BusinessMagazin

Tag: business

  • Cum să te faci remarcat

  • Război + Sport = Business

  • Business Magazin – ediţie tematică: 4G, sfârşitul tuturor restricţiilor

    Iată principalele teme ale revistei Business Magazin din numărul următor:

    – Piaţa locală de comunicaţii va marca anul viitor o nouă revoluţie tehnologică: reţelele mobile 4G vor oferi viteze de acces la internet de aproape 300 de ori mai mari.

    – Companiile investesc sume considerabile în noua tehnologie.

    – Suntem aproape de momentul în care smartphone-urile şi tabletele vor ajunge ceva viral pe piaţă.

    – Tehnologia 4G este noul teren de joacă al softiştilor, unde aceştia pot veni cu produse noi, deosebite.

    Proiect susţinut de Vodafone.

    Ediţia tematică “4G, sfârşitul tuturor restricţiilor” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 9 decembrie 2013, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • WhatsApp a devenit cel mai folosit serviciu de mesagerie mobilă, detronând Facebook Messenger

    Aplicaţia mobilă WhatsApp a detronat Facebook, devenind cel mai folosit serviciu de mesagerie din lume, scrie Business Insider.

    Conform unui studiu efectuat pe un eşantion de 4.000 de utilizatori de smartphone-uri din cinci ţări, 44% dintre cei întrebaţi foloseau WhatsApp săptămânal, comparativ cu 35%, procentajul utilizatorilor care foloseau Facebook messenger.

    Studiul realizat de On Device, o companie de cercetare de piaţă, arată că serviciile de mesagerie mobilă, precum WhatsApp, BBM şi WeChat sunt principala modalitate în care oamenii comunică pe mobile, eclipsând SMS-urile şi apelurile cu 86%.

    În aprilie, Jan Koum, CEO WhatsApp a spus că serviciul are mai mulţi utilizatori decât Twitter, care trimit mai multe mesaje decât pe Facebook.

    Spre deosebire de alte platforme, pe WhatsApp nu apar reclame.

    “Avem un manifest împotriva reclamelor. Suntem bombardaţi în viaţa de zi cu zi atât de mult de reclame, încât pe smartphone-uri nu este locul pentru aşa ceva. Telefoanele noastre sunt conectate cu noi şi cu vieţile noastre”, a declarat Koum.

  • Cine sunt românii care conduc afaceri de 25 de miliarde de euro la mii de kilometri de ţară

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Mai există business pentru console?

    VENERABILELE CONSOLE PLAYSTATION ŞI XBOX RĂMÂN CEI MAI APRIGI RIVALI PENTRU CÂŞTIGAREA GAMERILOR HARDCORE. Noile platforme ale Sony şi Microsoft vor încerca să convingă din nou cumpărătorii, însă de această dată într-o lume în care oricine poate avea acces imediat la un joc pe smartphone sau tabletă, în timp ce tehnologiile de redare în flux (streaming) şi cloud înseamnă că multe titluri pot fi jucate cu uşurinţă pe PC-uri mai performante.

    SMARTPHONE-URILE ŞI TABLETELE. În comparaţie cu lansarea precedentelor modele ale celor două companii, astăzi toată tehnologia, chiar şi cea de pe Facebook, cu cei 1,1 miliarde de utilizatori, are un rol nou şi important. Zeci de milioane de oameni se joacă pe Facebook zilnic, deşi puţini dintre gamerii care se vor grăbi să cumpere noile console consideră creşterea unor vaci virtuale, de exemplu, un joc „adevărat„.

    În timp ce succesul imediat este asigurat pentru Sony şi PlayStation de baza solidă de fani formată de-a lungul anilor, este mai puţin clar cum vor concura noile gadgeturi pentru atenţia oamenilor care au uşor acces la o gamă variată de dispozitive. Consumatorii din prezent nu trebuie să caute mai departe de buzunar pentru opţiuni viabile de divertisment. Jocuri pentru smartphone precum Angry Birds şi Candy Crush, chiar dacă mai puţin complexe decât cele de pe console, au devenit extrem de populare, ca urmare a preţului şi a portabilităţii. Multe jocuri pentru platformele mobile pot fi cumpărate pentru doar unul sau doi dolari, faţă de 60 de dolari pentru un joc nou pe PS4 ori Xbox One. De asemenea, diferenţa între capabilităţile tehnice ale consolelor şi cele ale smartphone-urilor şi tabletelor este estimată să se reducă în următorii ani.

    „Aceste console, în lupta pentru jucătorul înrăit, riscă să nu atragă interesul oamenilor din jurul acestora„, afirmă James McQuivey, analist la Forrester Research.
    ENTRE DE DIVERTISMENT. Atât Sony, cât şi Microsoft îşi poziţionează sistemele de gaming drept centre de divertisment care ar trebui să preia controlul livingului. Xbox 360 a început să redea filme de pe Netflix în 2008, iar PS 3, care servea deja ca player Blu-ray, a urmat la scurt timp. Ulterior, au fost adăugate multe alte opţiuni de divertisment.

