BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Guvernul extinde cu un an perioada în care nu emite titluri de plată pentru imobile naţionalizate

    Prelungirea perioadei de suspendare este prevăzută într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Guvernul arată că intervalul în care emiterea acestor titluri de plată a fost suspendată anterior expiră la 1 iulie 2012 şi că reluarea procedurii începând cu această dată ar conduce în 2012 la un impact suplimentar de circa 1,5 miliarde lei, care ar afecta ţinta de deficit stabilită pentru acest an.

    În luna martie, Guvernul Ungureanu anunţase că a decis suspendarea pentru şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. Decizia a fost argumentată atunci prin faptul că măsura este necesară pentru “consolidarea” cadrului normativ necesar aplicării legislaţiei în domeniu şi reprezintă rezultatul unui audit intern, al hotărârii CEDO de rezolvare a problemei restituirilor în maximum 18 luni, termen care expiră în luna iulie, şi al faptului că statul mai deţine puţine acţiuni la Fondul Proprietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce vor socialiştii francezi

    Prima decizie a noului guvern socialist din Franţa a fost să taie salariile membrilor săi cu 30%, conform unei promisiuni electorale a preşedintelui Hollande, ceea ce înseamnă că aceştia vor avea salarii brute de 9.940 de euro pe lună în loc de 14.200.

    Cât priveşte promisiunea de a renegocia tratatul fiscal european, Pierre Moscovici a declarat deja că tratatul nu va fi ratificat de Franţa în forma actuală şi că va trebui completat cu un amendament referitor la măsuri de creştere economică.

    Trebuie notat că sunt posibile schimbări în componenţa guvernului de la Paris după alegerile legislative din 17 iunie, care ar putea aduce în cadrul cabinetului unul sau mai mulţi comunişti ori ecologişti. Premierul Ayrault a făcut deja cunoscut că orice ministru care nu va obţine victoria la alegeri îşi va pierde postul.

  • Cum să guvernezi ţara cu claxonul uitat deschis

    Febra adusă de câştigarea puterii înainte de alegeri şi de intrarea în campania electorală pentru locale i-a cuprins, într-adevăr, pe fruntaşii USL şi pe miniştri, care au început să anunţe idei de schimbare a legislaţiei mai repede decât a reuşit ulterior conducerea USL să se delimiteze de ele.

    Primul a fost Eugen Nicolăescu, şeful Comisiei de sănătate din PNL, Eugen Nicolăescu, care a anunţat că PNL vrea să desfiinţeze complet CASS şi s-o înlocuiască printr-o taxă de solidaritate şi prin asigurări private, deşi propunerea nici măcar nu figurează în programul USL şi n-a ajuns niciodată la Finanţe, iar ulterior a fost dezavuată de premierul Ponta. Vasile Cepoi, ministrul sănătăţii, a anunţat că ar urma, dimpotrivă, o creştere a CASS de la 10,7% la 13%, dar şi o introducere a taxei pe fast-food şi pe berea cu alcool, măsură despre care Victor Ponta a spus iniţial că n-are nicio informaţie.

    Ministra Mariana Câmpeanu de la Muncă declară şi ea că studiază ideea de majorare a pensiilor mici şi a indemnizaţiei de creştere a copilului, iar ministrul economiei, Daniel Chiţoiu, a spus că se pregăteşte suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere, idee tradusă apoi de Victor Ponta ca fiind o încercare de a determina companiile să mai ieftinească benzina.

  • Guvernul restituie pensionarilor în tranşe lunare contribuţiile de sănătate percepute ilegal

    Documentul prevede că sumele reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie în tranşe.

    Astfel, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: I-am spus lui Isărescu că Guvernul e pregătit să ia măsuri la orice problemă apare în Europa

    “Există şi s-a fomat în BNR, nu de acum, ci de ceva timp, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară condus de guvernator. În acest comitet va avea un rol important şi face parte ministrul de Finanţe, Florin Georgescu. L-am anunţat pe guvernator că, din punct de vedere al Guvernului, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare pentru orice fel de problemă care poate apărea pe plan european”, a spus Ponta, răspunzând astfel unei întrebări referitoare la noul maxim istoric atins de euro în cursul zilei de luni.

