BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

    “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    “Pentru anul curent avem 500 milioane lei în buget. De asemenea, pentru anii următori există mai multe variabile care trebuie avute în vedere, dar oricum nu mai puţin de 500 milioane lei pentru că deja avem angajamente care acum s-au transformat în tot atâtea obligaţii”, a spus Voinea.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

    “Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielii salariale. Deci, nu e vorba de o scădere a impozitului sau a contribuţiilor sociale, e vorba de jumătate din cheltuiala salarială, din tot ce în limbajul comun înseamnă salariul pe care îl plăteşte angajatorul privat”, a spus Ponta.

    Schema de ajutor de stat a fost convenită că Fondul Monetar Internaţional.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014.

    Normele de aplicare vor fi prezentate la începutul lunii aprilie, astfel încât să fie posibile preînscrieri până la 1 iulie.

    Conform sistemului pregătit de autorităţi, firmele vor achita întregul cost salarial pentru locurile de muncă nou-create, dar vor deconta trimestrial jumătate din acest cost. Condiţia, atât pentru firmele nou-înfiinţate, cât şi pentru cele aflate deja în funcţiune, este să fie create minimum 20 locuri de muncă. Firmele care creează minimum 20 locuri de muncă într-un an pot apela la această schemă de ajutor şi pe parcursul următorilor ani de aplicare a sistemului, în aceleaşi condiţii.

    O altă intenţie a Guvernului este să garanteze investiţiile firmelor româneşti în Republica Moldova în proporţie de 80%, în limita unui plafon total de un miliard lei pentru acest an, anunţa în februarie premierul Ponta la Chişinău, în timpul unei vizite oficiale în care s-a întâlnit cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Parlamentului moldovean.

    El şi-a exprimat speranţa ca, astfel, să existe mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, care să ajute la dezvoltarea economică a statului vecin.

    Voinea a precizat că statul a acordat anul trecut 23 de ajutoare de stat, dintr-un total de 52 de ajutoare pentru perioada 2007-2013.

    “Acestea s-au referit la investiţii de aproximativ 700 milioane de euro, investiţii private, ca ajutor de stat se va ajunge până la aproximativ încă 200 milioane de euro pentru aceste investiţii private şi se vor crea câteva sute, poate câteva mii de locuri de muncă”, a spus ministrul delegat.

  • Sancţionarea Rusiei ar pune în pericol afacerile unor companii ca Louis Vuitton, Renault şi Exxon

     Companiile străine au în faţă perspectiva de a tăia legăturile cu o ţară care a devenit un partener comercial major, cu relaţii financiare apropiate cu Occidentul, în condiţiile în care preşedintele Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că vor exista consecinţe economice, dacă Rusia va anexa Crimeea.

    “Primele de risc pentru companiile care investesc pe acea piaţă şi care vor continua operaţiunile acolo vor fi semnificativ mai mari. Investitorii vor pune întrebări grele în legătură cu acele riscuri”, a declarat John Lough, fost director la compania TNK-BP, în prezent membru asociat al Chatham House, în Londra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România şi Bulgaria ar putea participa la construcţia unui terminal de gaz lichefiat în Grecia

     “DEPA nu are capacitatea de a finanţa singură proiectul, acesta va fi multinaţional. În prezent negociem cu companii din Bulgaria şi România privind implicarea acestora în proiect”, a declarat directorul operaţional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter.

    Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă pe termen mediu la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an.

    Livrările de gaze naturale către România şi Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a reţelelor naţionale ale statelor membre UE, a căror construcţie este susţinută cu fonduri europene.

    “Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală şi de Est. Va fi o reţea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum şi din conducta TAP”, a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, Microsoft, Google şi Cisco deţin obligaţiuni SUA de 124 miliarde de dolari, majoritatea în străinătate

     Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.

    Apple, Microsoft, Google şi Cisco ţin la diviziile din afara SUA 254,9 miliarde de dolari, incluzând fondurile în obligaţiuni.

    Transferul în SUA al acestor lichidităţi ar declanşa taxarea de către guvernul federal american, astfel că marile companii continuă să ţină banii în paradisuri fiscale, în parte pentru a finanţa expansiunea la nivel global, dar şi pentru a evita taxele, afirmă directorii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţie pe piaţa de profile PVC: VEKA preia Gealan, ambele grupuri germane fiind active în România

     “În calitate de partener esenţial al producătorilor europeni de ferestre, trebuie să facem faţă provocărilor pieţei. De aceea ne întărim poziţia concurenţială şi, prin îmbinarea expertizei noastre extensive în tehnologia profilelor, vom atinge un nou potenţial pe piaţă şi oportunităţi de afaceri. În plus, astfel vom contribuim şi la consolidarea pieţei de profil”, a declarat, într-un comunicat, Andreas Hartleif, CEO al grupului VEKA.

    Cele două părţi au agreat ca toate informaţiile care fac referire la această achiziţie să fie păstrate sub strictă confidenţialitate.

    Afacere de familie, VEKA are peste 3.600 de angajaţi în 25 de subsidiare pe trei continente şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 793 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008, înaintea unei creşteri de taxe

     Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformând revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică.

    Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală.

    Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrând creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Giganţii bananelor şi-au unit forţele pentru a crea cea mai mare companie de distribuţie din lume

    În urma tranzacţiei, ambele companii vor continuă să folosească mărcile proprii, însă rezultatele financiare se vor considera a aparţine ChiquitaFyffes. Noua companie va avea o valoare de piaţă de aproximativ un miliard de dolari, relatează Businessinsider.com.

    David McCann, preşedinte executiv al Fyffes, va ocupa poziţia de CEO al noii companii. Conducerea celor două organizaţii s-au întrecut în laude asupra tranzacţiei, numind-o “transformativă” şi “antologică”. “Cunoaştem bine istoria Fyffes şi asta ne va ajuta să aducem cele mai bune servicii pe piaţa distribuţiei de fructe la nivel global”, a declarat Ed Lonergan, preşedintele Chiquita.

    Goldman Sachs şi Wells Fargo Securities au asigurat consultanţa financiară pentru Chiquita, iar Lazard pentru cei de la Fyffes.