Tag: sua

  • Mesaje cutremurătoare înregistrate în ultimele momente de viaţă ale victimelor de la 11 septembrie 2001

    Fie că au fost lansate prin telefoane mobile, telefoane fixe încă în stare de funcţionare din World Trade Center (WTC) sau prin telefoanele cu plată disponibile la bordul avioanelor deturnate, unele dintre aceste mesaje au fost salvate. Un astfel de exemplu este apelul unei femei, Melissa Doi, în vârstă de 32 de ani, care se afla atunci într-o companie ce îşi avea sediul la etajul 83 al turnului de sud al WTC. Ea a putut rămâne la telefon cu un angajat al serviciilor de urgenţă timp de patru minute, după impactul avionului:

    – “Voi muri, aşa este?”, afirmă ea plângând.

    – “Nu, nu, nu, nu”, răspunde operatoarea.

    – “Voi muri, ştiu!”

    – “Doamnă, doamnă, spuneţi-vă rugăciunile”, afirmă angajata în semn de consolare.

    – “Doamne, te rog …”

    Conversaţia se încheie la scurt timp după un strigăt de ajutor disperat al Melissei Doi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Septembrie agitat pe ambele maluri ale Atlanticului

    Explicaţiile ţin de proaspăta înrăutăţire de către Banca Centrală Europeană a previziunilor de creştere economică (de la 1,9% la 1,6% în anul curent şi de la 1,7% la 1,3% la anul), precum şi de reînceperea speculaţiilor că Grecia, a cărei economie s-a prăbuşit cu 7,3% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ar putea ieşi din zona euro. Preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, a pregătit pentru octombrie chiar nişte propuneri de “guvernare economică” pentru zona euro, care fixează în premieră condiţiile în care o ţară poate fi dată afară din uniunea monetară.

    Cât despre mult-aşteptatul discurs de joi al preşedintelui american Obama despre planul de a stimula economia cu aproape 450 de miliarde de dolari, prin reduceri de impozite şi creşteri de cheltuieli pentru crearea de locuri de muncă, republicanii au anunţat deja de miercuri că îl vor respinge, fără măcar să fi aşteptat să-l asculte, având în vedere campania lor constantă pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Investitorii au rămas însă cu speranţa că Rezerva Federală va decide în cele din urmă să stimuleze economia americană printr-o nouă rundă de relaxare monetară, cu ocazia reuniunii comitetului de politică monetară din 20-21 septembrie.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Zece ani din lumea nouă. America după 11 septembrie

    Cei zece ani de luptă împotriva terorismului – un concept care a căpătat accepţiuni tot mai largi, neîmpărtăşite întotdeauna de comunitatea internaţională – au vlăguit o economie care în 2001 părea pe drumul cel bun după crahul dot-com şi au trasat falii adânci în interiorul unei naţiuni recunoscute pentru spiritul său comunitar, dar şi între aceasta şi restul lumii. E greu de identificat acum un scenariu mai potrivit de reacţie după atacurile din dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, dar e aproape sigur că deciziile luate până acum nu au avut efectele scontate, cel puţin nu la costurile estimate iniţial.

    De altfel, preşedintele Barack Obama a cerut oficialilor americani din lumea întreagă să-şi tempereze în discursurile comemorative referinţele la războiul împotriva terorismului, la al-Qaeda şi Osama bin Laden şi să pună accentul pe spiritul de unitate care a guvernat Statele Unite în acele zile sumbre de septembrie 2001 şi care ar trebui recuperat acum. La urma-urmei, nu a trecut decât o lună de când democraţii şi republicanii deopotrivă se acuzau că duc ţara de râpă, în negocierile privind ridicarea plafonului de îndatorare, iar spiritul conflictual dintre adepţii celor două tabere, accentuat de starea economiei, se manifestă zilnic cu o stridenţă care depăşeşte raţiunile electorale.