    Consolele au intrat astfel în competiţie cu alte dispozitive, printre care Chromecast al Google, playerul Rotaku, Apple TV şi o mulţime de tablete. Modalităţile de streaming pentru filme, TV şi muzică în locuinţa utilizatorului sunt mai numeroase în prezent. Din această perspectivă, Xbox One şi PS4 nu se mai află în aceeaşi confruntare tradiţională a celor doi producători de console.
    „În realitate, sunt consolele împotriva tuturor„, scrie Scott Stein, senior editor al portalului CNET. Piaţa mondială a jocurilor video creşte, susţinută de jocurile online şi cele care pot fi descărcate pe console. Gartner se aşteaptă ca piaţa totală să atingă 93,3 miliarde de dolari în acest an, în urcare de la 78,9 miliarde de dolari în 2012. Până în 2015, vânzările globale ar putea ajunge la 111 miliarde de dolari, estimează firma de cercetare.

  • Câştigătorii Top 100 Cele mai valoroase companii din România

    Ziarul Financiar a premiat, miercuri seară, la “Gala ZF 15 ani”- un eveniment care reuneşte, în fiecare an, liderii locali ai mediului de business – cele mai valoroase companii din România, primele trei premiate fiind în ordine OMV Petrom, Romgaz şi Orange România.

    Evenimentul a început cu o retrospectivă a Ziarului Financiar şi a principalelor evenimente din economie, aşa cum au fost ele reflectate de-a lungul timpului în paginile ziarului, prezentată de Cristian Hostiuc, directorul editorial. Apoi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a vorbit despre viitorul României în zona euro.

    Cei prezenţi în sală au aflat de la invitatul special al evenimentului, Michel Camdessus – cel care a condus Fondul Monetar Internaţional într-o perioadă marcată de numeroase crize financiare mondiale, de căderea comunismului şi de creşterea globalizării – care sunt şansele unei noi extinderi a zonei euro şi care ar trebui sa fie ritmul acţiunilor României pentru adoptarea euro.

    La Gala ZF au fost prezentate cele mai valoroase companii din România, au fost elogiaţi vizionarii care au reuşit să construiască o afacere puternică, consistentă şi profitabilă şi s-au făcut previziuni de business pentru 2014.

    Şi anul acesta trofeele au fost acordate primelor 10 companii aflate în cea de a opta ediţie a Anuarului “Top 100 Cele mai valoroase companii din România”, realizat în colaborare cu Casa de Investiţii CAPITAL PARTNERS, care a fost lansat în cadrul evenimentului.

    Câştigătorii la categoria Top 10 cele mai valoroase companii din România sunt:

    Locul I: OMV Petrom – premiul a fost ridicat de Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

    Locul II: Romgaz

    Locul III: Orange România – premiul a fost ridicat de Jean-François Fallacher, CEO Orange România

    Locul IV: Fondul Proprietatea

    Locul V: Vodafone România

    Locul VI: BRD Groupe Societe Generale

    Locul VII: Hidroelectrica

    Locul VIII: Dacia

    Locul IX: Romtelecom

    Locul X: RCS-RDS

    La categoria premiilor speciale, Ziarul Financiar a decernat Premiul “Manager de 15 ani’ lui Radu Enache – CEO HP,  Premiul “Investitor străin de 15 ani” pentru Continental Automotive, Premiul “Antreprenoriat feminin de 15 ani” Angelicăi Rapotan, acţionar majoritar Fierctc Sibel Galaţi, iar Premiul “ZF 2028”, adică pariul ZF pentru viitor a revenit lui Daniel Truică, Fondator Vola.ro

    Evenimentul, prezentat de Amalia Enache şi Cristian Leonte, a reunit peste 700 de bancheri, manageri, antreprenori şi consultanţi care au sărbătorit, alături de echipa ZF, aniversarea a 15 ani de la lansarea publicaţiei.

    Gala ZF este cel mai important eveniment de business care aduce recunoaştere celor mai valoroase companii din România. Anuarul “100 cele mai valoroase companii din România” rămâne singurul care analizează şi realizează un top al companiilor conform datelor financiare prezente în piaţă.

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Primul an în care transportatorii revăd semnul plus

    CEI CARE AU AVUT AFACERI STABILE ÎN TRANSPORTURI ÎN ANII ANTERIORI AU ÎNREGISTRAT ÎN 2013 O PROFITABILITATE MAI RIDICATĂ COMPARATIV CU ANII PRECEDENŢI. În cazul firmelor medii, profitul ori s-a păstrat, ori a scăzut, arată analizele Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI). „Sunt câteva nuanţe de la caz la caz. Sunt firme care au intrat în insolvenţă sau faliment din motive legate direct de activitatea lor de transport – costuri care nu mai puteau fi acoperite, posturi neacoperite de personal şi de la caz la caz au fost explicaţii care au ţinut de incapacitatea de a gestiona criza.

