BusinessMagazin

Tag: business

  • Florin Stoleriu a fost numit director în cadrul Policolor

    Florin Stoleriu, cu o experienţă de peste 16 ani în managementul vânzărilor, va proiecta şi va implementa politicile comerciale în cadrul diviziei Arhitectural a Policolor coordonand activităţile de vânzări, consumer&trade marketing, operaţiuni şi suport tehnic. Florin Stoleriu este absolvent al Facultăţii de Electronică din cadrul Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi şi al programului de Executive MBA din cadrul ASEBUSS.

    Anterior funcţiei în cadrul Policolor a ocupat poziţii de conducere în departamentele de vânzări în companii din sectorul de bunuri de larg consum. Între 2003 şi 2005 a coordonat activitatea de Trade Marketing la InBev Romania, după care a preluat funcţia de Senior Brand Manager pentru mărcile germane din cadrul aceleaşi companii. Ulterior s-a ocupat, din poziţia de Modern Trade Director, de dezvoltarea vânzărilor în canalul International KA. Între anii 2009 – 2012, în cadrul companiilor Fabryo şi Bergenbier, a ocupat funcţiile de Sales Director Retail şi respectiv Sales Director Traditional Trade.

    În 2012 Florin Stoleriu a fondat o companie de consultanţă, oferind servicii de consultanţă în managementul vânzărilor şi leadership. De la începutul acestui an Florin Stoleriu este cooptat în cadrul echipei Policolor, pentru care conduce structura comercială.

    Policolor are 1100 angajaţi şi a reportat în 2012 o cifră de afaceri de 72 milioane de euro. Grupul Policolor – Orgachim operează unităţile de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria şi este liderul regional în domeniul tehnologiei vopselelor şi lacurilor în zona Sud-Est Europeană. Policolor are peste 20 de distribuitori în România şi produsele sale sunt prezente în peste 2.000 de  magazine de retail tradiţional şi în marile reţele de bricolaj din România. Compania dispune în prezent de o reţea de 6 magazine proprii.

  • Forţe nevăzute

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.

  • Venituri de aproape 17 miliarde de euro pentru furnizorul de tehnologie de business SAP

    Astfel, veniturile anuale din software şi subscrieri cloud  au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, ajungând la 5,28 miliarde de euro, în timp ce veniturile din software şi servicii software conexe au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, depăşind nivelul de 14 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul operaţional, acesta s-a situat la peste 5,5 miliarde de euro, în creştere cu peste 13% comparativ cu nivelul din 2012.

    SAP HANA, platforma pentru aplicaţii de business în timp real, a fost un factor major de creştere în 2013. Compania are în prezent peste 3.000 de clienţi pentru platforma HANA, care aduc un  venit anual de  69%, ajungând la 664 milioane de euro.

    În 2014, SAP estimează că venitul din subscrieri cloud şi servicii de suport va atinge un nivel cuprins între 950 de milioane de euro şi un miliard de euro. 

    Compania estimează o creştere cu 6 – 8% a venitului din software şi servicii software conexe, exprimat până la aproximativ 14 miliarde de euro. De asemenea, SAP estimează că în 2014 profitul operaţional al companiei se va încadra în intervalul 5,8 – 6 miliarde de euro.

    Pe termen mediu, SAP doreşte realizarea unei combinaţii între soluţiile standard şi un avans rapid al segmentului cloud, care să genereze o creştere continuă şi o extindere a marjei de profit. Compania continuă să vizeze un venit total de cel puţin 20 de miliarde de euro şi un venit total din segmentul cloud şi servicii profesionale conexe de aproximativ două miliarde de euro până în 2015.

    Pentru 2017, SAP introduce noi obiective, precum o creştere a venitului total până la cel puţin 22 de miliarde de euro, respectiv până la 3 – 3,5 miliade de euro pentru segmentul cloud.
     

