BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • CNA organizează concurs pentru atribuirea a 71 de frecvenţe radio, inclusiv cele Guerrilla

     În data de 17 septembrie, CNA a decis să organizeze, începând din 28 octombrie, concursul pentru atribuirea a 46 de frecvenţe radio, între care şi una în Bucureşti, însă, pe 19 septembrie, Consiliul a retras licenţele (23 de licenţe terestre) pe care emitea Radio Guerrilla.

    Astfel, acum, CNA a decis să scoată la concurs şi frecvenţele Radio Guerrilla, dar şi alte două frecvenţe din ţară. Drept urmare, numărul total al frecvenţelor radio care urmează să fie scoase la concurs de CNA a crescut la 71.

    Totodată, Consiliul a decis, marţi, să modifice data de începere a concursului pentru atribuirea acestor licenţe, din 28 octombrie în 18 noiembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile centrale îşi fac planuri de urgenţă pentru eventualitatea intrării SUA în default

     Liderii băncilor centrale au discutat posibile măsuri de răspuns la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), de la sfârşitul săptămânii trecute, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Discuţiile au continuat şi după ce bancherii au părăsit reuniunea de la Washington.

    “Doar pentru că în trecut a fost rezolvată întotdeauna, nu înseamnă că nu trebuie să facem plauri de urgenţă. (…) Mă aştept ca Banca Angliei să se pregătească. Mă aştept ca sectorul privat să facă acelaşi lucru, iar în alte ţări situaţia să fie similară”, a declarat Jon Cunliffe, care va prelua din noiembrie funcţia de viceguvernator pentru stabilitate financiară la Banca Angliei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA la început de săptămână: Prognoza meteo pentru marţi şi miercuri în ţară şi în Bucureşti

     Noaptea înnorările vor fi temporare si va mai ploua slab în nord şi centru, iar spre dimineaţă în extremitatea vestică a ţării. În zonele joase, dimineaţa şi noaptea, local va fi ceaţă posibil asociată cu burniţă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 şi 22 de grade, iar cele minime între 6 şi 14 grade.

    În Bucureşti, cerul va avea înnorări mai ales în cursul zilei când vor fi condiţii de ploaie slabă. Dimineaţa şi noaptea este posibil să se formeze ceaţă. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 17 grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speranţe la Washington, după zece zile de criză bugetară. Obama şi republicanii au început negocieri pentru o soluţie temporară privind limita de îndatorare

     La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.

    “Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.

    Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

     Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.

    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani.

    Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazanciuc a retras propunerile de numire a procurorilor Bendeac şi Cerbu. Procurorii propuşi pentru funcţii de conducere în DNA, delegaţi începând de astăzi

     De asemenea, Cazanciuc a hotărât înaintarea către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitării de aviz pentru numirea procurorilor Gheorghe Popovici, în funcţia de şef al Secţiei pentru combaterea corupţiei, şi Dănuţ Volintiru, ca adjunct la aceeaşi secţie.

    Totodată, ministrul justiţiei a decis înaintarea către CSM a solicitării de aviz pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a procurorului Mariana Alexandru – care ocupase funcţia de adjunct la Secţia pentru combaterea corupţiei până când s-a decis încetarea delegării ei, odată cu cea a lui Lucian Papici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa nu poate da avizul la CFR Marfă până luni. Analiza începe după completarea notificării

    “Noi am primit o solicitare de aprobare a tranzacţiei, o notificare, din partea cumpărătorului. Solicitarea nu este completă, nu conţine elemente importante legate de definirea pieţelor, şi noi avem nevoie, alături de Comisia Europeană, de aceste date pentru a putea face analiza pe fond. Ca atare, noi le-am solicitat să completeze informaţiile depuse. Aveau la dispoziţie 20 de zile pentru asta, au trecut deja zece, deci mai au un maxim de zece zile pentru a veni cu informaţiile respective. Cu cât vin cu ele mai repede, cu atât noi putem să demarăm analiza noastră”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • Purtătorul de cuvânt al CE: Raportul MCV pentru România va fi publicat la începutul anului 2014

     Iniţial, Comisia Europeană anunţase că raportul va fi publicat în decembrie 2013.

    Întrebat de sesizarea ActiveWatch şi a Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei privind situaţia de la DNA, oficialul european a precizat că următorul raport MCV va aborda şi acest subiect.

    “Nu sunt la curent cu această scrisoare. Dar ştiu că CE a primit o serie sesizări de la organizaţiile non-guvernamentale privind situaţia DNA din România din ultimele zile, provocată de unele dispute referitoare la numirea unor procurori (…) Comisia nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta numirile individuale, cazurile particulare ale unor procurori. Nu acesta este rolul nostru. Comisia Europeană va aborda, cu siguranţă, situaţia de la DNA în următorul raport, care va fi publicat la începutul anului viitor”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro