BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • O reţea de zece magazine din Bucureşti, cu afaceri de 3,5 mil. euro, e scoasă la vânzare

    O reţea de zece magazine amplasate în diferite colţuri din Bucureşti este scoasă la vânzare de proprietarii care spun că vor să îşi concentreze atenţia pe afacerea de catering pe care o mai au. În total, e vorba de 10 magazine cu afaceri de 17 milioane de lei (3,5 mil. euro), conform declaraţiilor lui Claudiu Şerban, unul dintre cei implicaţi în business.

    “Magazinele noastre nu sunt regrupate sub umbrela unui brand. Ele sunt amplasate în diferite zone ale Bucureştiului, avem în Băneasa, zona Baicului sau Gorjului, dar şi în Otopeni”, spune el.

    Magazinele măsoară între 50-60 mp şi 100 mp, astfel că sunt încadrate pe segmentul de proximitate, conform standardelor din piaţă. Ele sunt amplasate în spaţii închiriate, însă contractele de chirie sunt semnate pe termen mai lung, de zece ani, spune Claudiu Şerban.

    Afacerea a fost scoasă la vânzare pe internet, pe o serie de platforme de profil, iar Claudiu Şerban afirmă că motivul din spatele acestei decizii este acela că acţionarii vor să îşi concentreze atenţia pe un alt business pe care îl au, acela de catering.

    „Noi avem şi un alt business, în zona de catering, care a crescut bine în această perioadă, pandemia nu ne-a afectat deloc. Nu avem acoperită şi zona de evenimente, doar de catering. Şi magazinele au crescut în 2020, dar pentru noi e greu să operăm 10 magazine.”

    Businessul de retail e operat prin două firme, Berfan International şi Bella Bianca Prod SRL, potrivit lui. El adaugă că pe fiecare dintre cele două companii sunt operate o parte din magazine. Nu oferă detalii dacă sunt şi alte activităţi înregistrate pe cele două entităţi, care însă au CAEN de comerţ cu amănuntul. Împreună, Berfan International şi Bella Bianca Prod au avut afaceri de circa 17 mil. lei anul trecut, în creştere puternică faţă de 2018.

    Singurul acţionar al celor două firme este, conform platformei Confidas.ro, Maria Negulescu.

    „Am fost contactaţi pentru vânzare de români stabiliţi afară dar care vor să revină acasă şi să aibă afacerea lor. Au fost doar discuţii, nu am închis nicio negociere încă.”

     

     

     

  • La vremuri noi, concepte noi: restricţiile impuse HoReCa au creat nevoia unor noi canale de vânzare. Funcţionează conceptul „to go“?

    Pandemia de COVID-19 a adus multiple schimbări în comportamentul de consum al ro­mâ­nilor, iar măsurile de păstrare a distanţei so­ciale, dar şi de a petrece cât mai puţin timp la cum­părături, acolo unde sunt mase de oameni, i-au determinat pe antreprenorii şi managerii unor com­panii să găsească noi soluţii pentru a satisface nevoile clienţilor rapid.

    Spre exemplu, Casa Berarilor Artizani, un con­cept nou de magazine beer-to-go (bere pen­tru acasă – n. red.) cu peste 100 de tipuri de bere arti­zanală, a fost dezvoltată de mai mulţi inves­titori români în plină pandemie, iar acum se extinde la nivel naţional.

    Florin Mîndru, CEO al Casa Berarilor Artizani, spunea recent că produsele care erau comercializate în HoReCa şi-au găsit o nouă piaţă de desfacere şi, în plus, piaţa berii artizanale în România are un potenţial mare de creştere. În prezent, consumul de bere pe cap de locuitor este de 85 litri şi ne plasează pe locul 7 în Europa.

    De altfel, Igor Leşan, fondator şi proprietar al Staţiei RomBeer, retailerul de bere artizanală şi produse româneşti spune că RomBeer vrea să ajungă la un număr de peste 700 de locaţii deschise în piaţa locală în următorii cinci ani, după ce vânzările în acest an au crescut semnificativ.