    America are nevoie să se împrumute mai mult, pentru că în ultimii ani a cheltuit mai mult şi nu neapărat pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. După cum observa un comentator economic, Washingtonul a ilustrat în ultimul deceniu validitatea principiului de management care spune că nu poţi să ai în acelaşi timp şi arme şi unt, ci doar unul dintre cele două lucruri. Mai mult, atentatele revendicate de reţeaua lui Osama bin Laden nu au fost decât un catalizator al unei derive pe care o girase Bill Clinton, în vremea a ceea ce acum apare ca o epocă de aur a economiei americane de după Războiul Rece.

    A doua zi după atentatele din urmă cu un deceniu, lucrurile păreau clare: vina este la al-Qaeda şi bin Laden, aşadar urmează un conflict cu guvernul taliban din Afganistan, care îi oferă adăpost liderului terorist şi taberelor sale de antrenament pentru fanatici islamişti. Trecuse doar puţin peste un deceniu de când o altă superputere, URSS, se retrăsese să moară în linişte acasă după un istovitor conflict cu mujahedinii afgani conduşi, printre alţii, de acelaşi Osama bin Laden. America părea într-o poziţie cu mult mai bună: economia sa afişa cifre încurajatoare – excedent bugetar şi o datorie publică relativ sub control -, armata tocmai îşi dovedise eficienţa în conflictul din Golf din urmă cu opt ani, când îl fugărise la propriu pe Saddam Hussein din Kuweit, iar posibilitatea ca talibanii să beneficieze de sprijin internaţional, fie el şi mascat, era infimă, de vreme ce atentatele oripilaseră toate cancelariile lumii civilizate.

    Şi totuşi, războiul din Afganistan a fost pierdut în primă fază de comunitatea internaţională din cauza calculelor militare greşite făcute de oficialii civili americani: indecizia suspectă a ministrului apărării Donald Rumsfeld a făcut ca Osama bin Laden să scape ca prin urechile acului din peşterile de la Tora Bora la mai puţin de două luni de la declanşarea campaniei militare. Capturarea sau uciderea lui la acel moment – şi nu zece ani mai târziu – ar fi însemnat o grea lovitură dată terorismului islamic, ce şi-a construit astfel un fel de aură de legendă de la care s-au revendicat atentatorii din insula Bali (2002), Madrid (2004) şi Londra (2005). În schimb, americanii au fost nevoiţi să îndure nu doar un nou experiment gen Vietnam, ci două, al doilea fiind o intervenţie cel puţin slab pregătită în Irak, mai costisitoare în ce priveşte pierderile financiare şi umane, dar şi mai puţin justificată, cel puţin prin prisma argumentaţiei oferite iniţial de administraţia americană.

    Un calcul al Centrului pentru Informaţii privind Apărarea (Center for Defense Information) arată că, până la 30 septembrie (sfârşitul anului fiscal 2011), costul total al celor două războaie va ajunge la 1.290 de miliarde de dolari, nivel evocat şi de preşedintele Obama. Cifra este însă considerată profund subestimată de alţi experţi, cum sunt cei 20 reuniţi la Institutul Watson pentru Studii Internaţionale al Universităţii Brown în cadrul proiectului “Costs of War”; aceştia au inclus în calculul final şi obligaţiile statului faţă de veteranii din cele două conflicte, alocările financiare pentru înarmare până în 2020, dobânzile la împrumuturi şi cheltuielile din teren pe care oficialii Apărării sau din serviciile secrete nu le mai pot justifica şi au ajuns la ameţitorul prag de 3.700 de miliarde de dolari în varianta optimistă şi la 4.400 de miliarde de dolari în cea pesimistă.