  • Cine a vorbit, la Davos, despre lumea de după criză: Prea mulţi bărbaţi, prea în vârstă, prea mulţi occidentali

    Tema-umbrelă a reuniunii: un fel de „lumea după criză„. Stabilitatea pieţelor financiare, revenirea economică, impactul progresului tehnologic asupra societăţii. Inegalitatea distribuţiei averii şi-a făcut de asemenea loc printre temele de dezbatere de la Davos, mai ales având în vedere potenţialele tensiuni şi mişcări sociale neplăcute apărute după criza financiară globală, care a zguduit încrederea în politicieni, bancheri şi liderii din mediul de afaceri.

    PESTE 100 DE ŢĂRI ŞI MAI MULT DE 1.000 DE COMPANII ŞI DE ORGANIZAŢII AU FOST REPREZENTATE ÎN ACEST AN LA REUNIUNEA DE LA DAVOS, POTRIVIT FINANCIAL TIMES. Mai mult de jumătate dintre participanţi au provenit din Europa de Vest şi din America de Nord, urmate de Asia cu aproape un sfert. Est-europenii au reprezentat mai puţin de 3% dintre oamenii importanţi de la Davos. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi Elveţia au fost singurele ţări cu peste 100 de participanţi.

    Cea mai mare delegaţie din partea unei bănci a aparţinut Goldman Sachs, care a avut nu mai puţin de opt reprezentanţi la Davos, urmată de Citi şi HSBC, cu câte şapte, JPMorgan, Lazard, Morgan Stanley şi Standard Chartered, cu şase, respectiv Bank of America, Itaú Unibanco, UBS şi Zurich Insurance Group cu delegaţii de câte cinci persoane.

    Cea mai numeroasă delegaţie de oficiali guvernamentali a venit din Statele Unite, cu 21 de participanţi, urmată de Elveţia, cu 20, Rusia şi Africa de Sud câte 12, India, Japonia şi Nigeria câte 9, Emiratele Arabe Unite şi Marea Britanie, 8, Mexicul 7, Brazilia, Indonezia şi Ucraina câte 6. Davos a atras în acest an 48 de preşedinţi şi premieri din 46 de ţări. Totodată, 20 de bănci centrale au fost reprezentate la reuniune. Doar 15% dintre participanţi, sau 1 din 7, au fost femei, proporţie dublată atunci când vine vorba despre cei şapte copreşedinţi ai reuniunii, printre care se regăsesc Marissa Mayer, SUA, CEO al Yahoo, şi Judith Rodin, SUA, preşedintele Fundaţiei Rockefeller.

    IN POFIDA SUMELOR URIAŞE CARE SE ÎNVÂRT ÎN SILICON VALLEY, ÎNTR-O INDUSTRIE CU O MEDIE DE VÂRSTĂ RELATIV REDUSĂ, CATEGORIA DEMOGRAFICĂ A TINERILOR SUB 30 DE ANI A FOST DE ASEMENEA REPREZENTATĂ TIMID, CU DOAR 39 DIN PESTE 2.500 DE INVITAŢI. Cel mai tânăr invitat de la Davos a fost Umar Anwar Jahangir,
    21 de ani, din Pakistan, student la medicină şi fondator al organizaţiei Bahria Medics.
    Ca de fiecare dată în ultimii ani, reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos a încercat să genereze o aură de deschidere, de liber acces la informaţie.

    O armată de reporteri şi de camere video au transmis în întreaga lume de la eveniment. Discuţiile au fost însă guvernate ca de obicei de aşa-numita Regulă Chatham House. 

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Opinie Mădălina Bălan: Personal branding şi leadership

    Dar ce contează mai mult pentru succesul în viaţă, în relaţii şi în business? Identitatea sau reputaţia?
    Aţi cunoscut pe cineva care să fie promovat sau care să primească o mărire de salariu pe baza a ceea ce credea despre sine? Sau pe cineva care să fie iubit, respectat şi urmat pe baza credinţelor cu privire la propria persoană? Probabil că nu… Reputaţia este cheia succesului sau a eşecului într-o organizaţie şi de aceea reputaţia sau brandul personal este elementul critic care ar trebui să ne preocupe dacă dorim să avansăm, să influenţăm şi să lăsăm ceva memorabil şi durabil în urma noastră.