    Compania vinde circa 50.000 de litri de bere pe lună. Pe lângă bere artizanală draft, ce poate fi vândută la PET, staţiile RomBeer listează şi companii locale care produc vin, chipsuri artizanale, şorici expandat, seminţe, peşte deshidratat sau cărnuri deshidratate.

    De asemenea, retailerul Profi a deschis la Ploieşti Profi Go, cel mai mic magazin al reţelei, unde cumpărătorul să cumpere doar cât poate ţine în mâini, fără sacoşă. În interiorul magazinului se află coffee corner, produse la grill, sandvişuri, pizza, prăjituri şi îngheţată.

    Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, spunea că este ceva între un magazin mic şi un fast-food, dar un fast-food la standarde ridicate şi la preţuri mai mici decât un restaurant similar. „Este o abordare complexă, pe care niciun alt magazin din România nu a încercat-o.“

  • Adidas se pregăteşte să vândă Reebok cu jumătate din suma pe care a plătit-o în urmă cu 15 ani pentru brandul de echipamente sportive

    Adidas a anunţat că plănuieşte să vândă brandul de echipamente sportive Reebok. Decizia, aşteptată de analişti în mod constant în ultimele luni, vine în urma evaluării lansate de gigantul german, urmând să se găsească o serie de „alternative strategice” pentru Reebok, compania ce a ajuns la apogeu în anii 1980, scrie Fortune.

    Adidas a cumpărat Reebok pentru 3,8 miliarde de dolari în 2005 cu speranţa de a concura mai eficient cu Nike pe piaţa din Statele Unite, mişcare efectuată datorită credibilităţii pe care o exercita Reebok asupra cumpărătorilor americani şi contractelor cu Asociaţia Naţională de Baschet (NBA). Contractele au fost câştigate ulterior de Nike.

    Reebok a continuat să scadă în ultimii ani, în condiţiile în care brandul genera în 2007 aproape un sfert din veniturile anuale ale Adidas, însă în primele nouă luni din 2020, procentul a ajuns la 6,9.

    În consecinţă, Reebok ar putea fi vândut cu aproximativ 2 miliarde de dolari, puţin peste jumătate din suma pe care a plătit-o Adidas în urmă cu 15 ani.

    Conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, Nike şi Adidas sunt aproape egale în ceea ce priveşte cota de piaţă din Europa de Vest (ambele cu 16%) şi China (21%). Însă în Statele Unite, Nike este de aproape trei ori mai mare decât producătorul german.

    Astfel, Adidas se va concentra mai mult pe susţinerea brandului omonim în SUA, mişcare uşurată de reducerile de costuri pe care le implică vânzarea companiei americane.

     

  • Tranzacţie de 97 mil. euro cu două clădiri de birouri. Skanska vinde către austriecii de la S Immo clădirile Campus 6.2 şi Campus 6.3 din zona Politehnica, din Capitală

    Dezvoltatorul imobiliar suedez Skanska, cel care a pornit în decembrie 2018 construcţia proiectului de birouri Campus 6 din apropierea Politehnicii din Bucureşti, a vândut clădirile de birouri Campus 6.2 şi Campus 6.3 către austriecii de la S Immo, dezvoltatorul care deţine mallul Sun Plaza din Bucureşti, într-o tranzacţie de 97 milioane de euro.

    Aceasta este prima achiziţie a S IMMO de la Skanska şi, totodată, cea mai mare tranzacţie a Skanska pe piaţa românească de până acum.

    “Vanzarea celor doua cladiri este una cu totul speciala. Este una dintre cele mai mari tranzactii din Romania, in contextul global in care inca ne aflam, cea mai mare tranzactie pentru Skanska, pe piata locala si prima incheiata cu S IMMO AG, de catre Skanska, la nivel global”, spune Aurelia Luca, vicepreşedinte executiv al operaţiuniunilor din România pentru divizia de dezvoltare comercială a Skanska în CEE.

    Prima clădire din cadrul proiectului, Campus 6.1, a fost vândută către austriecii de la CA Immo în mai 2018 contra sumei de 53 mil. euro.