    Ponta a spus că nu doar în România este influenţat cursul de schimb, ci şi în Polonia, ţară cu care România trebuie comparată şi care a înregistrat o modificare mai semnificativă a cursului, deşi are date economice foarte bune. “Am încredere totală în modul în care această problemă e gestionată de BNR. Acţiunile Guvernului vor fi coordonate, vor fi în aceeaşi direcţie cu cele ale BNR”, a precizat Victor Ponta. El a adăugat că a primit detalii în privinţa cursului de la Mugur Isărescu, dar că, în ceea ce priveşte acest subiect, pe care l-a catalogat drept “important şi delicat”, evită să facă alte declaraţii decât comunicările Comitetului de Stabilitate Financiară.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • De la gloanţe la bombiţe. La guvern nou, strategii noi de război

    Noua opoziţie şi susţinătorii ei n-au rămas însă datori la capitolul prost-gust. Sebastian Lăzăroiu a sugerat pe Facebook că Andrei Marga a fost turnător – fitil al unei bombe anume gândite să explodeze abia după învestirea guvernului. Au urmat sugestiile din presă despre o catastrofă diplomatică din cauza respingerii planurilor UDMR pentru UMF Tg. Mureş, despre prezumată intenţie a USL de a rupe acordul cu FMI sau despre un pact de neagresiune secret în care preşedintele Băsescu scapă de suspendare în schimbul includerii în guvernul USL a lui Ioan Rus, peste capul baronilor regăţeni ai PSD.

    Una peste alta, aşadar, dacă PDL a început prin a afirma că “nu se teme de gloanţe” (cum zicea Ioan Oltean, făcând aluzie la spusa lui Victor Ponta că pe liderii pedelişti “nici dacă-i împuşti nu e suficient”), iată-l acum ripostând el însuşi cu bombiţe contra USL – sau cum spunea un comentator pe un blog al dreptei, “cu o mobilizare serioasă la vot, cu tactici murdare sau nu, duşmanul trebuie oprit pe toată linia frontului” (duşmanul = USL). Partea proastă e că din concursul de zvonuri şi bombiţe nu câştigă nimeni: nici opoziţia, nici puterea şi cu atât mai puţin ţara, cu priorităţile ei atât de puţin spectaculoase pe lângă distracţiile grosolane din politică.

  • Borcanul cu miere de la buget

    Că FMI ar fi urmat să aprobe oricum majorarea salariilor pentru bugetari astfel încât să fie readuse la nivelul din 2010 părea destul de limpede pentru analiştii financiari care, înainte de moţiunea de cenzură, prevedeau că guvernul Ungureanu va anunţa după încheierea misiunii FMI-CE-BM nişte măsuri de relaxare fiscală. Părea că e în cărţi chiar şi o reducere a CAS, dacă guvernul ar fi dovedit că poate compensa cu o colectare mai bună de venituri la buget ori cu tăieri suplimentare de cheltuieli.

    Motivaţia era în regulă: stimularea cererii interne – pârghia de bază pe care se poate miza într-o perioadă de recesiune în zona euro – şi reducerea poverii fiscale pentru companii. Cât despre condiţia de a nu depăşi limita de deficit bugetar de 3% din PIB, valabilă la nivel european, trebuie amintit că ţinta de 1,9-2,1% din PIB asumată de cabinetul Boc fusese oricum calificată de FMI drept “ambiţioasă” (adică greu realizabilă) în rapoartele din martie şi aprilie, iar analiştii băncilor luaseră deja în calcul o uşoară depăşire a ei către 2,5% din PIB (UniCredit) sau chiar 3,4% (BCR), previzibilă în context electoral.

    Noul cabinet Ponta a preluat din mers misiunea “reîntregirii” salariilor, completată de restituirea CASS percepute din eroare pentru pensiile mai mari de 740 de lei – o altă măsură avută în vedere de fostul guvern. După estimarea fostului ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, toate acestea ar fi însemnat un efort bugetar de 1,5-2 mld. lei (salariile) plus 650 mil. lei (pensiile, numai pentru CASS plătită în acest an), în timp ce despre reducerea CAS, cu un cost estimat la 2,3 mld. lei, n-a mai vorbit nimeni, mai ales după ce guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că nu e fezabilă, inclusiv pentru că ar presupune pregătiri ce ar duce la depăşirea limitei legale de 6 luni înainte de alegeri în care nu se pot schimba politicile fiscale. Dacă adăugăm efectul întoarcerii la stat prin impozite a unei părţi din salariile şi pensiile “reîntregite” şi continuarea disciplinei fiscale (un angajat nou la fiecare 7 ieşiţi din sistemul bugetar, programul de creştere a eficienţei ANAF cu asistenţa Băncii Mondiale, reforma companiilor de stat şi reconsiderarea programului de investiţii ale MDRT), momentul ar putea fi depăşit relativ onorabil.

    Problema e însă contextul creat de ambiţiile particulare ale partidelor care compun sau susţin guvernul. PC a cerut reducerea TVA la 9% pentru produsele de panificaţie din septembrie, UNPR a cerut instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”, iar USL a enunţat deja ca obiectiv de guvernare “reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016”. Premierul Victor Ponta a promis că TVA redusă pentru produsele agricole se va regăsi “cel târziu” în proiectul bugetului pe 2013, ba a mai şi adăugat ironic că e normal ca Ministerul Finanţelor (adică ministrul Florin Georgescu, considerat unanim de către analişti o garanţie a prudenţei fiscale pentru noul guvern) să se opună la început, dar ulterior să accepte un calendar de aplicare.