    Au fost şi situaţii care au ţinut de implicarea lor şi în alt tip de afaceri, cum sunt cele imobiliare. Un faliment din imobiliare a determinat un efect de domino„, explică Daniel Mazilu, preşedintele ARTRI. El estimează că în 2013 vedem o reducere a numărului insolvenţelor. „Companiile au învăţat deja din experienţele trecute şi s-au relocat pe trasee mai scurte pentru a evita costuri mai mari cu personalul şi au ieşit din insolvenţă. Anii 2009-2010 au fost cei de tranzit după criza din 2008. Este posibil ca anul 2010 spre 2011 să fi fost cel cu cele mai multe insolvenţe în transporturi„, a subliniat Daniel Mazilu.

    Dan Cîrjaliu, directorul general al Mercur Internaţional, o firmă de transport din Caraş-Severin care are o flotă de circa 40 de camioane, spune că singura modalitate ca o companie de transport să poată obţine profit este să ocupe integral capacitatea de transport a unui camion: „Nu putem umbla la tarife deoarece riscăm să pierdem clienţi, dar putem umbla la gradul de încărcare a camionului. Dacă nu am face acest lucru nu am reuşi nici măcar să plătim leasingul pentu camioane„. Compania transportă din România către Irlanda şi Marea Britanie, iar pe această rută poate prelua marfă şi din alte ţări, asigurându-i venituri suplimentare. 

    Tot în căutarea unor venituri suplimentare se află şi edy Internaţional Spedition, care până anul trecut a deţinut titlul de cel mai mare transportator şi a trimis 40% din flota de 280 de camioane pe transporturi internaţionale, procentul crescând constant în acest an, în condiţiile în care la începutul anului compania derula doar transporturi interne. Potrivit unor surse apropiate companiei, creşterea flotei ce realizează transporturi internaţionale vine în contextul în care este nevoie de mai puţine camioane pe intern odată cu încheierea sezonului de vară. Înainte de a intra în insolvenţă, în vara anului trecut, 75-80% din transporturile efectuate de edy erau internaţionale.

    Pe plan intern compania nu a pierdut niciun client, printre cei mai importanţi numărându-se în continuare SABMiller şi Coca-Cola, companii care însă au volume mai mari pe timpul verii şi mai mici în sezonul rece. Numărul de kilometri parcurşi de cele 280 de camioane ale transportatorului din Deva a crescut de şase ori de la începutul anului, astfel că în iulie anul acesta flota companiei a parcurs 2 milioane de kilometri, respectiv în jur de 7.200 de kilometri pentru fiecare camion.

  • Principalul motiv care împiedică antreprenoriatul: teama de eşec

    Studiul a evidenţiat şi faptul că 69% din totalul de respondenţi au o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, cele mai mari valori înregistrându-se în Danemarca, cu un procent de 89%. Pe locul doi se află Finlanda, cu 87%, urmată de Finlanda, cu un procent de 84%.

    Columbia şi Mexic se află în topul listei după numărul de respondenţi care ar dori să fondeze propria companie, urmate de Grecia, cu un procent de 53%. Cea mai mică valoare a foat înregistrată în Japonia, cu doar 17%.

    În categoria persoanelor care au deja o afacere proprie,  procentele sunt scăzute. Primele trei ţări din clasament, Rusia, Danemarca şi Finlanda, au procente de sub 4%. Teama de eşec a fost răspunsul comun al respondenţilor pentru motivul principal de a nu deschide o companie pe cont propriu. 94% din persoanele chestionate în Japonia şi 91% din cele din Cehia şi Italia au afirmat că această teamă este datorată poverilor financiare până la faliment şi pericolului crizei financiare.

    Motivele care încurajează respondenţii să devină antreprenori sunt independenţa de angajator şi realizarea propriilor idei (43%), un al doilea venit (29%) sau reîntoarcerea pe piaţa muncii (19%).

    Potrivit raportului Amway, factorii care ar putea convinge respondenţii să îşi deschidă propria afacere sunt finanţarea publică şi creditele destinate începerii unei afaceri (42%), educaţia în domeniul antreprenoriatului şi învăţarea abilităţilor de business (33%) şi sprijinul prin intermediul reţelelor de business (27%).

    Per total, ţările care sunt deschise faţă de conceptul de antreprenoriat sunt Statele Unite ale Americii, cu un procent de 73%, şi Australia, cu 62%. România se află pe ultimele locuri, cu 57% din respondenţi având o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat.

    Amway este o companie din domeniul industriei vânzărilor directe, fiind inclusă în DirectSelling News Global 100 în urma vânzărilor globale de 11,3 miliarde de dolari în
    2012 şi datorită eforturilor unei reţele de peste 3 milioane de întreprinzători privaţi.