    Campus 6.2 şi 6.3 reprezintă faza a doua din complexul de birouri  Campus 6, situat în zona  de Centru-Vest a Bucureştiului. Cele două clădiri au o suprafaţă închiriabilă de aproape 38.000 de metri pătraţi şi 463 de locuri de parcare. În prezent, clădirile sunt închiriate în proporţie de 99% de către mari companii precum Microsoft şi Société Générale European Business Services.

    ”Campus 6.2 şi 6.3 vin în completarea portofoliului nostru de clădiri clasa A din Bucureşti. Suntem convinşi în totalitate că piaţa de birouri din capitala României va continua să crească puternic, după o oarecare stagnare cauzată de pandemie. Odată finalizate, cele două proprietăţi vor adăuga valoare pe termen lung portofoliului S IMMO din regiunea CEE şi vor avea un impact pozitiv asupra veniturilor”, adaugă Friedrich Wachernig, membru al consiliului de administraţie al S IMMO AG.

    Pentru Skanska, vânzarea celor două clădiri de birouri reprezintă a cincea tranzacţie pe care compania o face pe piaţa locală în cei nouă ani de când a intrat în România.

    Dezvoltatorul a fost asistat în tranzacţie de avocaţii de la PeliPartners şi de specialiştii din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle .

    ”Această tranzacţie este o veste excelentă pentru piaţă – recuperându-se încet, dar constant într-un an dificil”, spune Oana Badarau, partener şi şef imobiliar la PeliPartners.

    Bucureştiul a atras tranzacţii de aproximativ 700 milioane de euro în 2020 pana la acest moment, adică aproape 80% din piaţa românească, potrivit JLL. În ciuda pandemiei de Covid-19, piaţa este dominată de tranzacţiile cu spaţii de birouri, care reprezintă peste 86% din volumul tranzactiilor la nivel national si peste 88% la nivelul Bucurestiului. Dezvoltarea dinamică a oraşului face ca Bucureştiul să fie atractiv atât pentru investitorii noi, cât şi pentru cei existenţi, care caută noi oportunităţi de afaceri şi randamente solide.

    “Vanzarea Campus 6.2 si 6.3 reprezinta cel mai relevant punct de referinta pentru piata imobiliara din Romania post izbucnirea pandemiei. Este de asemenea o noua dovada a lichiditatii si a faptului ca proprietatile valoroase pot atrage investitori cu portofolii de success in Romania, dar care nu au mai facut achizitii de mult timp”, adaugă Andrei Vacaru, Head of Capital Markets, JLL Romania.

    Skanska România a demarat în luna decembrie 2018 construcţia clădirilor Campus 6.2 şi 6.3 de la Politehnica, în urma unei investiţii de peste 76 mil. euro. Cele două clădiri au suprafeţe închiriabile de 19.800 mp, respectiv 17.800 mp, având fiecare 11 etaje plus două în subteran pentru parcare. Cele două clădiri vor fi primele din România cu o pistă de alergare amenajată pe acoperiş.

    Campus 6 va cuprinde în total patru clădiri de birouri, cu o suprafaţă închiriabilă de 81.000 mp.

     

  • Încă o afacere românească, cumpărată de un gigant străin. Una dintre cele mai importante femei de afaceri din România şi-a vândut businessul construit de la zero

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    ♦ Grupul din Paşcani care produce huse şi sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii are trei fabrici, afaceri cumulate de 30 mil. euro şi circa 900 de salariaţi. Doina Cepalis anunţase anterior că este în negocieri, dar spunea că vinde un pachet minoritar. Ea acum a spus că a vândut 100%.

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    Ea nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, însă a spus că o parte din suma pe care a negociat să o primească a reinvestit-o în FSN Capital. Din datele ZF, valoarea tranzacţiei e sub 10 mil. euro şi are şi o componentă de earnout, adică ea nu va primi toţi banii, urmând a fi în continuare implicată în management.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 2,1 mld. euro. În Holmbergs Safety System fondul a investit în 2017, deţinând 73,2% din acţiuni. Pe site-ul FSN apare informaţia conform căreia Holmbergs are activităţi în producţia de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto de copii şi a avut afaceri de 325 de milioane de coroane suedeze (peste 30 mil. euro) în 2017 (cele mai recente date). Pentru acest an e estimată o dublare la 740 mil. coroane suedeze (peste 70 mil. euro). Grupul Holmbergs are o istorie de 80 de ani şi, la fel ca Te-rox, e prezent cu produsele sale (peste 13 milioane de scaune auto pentru copii) peste tot în lume.

