune că „nu mi-am propus să duc acasă mai mulţi bani decât pe vremea când eram angajată, pentru că nu mâncăm cu mai multe guri”.

    În 2009, când împlinea 40 de ani, Mihaela Feodorof a ales să părăsească mediul corporatist, un fotoliu de director în domeniul resurselor umane şi siguranţa unei slujbe la BRD. „Plecarea a fost un exerciţiu care mi-a luat mai bine de un an, pentru a-mi fi limpede ce şi cum vreau să fac”, povesteşte ea. În cadrul BRD a lucrat 16 ani şi „din afară arăta ca un traseu profesional stagnat„, însă în realitate, spune ea, au fost două companii şi două trasee distincte. Pentru că în primii ani, până în 2000, BRD a fost prima bancă privată din România crescută sub cultură americană şi canadiană, iar la întoarcerea sa din concediul de maternitate instituţia financiară fusese deja preluată de francezii de la Société Générale.

    După încă şapte ani în cadrul băncii, ajunsese în punctul în care simţea nevoia unei schimbări. „A fost incredibil de greu să înţeleg că trebuie să ies din spaţiul de confort pentru a fi mulţumită”, povesteşte ea. A urmat un an de întrebări şi căutări. Îşi propusese să-şi dea demisia la finalul anului 2008, când deja se declanşase criza, dar efectele acesteia nu se făceau încă simţite în România. Cei foarte apropiaţi o îndemnau să se mai gândească, iar un nou termen impus a fost primăvara lui 2009; în primele luni din an s-a hotărât că nu-şi mai doreşte statutul de angajată şi că vrea, în continuare, să lucreze cu oamenii.

    În BRD, povesteşte ea, avea instrumentele necesare, bugete, libertate de acţiune, spre deosebire de multe alte companii din alte industrii, pentru că n-ar fi schimbat banca franceză pe o altă instituţie financiară. Şi apoi i-a devenit clar că nu vrea să mai fie niciodată angajată. „Privind în urmă, îmi dau seama că n-a fost deloc uşor. Dar îmi recăpătasem energia şi bucuria de a lucra„, povesteşte ea.
     

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice