Tag: guvern

  • Cristian Tudor Popescu: Cel mai bun guvern Ponta

    Omul-cheie este Florin Georgescu, “împrumutat” de la BNR pentru 6 luni, finanţist redutabil, negociator dur şi experimentat în relaţia cu FMI. El va fi “centura de siguranţă” pentru măsurile de restituire a tăierilor salariale şi de pensie către populaţie, esenţiale pentru imaginea electorală a USL. Alte centuri de siguranţă sunt Ioan Rus la Interne, profesionist serios, a mai ocupat acest post, Mariana Câmpeanu la Muncă, specialist în domeniu, fost ministru, Leonard Orban, păstrat la Afaceri Europene, Corneliu Dobriţoiu la Apărare, fost secretar de stat în MAPN, agreat de Washington, Dan Nica la Comunicaţii, inginer în branşă, a mai ocupat acest post.

    Anunţarea guvernului Ponta în doar 4 zile este o performanţă în materie de negociere internă a USL. Nu lipsită de tensiuni în culise. Semne ale acestor tensiuni sunt nominalizările ciudate ale lui Andrei Marga nu la Educaţie, ci la Externe, şi Titus Corlăţean, nu la Externe. În coada acestor rocade se află o anume Corina Dumitrescu, rector la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, plantată ministru al Educaţiei. Nu cunosc persoana, dar nu dau doi bani pe profesorii şi absolvenţii de Facultăţi “Creştine”, ca şi cum restul instituţiilor de învăţământ superior din România ar fi musulmane.

    Stranie este şi desemnarea lui Vasile Cepoi la Sănătate. Domnul acesta trebuia să-l facă uitat pe dr Raed Arafat, fiind reprezentantul reformei Băsescu în Sănătate, astă iarnă. Cepoi ministru al Sănătăţii e un soi de insultă la adresa Pieţii Universităţii şi a manifestărilor pro Arafat din Tg Mureş şi alte oraşe ale ţării.

    Dar pisica moartă de la poarta guvernului, pe care Victor Ponta o înghite coaptă, este un alt Victor, Alistar. Personaj dubios, unsuros, cu probleme de incompatibilitate, acest Alistar e numit ministru delegat, o funcţie inventată pentru el, ocupându-se cu “strategii guvernamentale”. Compromisul gros făcut de V. Ponta mă face să mă gândesc la cum ar arăta un guvern Ponta după eventuala câştigare a alegerilor în noiembrie. Dacă acum cuvântul de ordine este “toleranţă zero pentru corupţie şi clientelism”, căci USL are nevoie de voturi, atunci când vor avea puterea pe patru ani prin vot popular, Ponta şi ai săi vor da măsura şulfăriei şi combinagelii de care sunt capabili.

    Dacă puterea în anii care urmează va fi a USL, s-ar putea să ne amintim cu nostalgie acest prim guvern Ponta ca fiind cel mai bun.


    Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul.

  • Indira Crasnea, Mediafax: Guvernul de şase luni joacă pentru domnia mai lungă a USL

    După spusele sale, premierul desemnat a avut criterii exigente de selecţie a componenţei echipei sale: experienţă profesională, integritate, coerenţă, eficienţă. Întrebarea este, de exemplu, cât va atârna experienţa universitară a lui Andrei Marga la Ministerul de Externe? Sau ce experienţă are Eduard Hellvig, care să îl califice pentru conducerea dificilului minister al Dezvoltării? Sau fostul ministru al IMM-urilor Ovidiu Silaghi ce pricepere are pentru Transporturi?

    Din acest punct de vedere, contraponderea puternică, inclusiv şi mai ales în raport cu premierul, este dată de prezenţa “numărului doi” din Banca Naţională, Florin Georgescu, o “nucă tare” şi probabil cu părerea care va atârna cel mai greu în desfăşurarea treburilor executive. Poate nu întâmplător, atât Crin Antonescu, cât şi Victor Ponta au subliniat că prim-ministrul rămâne suveran absolut al “principatului” cu capitala la Palatul Victoria. Revoltele şi încăierările nu sunt admise.

    Iar Palatul Cotroceni poate trage pe dreapta, deşi paradoxal există în guvern un fost locatar al Cotrocenilor, Leonard Orban, un ministru a cărui aură tehnocrată parcă aduce mai curând cu “pomul lăudat”.

    În rest, obiectivele guvernului lui Victor Ponta sunt relativ realizabile sau măcar bine-intenţionate. Ponta a vorbit despre “domnia legii”. Cum se va simţi domnia legii în şase luni, rămâne de urmărit. Ponta a vorbit despre cum va da guvernul şi va repara inechităţile. Da, guvernul are de unde da, din puşculiţa bine garnisită a defunctului Executiv. După atâta secetă, orice strop de bine poate avea efecte electorale nebănuite. În sfârşit, Ponta a vorbit despre puterea Parlamentului. Momentan, Parlamentul nu s-a ostenit să se întoarcă la lucru, pentru că trebuie să mistuie grătarele de mai, îngurgitate pentru alungarea anemierii cauzate de boicotul opoziţiei (azi putere).

    Premierul desemnat va merge cu această echipă destul de amestecată, făcută să împace pe toată lumea (culmea este bicefalia armonioasă PSD-PNL de la strategicul MAI) la binecuvântarea partidelor şi a Parlamentului. Probabil vor fi ceva adieri de protest faţă de unii-alţii dintre miniştri, dar care nu vor conta în economia jocului.

    Zarurile au fost aruncate şi Victor Ponta a început să joace în contul victoriei la scrutinul din toamnă.


    (Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro)

  • De ce s-a înfuriat Sebastian Lăzăroiu pe Cristian Tudor Popescu

    “S-a găsit deja o slugă pentru noul guvern Ponta. Nimeni altul decât lăutarul lui Geoană şi Nastase şi cunoscutul jucător de tenis, Cristian Tudor Popescu”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Reacţia lui Lăzăroiu a venit după ce Popescu i-a criticat, o dată în plus, pe miniştrii fostelor guverne Boc şi a apreciat că Ponta a cooptat în noul cabinet o serie de profesionişti, strategie pe care PDL nu a adoptat-o cât a fost la guvernare.

    “Nu avem personaje compromise, sunt o serie de profesionişti care se găsesc acolo unde le este locul, aşa cum sunt Florin Georgescu, Ioan Rus, Mariana Câmpeanu. Un guvern fără Igaş, fără Lăzăroi şi fără Udre este un guvern mai bun”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

    Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, marţi seară, lista noului guvern, format preponderent din foşti miniştri PSD şi PNL, precum şi din specialişti independenţi.

  • BIOGRAFIE: Florin Georgescu revine după aproape 16 ani la conducerea Ministerului Finanţelor

    Georgescu a făcut parte din Cabinetul Văcăroiu în perioada noiembrie 1992 – decembrie 1996, când a fost ministru de stat.

    În intervalul 1996-2004, Georgescu a fost deputat PDSR, devenit ulterior PSD, unde a ocupat poziţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei pentru buget finanţe şi bănci. Pentru câteva luni în 2004, el a fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române. Din octombrie 2004, Georgescu face parte din Consiliul de Administraţie al BNR, iar de atunci este vicepreşedinte CA şi prim-viceguvernator al băncii centrale. Tot de atunci, Georgescu este membru în Comitetul de Supraveghere Bancară al Băncii Centrale Europene.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BIOGRAFIE: Fostul preşedinte ANAF Daniel Chiţoiu, propus de Ponta pentru portofoliul Economiei

    Născut la 11 iulie 1967 în Păuşeşti, judeţul Vâlcea, Chiţoiu este căsătorit şi are un copil. În perioada 4 aprilie 2004 – 22 decembrie 2008, Chiţou a fost preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Între 15 martie 2001 şi 2 martie 2005, Chiţoiu a fost controlor financiar al Curţii de Conturi a României. Absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, Daniel Chiţoiu este doctor în economie, specializarea Relaţii financiar-valutare. Presa relata, în 2008, că Daniel Chitoiu este finul vicepreşedintelui PNL Dan Radu Ruşanu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Ponta – Există un singur nume sigur: Daniel Constantin. Prezint structura Guvernului la ora 21.10

    “Aici are loc reuniunea liderilor ACD. Am venit să finalizez discuţiile referitoare la membrii din Guvern care aparţin ACD, nu există niciun fel de problemă. Am avut suportul total al liderilor ACD, iar cuvântul final îl am eu “, a spus Ponta, la plecarea de la sediul USL. El a mai spus că “nu există trei nume sigure, ci un singur nume sigur: Daniel Constantin”. Victor Ponta a menţionat că s-a hotărât asupra întregii structuri a Guvernului, pe care o va prezenta marţi seară, la ora 21.10.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fitch: O deviere semnificativă de la programul fiscal ar putea afecta ratingul României

    Fitch a îmbunătăţit în iulie anul trecut ratingul României, de la BBĂ la BBB-, cu perspectivă stabilă, ca efect al redresării economice bazate pe exporturi şi al reducerii deficitului bugetar, ca urmare a consolidării fiscale substanţiale din 2008-2011.

    Kiss Gergely, analist al agenţiei de rating, arată că demiterea celui de-al doilea guvern care a condus România după mai puţin de trei luni a crescut incertitudinea politică. Victor Ponta, premierul desemnat din partea USL, a anunţat că doreşte repornirea rapidă a discuţiilor cu FMI, ţinând cont că planul de consolidare fiscală pentru România este trasat în programul de credit de 5,3 mld. euro angajat cu FMI-UE. “Deşi a criticat puternic măsurile de austeritate fiscală din ultimii ani, USL a promis că va lucra cu instituţiile financiare internaţionale”, notează Gergely.

    România a făcut progrese în ultimele trimestre în privinţa ajustării deficitului bugetar, care s-a situat la 5,2% din PIB la sfârşitul anului trecut, aproape de ţinta stabilită cu FMI-UE. Creşterea economică a depăşit 2% în 2011, iar inflaţia a ajuns la minime istorice. România rămâne însă în continuare expusă efectelor crizei din zona euro, atât pe canalul comercial, cât şi din cauza rolului băncilor din zona euro în sectorul financiar al ţării, apreciază analistul Fitch Ratings.

  • Ce se poate întâmpla după desemnarea lui Ponta ca premier

    Plecarea anticipată a guvernului Ungureanu-PDL era exact momentul de care strategii “adevăratei drepte”, grupaţi în jurul lui Traian Băsescu, aveau nevoie pentru a feri imaginea lui Ungureanu de o erodare rapidă şi a-l prepara pe ex-premier spre a prelua cârma noii formaţiuni politice ce ar urma să înlocuiască PDL-ul “dinozaurilor”.

    Cu un PDL care trece în opoziţie şi lasă USL să guverneze singură, PDL ar putea reduce decalajul din sondaje faţă de USL, iar Ungureanu şi noua sa formaţiune politică să capete vânt în pânze, profitând de costurile electorale ale programului cu FMI şi de perioada proastă a economiei europene. Şi chiar dacă tot Ungureanu ar fi desemnat prim-ministru de preşedintele Băsescu (variantă care nu e exclusă, dacă guvernul Ponta nu e aprobat de Parlament), pentru orice eşec de guvernare ar putea arunca vina pe USL, pe motiv că aceasta a dovedit deja că sabotează stabilitatea puterii.

    O variantă care ar fi produs mai puţine daune opoziţiei (de aceea a şi preferat-o Ion Iliescu), dar şi mai puţină vâlvă politică (motiv pentru care majoritatea scenariilor de luptă politică au şi exclus-o) ar fi fost cea a unui guvern interimar neutru politic, acceptat de toate partidele, însărcinat să gestioneze economia şi eventual să-şi asume fără riscuri politice câteva măsuri nepopulare din programul cu FMI până la alegerile din toamnă. În continuare, varianta nu e exclusă, dacă guvernul Ponta ratează învestitura, însă e mai puţin probabilă. În fine, rămâne varianta alegerilor anticipate, care cel puţin pentru moment a fost cerută numai de UDMR.