    „Vrem să dezvoltăm Te-Rox. Eu am semnat un contract de management pe perioadă nedeterminată, astfel că pe viitor nu voi face un alt pariu propriu. Voi fi implicată în administrarea şi dezvoltarea Te-Rox dat fiind că vrem să asimilăm şi noi produse“, a spus antreprenoarea, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de maga­zine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiu­nile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

    Ea spunea recent că România are un avantaj faţă de China datorită poziţiei geografice, astfel că timpul de livrare este mai scurt şi poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    „România are acest avantaj, este la două zile de transport faţă de China, iar marile magazine nu au nevoie de stocuri, noi livrăm just in time, adică în 14 zile de la comandă. Este un mare avantaj pentru companiile exportatoare care se situează în România şi îşi pot face logistica în aşa fel încât să aibă un termen foarte scurt de livrare.“

    Antreprenoarea adăuga acum câteva săptămâni că cel mai dificil moment de la înfiinţarea companiei a fost în iarna anului 2007, când a fost nevoită să se reinventeze. Totuşi, ea consideră că eşecul ar trebui să fie un lucru pozitiv în viaţa unui antreprenor deoarece aşa va putea învăţa o lecţie. Doina Cepalis adăuga că ceea ce a învăţat în acel moment a fost ce înseamnă să fii prezent pe mai multe pieţe şi să ai competitori foarte puternici. Experienţa de atunci a ajutat-o în criza actuală.

    „Noi am înregistrat rezultate mai bune decât în anul 2019. Noi producem şi exportăm, nu am renunţat la angajaţi, ba chiar am angajat 10-15 oameni. Plusul nostru a fost că am reuşit să rămânem pe piaţă şi am fost o soluţie pentru că alte firme s-au oprit. După ce planeta s-a oprit (în perioada de lockdown – n.red.), ne-am oprit şi noi o lună, dar am venit cu forţe noi, am avut resurse financiare şi am reuşit să depăşim“, spunea antreprenoarea acum câteva săptămâni.

    Doina Cepalis a fost asistată în tranzacţie de PwC, cu o echipă condusă de George Ureche, şi de casele de avocatură D&B Davis şi Baias şi de RTPR.

     

     

     

     

  • Uber îşi vinde businessul bucată cu bucată

    Joby Aviation, un dezvoltator de aeronave electrice de pasageri, a anunţat săptămâna aceasta că va prelua divizia de taxiuri zburătoare Elevate, controlată de Uber, potrivit Reuters.

    Tot săptămâna aceasta Uber a renunţat la ambiţia de a construi propria maşină autonomă şi a vândut divizia ATG către startup-ul Aurora, susţinut de Amazon şi Sequoia. Ambele vânzări au fost realizate în încercarea de a aduce profit în bilanţul Uber.

    Joby nu a anunţat detaliile tranzacţiei, dar a declarat că Uber este de acord să investească 75 mil. dolari în compania de aeronave electrice de pasager. Joby a strâns până acum finanţări de peste 720 mil. dolari din 2009, când a fost fondată, iar majoritatea investiţiilor au provenit de la Toyota Motor.

    Uber le-a promis investitorilor că va atinge EBTIDA pozitiv până la finalul anului 2021. În ultimul trimestru, Uber a raportat pierderi EBITDA de 625 mil. dolari.

    Compania şi-a asumat că se va concentra pe businessul de bază, cel de ride-hailing, şi pe platformele de food delivery, iar managementul a pus în aplicare un plan dur de reducere de costuri, care a cuprins şi concedieri.