    Precum personajele din poveşti, la fel şi oamenii reali sunt descrişi de cei din jur, de cei cu care aceştia interacţionează în diverse ipostaze, prin prisma comportamentelor lor, a acţiunilor întreprinse. În povestea lui Harap Alb, Spânul este un personaj negativ nu atât prin însuşiri supranaturale, cât mai ales prin autenticitatea lui umană. El aduce cu sine teroare, răutate şi violenţă. El întruchipează individul ascuns, deprins să obţină avantaje şi bogăţie prin înşelăciune. El îşi falsifică un statut social la care altfel n-ar fi avut acces.

    Cu nimic diferite sunt şi caracterizările pe care le auzim în poveştile urbane, organizaţionale. Numai că spaţiul nu mai este unul fictiv, ci cât se poate de real, iar textul este „scris„ chiar de către ceilalţi martori din organizaţie, colegi şi subordonaţi.
    În cazul liderilor, reputaţia este esenţială. Îi urmăm pe cei pe care ne tratează cu respect, care au talent pentru relaţii, care iau decizii bune, care se manifestă echilibrat, care văd drumul pe care trebuie să mergem pentru a avea succes şi care îi inspiră pe ceilalţi.

    CÂT DE ATRACTIVĂ ESTE PERSONALITATEA TA?
    Personalitatea este rădăcina comportamentelor şi a valorilor care ne ghidează deciziile şi acţiunile, iar legătura dintre personalitate şi calitatea leadership-ului şi a reputaţiei este una cât se poate de directă şi de puternică. Studiile arată că această relaţie este una mai solidă chiar decât cea dintre operaţia de bypass şi rata de supravieţuire, dintre administrarea de ibuprofen şi reducerea durerii sau dintre fumat şi apariţia cancerului pulmonar într-un orizont de 25 de ani!

    CE TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE PREZIC UN BRAND DE SUCCES AL UNUI LIDER?
    În primul rând, este necesar să avem acele ingrediente esenţiale care prezic succesul în leadership şi asigură o bună reputaţie. Cercetările de peste 30 de ani ale prof. dr. Robert Hogan şi ale colaboratorilor săi demonstrează că sunt esenţiale siguranţa de sine, energia, ambiţia, comportamente care îi determină pe ceilalţi să ne urmeze, dar şi tactul, diplomaţia, talentul pentru relaţii, comportamente care îi determină pe cei din jur să ne urmeze mai multă vreme şi să rămână coagulaţi în jurul nostru.
    Liderii eficienţi, care asigură performanţa pe termen lung şi angajamentul în organizaţii, sunt cei care: acţionează cu integritate, tratează oamenii cu respect, comunică eficient, iau decizii corecte, îşi asumă responsabilitatea pentru greşelile lor şi stabilesc standarde înalte şi o viziune coerentă.

    BRANDUL DE LIDER: CUM ÎŞI DESCRIU SUBORDONAŢII SEFII.
    Încrederea în forţele proprii, asertivitatea,
    energia, abilitatea de a stabili o agendă de lucru
    cu standarde ridicate, ambiţia şi dorinţa de succes
    sunt ingrediente importante pentru un lider. Însă modul în care aceste trăsături sunt percepute de membrii echipei va face diferenţa între ce va rămâne în memoria unei companii ca fiind un lider bun sau unul slab, toxic, distructiv.
    Mediul de afaceri occidental este o sursă prolifică de poveşti de lideri toxici, expuse în spaţiul public. Din anii ‘80 încoace, se vorbeşte intens în mediul organizaţional de factorii comportamentali deraianţi, mai ales la vârful companiilor. Să ne imaginăm, spre exemplu, încrederea în forţele proprii ca element pozitiv şi important pentru un lider.