    Ce probabilitate ar fi însă ca guvernul Ponta să nu fie votat? Reorientarea bruscă şi spectaculoasă a UNPR în favoarea USL şi “lepădarea de satana” (Onţanu despre PDL) şi dorinţa PDL de a lăsa USL să-şi frângă gâtul la guvernare par premise solide pentru a asigura majoritatea necesară în Parlament. Singurele riscuri ar putea veni de la conflictele posibile între PSD şi PNL (generate de faptul că PSD îşi doreşte coabitarea cu Traian Băsescu la Cotroceni, pe când PNL îşi doreşte plecare rapidă a lui Băsescu, spre a-i face loc lui Crin Antonescu), USL-UDMR (pe marginea legii educaţiei, ţinând cont că introducerea limbii maghiare la UMF Târgu-Mureş a fost chiar temeiul de bază al moţiunii de cenzură), precum şi luptele pentru putere între gărzile vechi din USL şi traseiştii sau aliaţii de toate culorile care au ajutat la căderea guvernului PDL şi acum îşi cer răsplata, chiar în dauna şi peste capul fidelilor din PSD şi PNL. Aceste riscuri, chiar dacă nu se vor materializa acum la votarea guvernului, vor rămâne însă ca viitoare pericole ce vor submina relaţiile din jurul guvernării USL.

  • Băsescu: L-am desemnat pe Victor Ponta să formeze noul guvern. Nu există niciun motiv de panică pe pieţe

    “Îi încredinţez lui Victor Ponta misiunea de a forma noul cabinet şi l-am chemat la Cotroceni”, a spus Băsescu.

    “Ţin să precizez că astăzi nu s-a întâmplat nimic dramatic pentru România, ci doar un procs democratic prin care s-a văzut că guvernul Ungureanu nu mai avea majoritate parlamentară”, a adăugat preşedintele, comentând rezultatul moţiunii de cenzură de vineri.

    Misiunea FMI rămâne aici la nivel tehnic şi-şi continuă activitatea, iar după validarea noului guvern vor începe discuţiile pe marginea scrisorii de intenţie a autorităţilor, a mai precizat Băsescu. “Nu exisă motive de panică pe pieţe, cu atât mai mult cu cât se ştie că România are o rezervă consistentă la Ministerul de Finanţe, de 5 mld. euro, cu care poate face faţă oricăror evenimente.” În plus, România este în curs de negociere cu Banca Mondială privind un program de împrumut de 1 mld. euro.

    “Sper ca ceea ce eu am rugat în Parlament, revenirea la salariile din 2010, să se producă în timp util. Nu fac niciun secret că a fost unul din principalele puncte discutate cu delegaţia FMI şi a Băncii Mondiale”, a adăugat preşedintele.

    Legea prevede ca în situaţiile în care moţiunea de cenzură duce la demiterea unui guvern, preşedintele să desemneze un premier, iar dacă propunerea/propunerile sale sunt respinse de Parlament de trei ori consecutiv, atunci Parlamentul este dizolvat şi se declanşează procedura alegerilor anticipate.

    “Sper să duc la îndeplinire acest mandat până la momentul alegerilor”, a declarat Victor Ponta, afirmând că se bazează în acest efort pe USL şi pe toate partidele care vor înţelege să susţină guvernul în acest interval. “care să redea românilor speranţa că în România lucrurile se îndreaptă în direcţia bună”, a spus Ponta, precizând că în cel mai scurt timp va prezenta componenţa guvernului şi programul de guvernare.

    Soluţia convocării alegerilor anticipate organizate în septembrie a fost vehiculată, vineri, de Kelemen Hunor, liderul UDMR, “dacă e consens în clasa politică”, apreciind că numai aşa va fi asigurată stabilitatea guvernamentală. PDL, prin liderul Emil Boc, a anunţat că oricum nu va desemna niciun candidat pentru funcţia de premier, spre a lăsa USL să-şi asume singură dificultăţile de guvernare din următoarele luni.

    Minorităţile au spus că vor susţine orice prim-ministru desemnat, iar UNPR nu a avut nici ea o propunere de premier.