  • Schimbare de strategie: Uber renunţă la visul de a construi propria maşină autonomă şi vinde divizia ATG către un startup susţinut de Amazon şi Sequoia, care atinge o evaluare de 10 mld. dolari

    Americanii de la Uber Technologies au decis să vândă divizia de maşini autonome Uber Advanced Technologies Group (ATG), către startup-ul care dezvoltă vehicule autonome Aurora, au anunţat cele două companii luni seară, potrivit Reuters.

    Tranzacţia ar trebui să ajute Uber Technologies să se îndepărteze de pierderi şi să facă un pas mai mare către profitabilitate.

    Înţelegerea dintre cele două părţi arată că Uber cedează controlul ATG către Aurora, dar preia o participaţie de circaa 26% în startup-ul susţinut de Amazon şi de fondul de investiţii Sequoia.

    Astfel, Uber va transfera cei 1.200 de angajaţi ai ATG către Aurora, care are în prezent 600 de angajaţi, şi va mai investi încă 400 de milioane de dolari. Aurora a fost evaluată la 2,5 miliarde de dolari în 2019, după o rundă de finanţare de 530 de milioane dolari condusă de fondul de investiţii Sequoia. După tranzacţia cu Uber, evaluarea Aurora ar creşte de patru ori, până la 10 miliarde de dolari.

    În cadrul tranzacţiei, evaluarea ATG scade la 4 miliarde de dolari, după ce divizia a atras în 2019 o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari de la un consorţiu de investitori care cuprinde Toyota Motor Corp şi SoftBank Group Corp. Finanţarea din 2019 îi dăduse diviziei de maşini autonome a Uber o evaluare de 7,25 miliarde de dolari.

    CEO-ul Uber, Dara Hosrowshahi, va ocupa un loc în board-ul Aurora. În acelaşi timp, Eric Meyhofer, cel care a condus divizia ATG, va pleca din companie.

    Startup-ul Aurora a fost fondat de trei executivi care au jucat în trecut roluri importante în programele de maşini autonome ale Google, Tesla, respectiv Uber.

  • Dan Şucu a vândut către CTP depozitele Mobexpert de pe A1 şi vrea să investească în reţea: Vreau să fiu mai atent cu tot ce înseamnă îndatorare

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, a vândut într-o tranzacţie estimată la 10-20 mil. euro depozitele logistice de la km 23 de pe A1 Bucureşti-Piteşti către CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre industriale şi logistice de pe piaţa locală.

    „Am încheiat o nouă tranzacţie cu CTP, am vândut depozitul Mob­ex­pert. Plecând de la pre­misa că va creşte zona de on­line, avem nevoie de de­po­zitare, dar având în vedere condiţiile de piaţă, vreau să fiu mai atent cu tot ce înseamnă înda­to­rare“, a declarat Dan Şucu, proprietarul reţelei de magazine cu mobilă şi decoraţiuni Mobexpert, pen­tru ZF. În ceea ce priveşte preţul, Dan Şucu nu a comunicat valoarea tran­­zacţiei, însă a subliniat că „pro­du­sul nu era nou. Depozitele au fost con­struite în 2009, în 2016. Dar pentru noi este importantă o relaţie pe termen lung“.

    Banii obţinuţi în urma tranzacţiei, între 10 şi 20 mil. euro, potrivit estimă­ri­lor ZF, urmează a fi investiţi în Mob­expert, în condiţiile în care proprietarul se aşteaptă la o creşterii a ce­re­rii de mobilă şi decoraţiuni.

    „Raţiunea este simplă, noi avem nevoie de spaţii de depozitare tot mai mari, preferăm să avem partneneri care investesc în această direcţie, iar noi să fim operatori, să rămânem chiriaşi. Este mult mai prudent pentru noi, mai ales în această perioadă cu o evoluţie sinusoidală. Acum vrem să avem mai mult cash pe care să îl folosim în dezvoltarea de noi locaţii“, a spus Dan Şucu.