  • Perspectivele economice mondiale s-au înrăutăţit. OCDE a redus estimările economice pentru SUA şi Japonia

    Economia americană va avansa cu 1,1% în trimestrul al treilea şi cu 0,4% în cel de-al patrulea , în loc de ritmul de 2,9%, respectiv 3% anticipat în luna mai, a anunţat joi OCDE într-o analiză economică interimară, citată de Bloomberg. PIB-ul Japoniei va urca cu 4,1% în trimestrul al treilea, iar în al patrulea va stagna. Germania va înregistra o creştere economică de 2,6% în actualul trimestru, urmată de un declin de 1,4% în ultimele trei luni ale anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul noilor cereri de şomaj din SUA a crescut neaşteptat în ultima săptămână

    Principalii indici ai burselor americane au fost influenţaţi negativ de datele privind piaţa muncii în perioada de pretranzacţionare, înainte de deschiderea bursei. Aplicaţiile pentru ajutoare de şomaj au urcat la 414.000 în săptămâna încheiată pe 3 septembrie, după 412.000 de cereri în săptămâna anterioară, a anunţat, joi, Departamentul Muncii. Analiştii de pe Wall Street se aşteptau la un declin până la 405.000 de noi aplicaţii. Cu excepţia unei săptămâni la începutul lui august, numărul cererilor pentru şomaj s-a menţinut peste 400.000 din prima parte a lunii aprilie. Departamentul Muncii a afirmat că nu există un efect sesizabil asupra datelor al recentelor uragane şi furtuni care au afectat SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată incendiile din Texas văzute din spaţiul cosmic (VIDEO)

    Guvernatorul Rick Perry şi-a anulat deplasările de campanie electorală, ca să poată coordona eforturile de stingere a incendiilor, la care participă circa 1.200 de pompieri din Texas şi din alte state. Miercuri, cel mai puternic dintre incendii, cel din districtul Bastrop de lângă Austin, în cursul căruia şi-au pierdut viaţa patru persoane, nu era stins decât în proporţie de 30%.

    Cosmonauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au înregistrat în cursul zilei de miercuri imagini impresionante din zona Golfului Mexic, a graniţei dintre Mexic şi SUA şi a statului Texas. Masele de fum şi ceaţă create deasupra zonelor lovite de incendii au ajuns să fie vizibile până în spaţiul cosmic. Imaginile filmate de la bordul SSI sunt comentate de dr. Justin Wilkinson, expert NASA.

    Izbucnirea focurilor a fost cauzată de condiţiile locale de secetă prelungită şi arşiţă, la care s-au adăugat vânturile puternice aduse de furtuna tropicală Lee, care a traversat sudul SUA la finele săptămânii trecute. “Dacă aprinzi un chibrit aici, deja poţi să dai foc la jumătate din district”, a rezumat situaţia un oficial din Travis County (centrul statului Texas), citat de Washington Post.

  • Cum a ajuns să dea faliment o firmă subvenţionată cu jumătate de miliard de dolari

    Solyndra, producător de celule fotovoltaice şi sisteme de energie solară cu activităţi în SUA şi Europa, a devenit un simbol al strategiei administraţiei Obama de încurajare a industriei americane de tehnologie solară. În 2009 a primit de la Departamentul Energiei o garanţie de credit de 535 de milioane de dolari pentru extinderea capacităţii de producţie.

    În cronologia postată pe site-ul companiei, vizita făcută anul trecut de preşedintele Barack Obama la sediul din Fremont al firmei figurează la loc de cinste. Obama a calificat atunci activitatea companiei drept “o ilustrare a creativităţii şi a dinamismului american”,

    Confruntată însă cu concurenţa producătorilor chinezi şi cu situaţia dificilă din economie, Solyndra n-a făcut faţă şi a fost nevoită să concedieze 1.100 de angajaţi şi să se pună sub protecţia legii falimentului, fiind a treia companie americană din domeniu care îşi întrerupe activitatea în cursul unei singure luni, conform CNN. Anterior, compania şi-a amânat sine die şi listarea la bursă, invocând condiţiile defavorabile de pe pieţele financiare.