    Când această încredere în sine se transformă în aroganţă, narcisim, efectele sunt nocive. Iar când aceste tendinţe comportamentale exagerate sunt neconştientizate şi necontrolate, consecinţele asupra eficienţei în business sunt de-a dreptul catastrofale. Avem de a face cu lideri care nu mai sunt capabili să înveţe din propriile greşeli, care nu şi le mai asumă, care găsesc mereu vina în alţii, care nu pot forma coaliţii şi echipe în jurul lor şi care, în cele din urmă, eşuează.

    MĂDĂLINA BĂLAN (Managing Partner HART Consulting)

  • Cele 14 porunci ale succesului. Ce trebuie să faci ca să îţi schimbi viaţa

    1. Trebuie să dai telefonul pe care îţi este frică să îl dai.

    2. Trebuie să te trezeşti mai devreme decât îţi doreşti.

    3. Trebuie să oferi mai mult decât primeşti în scurt timp.

    4. Trebuie să îţi pese mai mult de ceilalţi decât le pasă celorlalţi de tine.

    5. Trebuie să conduci chiar şi atunci când încă nu te urmează nimeni.

    6. Trebuie să te legi de detalii atunci când pare mai uşor să le elimini.

    7. Trebuie să cauţi propriile explicaţii chiar şi atunci când ţi se spune că trebuie să accepţi faptele.

    8. Trebuie să livrezi rezultate atunci când oferirea de scuze reprezintă o opţiune.

    9. Trebuie să faci greşeli, chiar dacă asta te pune într-o lumină proastă.

    10. Trebuie să încerci, să eşuezi, iar apoi să încerci din nou.

    11. Trebuie să fii generos cu oamenii care au fost cruzi cu tine.

    12. Trebuie să atingi deadline-uri care par nerezonabile şi să livrezi rezultate incredibile.

    13. Trebuie să răspunzi de propriile fapte chiar şi atunci când lucrurile nu merg cum ţi-ai dori. .

    14. Trebuie să continui să te îndrepţi spre ceea ce vrei, indiferent de obstacolele din faţa ta.

    Sursa: Business Insider
     

  • Ceea ce gândim

  • Se caută cumpărător pentru ViralNova, site-ul care i-a adus milioane de dolari fondatorului

    Fondatorul ViralNova, unul dintre cele mai de succes startup-uri din prezent, vrea să vândă afacerea ce i-a adus milioane de dolari în numai opt luni, scrie Business Insider.

    Americanul Scott DeLong, 31 de ani, a fondat ViralNova în urmă cu opt luni, un site cu imagini şi poveşti de pe internet, care atrage vizitatori prin titlurile şocante precum “Ideea acestui bărbat a înnebunit-o pe soţia sa. Dar a meritat. Credeţi-ma!”, sau “Poate arăta ca un candelabru normal, dar când stai sub el şi te uiţi în sus… wow!”.

    DeLong, care înainte să pună în aplicare ideea site-ului a fost programator web, petrece o bună parte din zi căutând pe internet poveşti cu potenţial de a deveni virale. De asemenea, americanul spune că primeşte zilnic subiecte pe email, de la necunoscuţi. El le compune un titlu neobişnuit, iar apoi poveştile sunt preluate de utilizatorii Facebook şi transmise mai departe la mii de internauţi, devenind virale.

    Luna trecută, ViralNova a atras 100 de milioane de vizitatori, şi a avut de două ori mai multe vizualizări, care i-au adus lui DeLong venituri de 400.000 de dolari din publicitate în decembrie, deşi pe fiecare pagină sunt prezente doar două reclame.

    DeLong investeşte o parte din aceşti bani în mentenanţa serverelor şi pentru salariile a doi freelanceri cu care colaborează, însă profitul ajunge direct în buzunarele sale. Totuşi, DeLong s-a hotărât să vândă, spunând că a obosit să se ocupe de site zi şi noapte şi că vrea  să exploreze opţiunile. Mai mult, fondatorul ViralNova spune că ar vrea să înceapă o nouă afacere.

    Venitul lui DeLong din ViralNova ar putea atinge între 1,2 şi 4,8 milioane de dolari dacă traficul pe site ar fi în continuare ridicat.