     

  • Primăria unui alt sat idilic din Italia vinde case cu preţul de un dolar. Primarul şi-a pus la dispoziţia cumpărătorilor propriul e-mail

    Casele italiene de 1 dolar revin: de data aceasta este vorba despre o colecţie de locuinţe din regiunea sudică Molise, scrie CNN.
    Castropignano, un sat deasupra căruia domnesc ruinele unui castel medieval – este comunitatea care a anunţat cel mai recent că îşi oferă clădirile abandonate noilor veniţi.
    Autorităţile de aici urmează iniţiativele comunităţilor Salemi din Sicilia şi Stefano di Sessanio din Abruzzo.
    Spre deosebire de celelalte scheme însă, care organizau licitaţii care porneau de la 1 dolar sau 1,2 dolari, Castropignano face lucrurile diferit.


    Aici există aproximativ 100 de clădiri abandonate, dar în loc să le vândă celui care licitează cea mai mare sumă de bani, primarul Nicola Scapillativ vrea să potrivească interesele fiecăreia dintre părţi găsind casa potrivită pentru fiecare dintre cei care îşi doresc una.
    „Ne mişcăm în două direcţii în paralel, încercăm să ajungem atât la potenţiali cumpărători cât şi la proprietari mai vechi, în acelaşi timp, pentru a face ca cererea să întâlnească oferta. Nu îmi doresc ca oraşul meu să fie invadat de o goană a ceLor care îşi doresc să devină proprietari sau să fie cea mai recentă speculaţie în imobiliare”, a declarat el pentru CNN.


    El spune că aşteaptă e-mailurile celor care îşi doresc să cumpere o nouă casă: „Sunt bineveniţi tot cei care doresc să cumpere o nouă casă aici şi îi rog să îmi scrie direct pe adresa nicola.scapillati@me.com, cu un plan detaliat în care să descrie modul în care vor să renoveze sau în ce vor să transforme proprietatea – o casă, o pensiune tip B&B, un magazin etc. Ar trebui să listeze şi cerinţele pe care le-ar pute avea – cum ar fi, de exemplu, accesul pentru persoanele în scaune cu rotile. Satul este mic şi maşinile nu pot merge pe străzile înguste şi pe scări.”

    Există, desigur, şi condiţii: cumpărătorii trebuie să renoveze proprietatea în intervalul de trei ani de la achiziţie şi să depună un avans pentru renovări în valoare de 2.000 de dolari, care le va fi returnat după ce renovarea este finalizată.
    Proiectul a fost lansat în octombrie, după ce autorităţile le-au spus proprietarilor de proprietăţi abandonate că dacă nu renovează ei înşişi, oraşul va prelua proprietatea pentru ei din motive de siguranţă.
    Până acum, mai mulţi proprietari au fost de acord să renunţe la proprietăţi, scăpând astfel de costurile demolării. Scapillati este încrezător că încă cel puţin 50 se vor alătura iniţiativei.
    Autorităţile estimează că investiţia în renovare se ridică la 30.000 – 40.000 de dolari.

     

  • Maşini de lux scoase la vânzare de ANAF la preţul unui telefon. Cât costă un BMW X5 din 2001

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă că, începând cu data de 24 noiembrie, a scos la vânzare mai multe maşini de lux, cu preţuri plecând de la 1000 de lei.

    ANAF anunţă, prin intermediul Direcţiei generale executări silite, serviciul teritorial Suceava, scoaterea la vânzare a mai multor maşini, dintre care unele de lux, care au ajuns în proprietatea statului după ce au fost confiscate în vama Siret.
    Printre automobilele scoase la vânzare se află un BMW X5 din 2001, cu motor diesel de 3.0 litri, negru, care poate fi achiziţionat cu doar 1500 de lei. Maşina are certificat de înmatriculare, dar lipseşte cartea de identitate, potrivit comunicatului ANAF.
    De asemenea, un autoturism Citroen Picasso, din 2007, poate fi cumpărat în schimbul sumei de 1000 de lei.
    Cei interesaţi pot achiziţiona o autoutilitară Mercedes-Benz Vito din 2011, cu certificat de înmatriculare, dar fară carte de identitate, care costă 2500 de lei cu TVA, scrie stirileprotv.ro