    SPONSORII LUI OBAMA

    Presa a relatat că miliardarul George Kaiser din Tulsa, unul dintre sponsorii campaniei electorale din 2008 a preşedintelui Obama, este unul dintre principalii investitori în Solyndra, iar Kaiser împreună cu şefii Solyndra au donat în total 87.050 de dolari pentru campanie. Potrivit ABC, preşedintele comisiei pentru energie a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Fred Upton, a trimis joi o scrisoare Casei Albe în care cere publicarea corespondenţei între Solyndra, investitorii ei şi oficialii administraţiei Obama din perioada când compania a depus actele pentru a primi sprijin financiar federal.

    Upton, ca şi alţi politicieni republicani, vor să vadă în ce măsură banii contribuabililor americani au fost canalizaţi spre susţinerea unei companii care a sponsorizat campania electorală, iar acum e în faliment.

    În 2010, Solyndra a cheltuit 550.000 de dolari pentru acţiuni de lobby pe lângă Congres, iar în perioada 2008-2011 a cheltuit mai mult de un milion de dolari pentru lobby pentru legi precum cea de creare de locuri de muncă în industria de tehnologie solară sau cea pentru promovarea surselor de energie nepoluantă în SUA.

    De partea lor, Departamentul Energiei şi Casa Albă susţin că investiţia din bani publici n-a fost în zadar. “Proiectul pe care l-am susţinut noi a avut succes. Fabrica a livrat produsele respective, iar consumatorii le-au cumpărat. Compania a avut probleme însă pentru că piaţa s-a schimbat dramatic între timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei, citat de New York Times.

    Înfiinţată în 2005, Solyndra a avut în 2009 venituri de 100 de milioane de dolari, şi-a extins activităţile în Germania şi Belgia, iar în 2010 avea deja instalate peste 1.000 de sisteme de energie solară în SUA şi în străinătate.

    “Suntem dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei companii, însă continuăm să considerăm că energia verde este un domeniu în care America poate şi trebuie să deţină supremaţia şi aşa va fi”, a declarat la rândul său Eric Schultz, purtător de cuvânt al Casei Albe.

  • SUA cer Elveţiei informaţii despre americanii care fug de fisc folosind conturi în băncile elveţiene

    Ultimatumul este prezentat într-o scrisoare transmisă de procurorul general adjunct al SUA, James Cole, către autorităţile elevţiene, al cărei conţinut este citat de două ziare de duminică din Elveţia.

    Cole cere “până marţi” informaţii detaliate privind evaziunea fiscală în conturi la Credit Suisse şi vrea de asemenea date similare pentru alte nouă bănci.

    Oficialul american solicită prezentarea detaliată a “unui număr semnificativ de conturi”, scrie SonntagsZeitung, notând că autorităţile SUA sunt pregătite să cadă la înţelegere cu Elveţia.

    Un reprezentant al departamentului elveţian pentru afaceri financiare internaţionale a declarat doar că Elveţia este în dialog cu SUA, refuzând să comenteze privind scrisoarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vă tentează criogenia? Cine vrea mai ieftin îşi poate congela numai capul

    Cum se ştie, criogenia este procesul de îngheţare – sau suspendare a unui corp în azot lichid la o temperatură de aproximativ -130 grade Celsius – a unui corp imediat după moarte, iar clienţii potenţiali ai criogeniei speră ca progresul ştiinţific să-i poată aduce la un moment dat înapoi la viaţă.

    În momentul de faţă se pare că există în lume aproximativ 2.000 de persoane înscrise într-un astfel de program şi doar trei centre care se ocupă cu aşa ceva în toată lumea, scrie Ballard în The Guardian. Unii clienţi aleg varianta mai ieftină – să-şi conserve doar capul, mizând pe speranţa specialiştilor că, în viitor, nanotehnologia şi scanarea creierului vor permite ca identitatea umană să fie descărcatată pe un computer şi implantată într-un trup nou-nouţ şi tânăr.

    Toate bune şi frumoase, numai să nu fii sabotat de tehnică, adaugă Ballard – aşa cum s-a întâmplat acum câţiva ani în cazul unui cuplu de francezi, când din cauza unei defecţiuni la aparatul de refrigerare, şansele celor doi la eternitate s-au topit.