    Aşa se explică de ce agenţia Fitch a afirmat că ratingul României ar fi afectat de “o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală, prin politici populiste promovate înainte sau după alegeri”, unde anticipaţiile pentru perioada post-electorală contează chiar mai mult decât ceea ce se va întâmpla până atunci. Iar dacă la aceasta se adaugă presiunile intense ale PC pentru alegeri prezidenţiale anticipate, după ce şi aşa s-au schimbat două guverne în trei luni, nu miră pe nimeni nici deprecierea violentă a leului, de săptămâna trecută, nici accentuarea temerilor de inflaţie, fenomene care au oprit deja BNR din seria reducerilor de dobândă.

    “După tot ce s-a realizat până acum pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice şi ducerea la bun sfârşit al acordurilor cu FMI şi UE, performanţe cu care puţine ţări se pot mândri, instabilitatea politică şi autosuficienţa sunt ultimul lucru de care România are nevoie. Încrederea investitorilor e greu de recâştigat şi încă şi mai greu de menţinut, mai ales când deja criza datoriilor se manifestă cu putere în Europa”, subliniază Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. “România are încă multe de făcut pentru reforma sectorului public şi consolidarea fiscală, iar certurile constante şi retorica ieftină sunt de rău augur pentru viitorul ţării.”

  • Guvernul Ponta a obţinut învestitura în Parlament

    Pentru ca Guvernul să fie învestit erau necesare voturile favorabile a 231 de parlamentari.

    Componenţa guvernului Victor Ponta: Florin Georgescu – vicepremier şi ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu – ministru al Economiei, Ioan Rus – ministru de Interne, Andrei Marga – ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean – ministru al Justiţiei, Corneliu Dobriţoiu – ministru al Apărării Naţionale, Leonard Orban – ministru al Afacerilor Europene, Mircea Diaconu – ministru al Culturii, Daniel Constantin – ministru al Agriculturii, Ovidiu Silaghi – ministru al Transporturilor, Eduard Hellvig – ministru al Dezvoltării Regionale, Dan Nica – ministru al Comunicaţiilor, Vasile Cepoi – ministru al Sănătăţii, Ioan Mang – ministru al Educaţiei, Rovana Plumb – ministru al Mediului, Mariana Câmpeanu – ministru al Muncii, Victor Paul Dobre – ministru delegat pentru Administraţie, Lucian Isar – ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, Mircea Duşa – ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Liviu Pop – ministru delegat pentru Dialog Social.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Jos Ungureanu! Jos Băsescu?

    De la 16 miniştri în cabinetele Tăriceanu şi Boc, cifra era prevăzută iniţial să urce la 21, dintre care patru miniştri delegaţi perfect inutili, cu atribuţii redundante sau absurde (pentru dialog social, relaţia cu IMM, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu societatea civilă), doi miniştri desemnaţi au în spate anchete penale, trei au fost declaraţi incompatibili de ANI, iar unii (Andrei Marga, Titus Corlăţean, Ovidiu Silaghi) au mai fost miniştri, într-adevăr, satisfăcând criteriul experienţei enunţat de premierul desemnat Victor Ponta, dar nu la ministerele unde au fost trimişi.

    Auspiciile proaste însoţesc şi din punct de vedere politic debutul noului guvern. Încă dinainte de confirmarea în Parlament, Dan Voiculescu, liderul de facto al PC, a început să traseze guvernării USL sarcina de a-l suspenda rapid pe preşedintele Traian Băsescu, idee în faţa căreia s-a arătat reticent până şi PNL, altminteri primul interesat să se elibereze locul la preşedinţie pentru Crin Antonescu.

    În acelaşi timp, UDMR, supărată că USL insistă cu suspendarea liniei de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş şi cu votul uninominal, a anunţat că vrea alegeri anticipate, alăturându-se PDL într-un vot negativ dat guvernului Ponta. Atât o suspendare a preşedintelui, cât şi un drum spre anticipate ar fi însă ultimul lucru de care societatea şi economia ar avea acum nevoie.

  • Taxăm şi averile mari? Da, să trăiţi!

    Protocolul PSD-UNPR prevede instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă, adoptarea legii electorale cu vot uninominal pur şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”.

    Liderul UNPR, Gabriel Oprea a declarat sâmbătă că “este creştineşte” ca, în momentele grele, să existe solidaritate cu cei care au mai puţin, afirmând că “vom trece şi prin zid pentru adoptarea acestei taxe”.

    UNPR a început să dea însă deja sfaturi USL şi în alte chestiuni: Cristian Diaconescu, fostul ministru de externe, i-a atras atenţia succesorului său desemnat, Andrei Marga, că “este absolut obligatorie cooperarea cu preşedintele (Băsescu)” şi că renunţarea la linia de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş “va avea un impact serios în exterior”, lovind în imaginea României de ţară care respectă drepturile minorităţilor.