BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Care au fost destinaţiile preferate ale turiştilor românilor sezonul acesta

    „A fost anul Antalyei, cu o creştere de 120% a vânzărilor faţă de anul trecut. Peste 18 de mii dintre clienţii noştri au mers în vacanţă pe litoralul turcesc. Pentru anul viitor estimăm o creştere cu 20% a cererii”, declară Alin Burcea, proprietarul Paralela 45.

    Insulele greceşti din oferta turoperatorului, cărora li s-au adăugat vara aceasta Samos şi Lesbos, au înregistrat creşteri de până la 15 %, faţă de 2017, la un grad de ocupare a curselor charter de 98%, în timp ce cererea pentru vacanţe în Spania, Portugalia, Italia, Cipru a fost mai mare cu 10%.
    În cazul turismului intern, datorită voucherelor de vacanţă acordate şi bugetarilor în 2018, cererea de vacanţe a crescut cu 60% faţă de anul trecut. 

    Aproximativ 10% dintre clienţii turoperatorului, persoane între 30 şi 65 de ani, cu venituri peste medie şi familiarizate cu metodele de rezervări şi/sau plata online, au preferat să cumpere prin intermediul platformei web. Procentajul lor ar putea să crească anul următor cu 12-15%. 

    Toamna şi iarna, cele mai căutate sunt circuitele, a căror pondere în vânzări s-a dublat în 2018, dar şi vacanţele în Laponia şi în ţările exotice.

    Pentru 2019, cele mai solicitate sunt programele pentru Japonia, India, Maroc, Indonezia, Argentina şi Brazilia.
     

  • România este „în broşuri“ destinaţie de wellness. În realitate „turiştii cer circuite spa, dar ne-am dat seama că nu avem ce să le oferim specific românesc“

    „Au început să vină cereri de la turişti că vor să facă circuite spa în România, dar ne-am dat seama că nu avem ce să le oferim specific românesc. (…) Din ianuarie, unele centre spa cu care am început să lucrăm şi-au conceput ritualuri spa semnătură (ritual specific locului – n.red.). Fiecare ritual se face folosind ingrediente din zona respecivă, precum argilă, plante naturale, sare etc., astfel încât turiştii care vin în România să guste România prin prisma acestor terapii spa“, a spus Ioana Marian, ambasador Global Mentorship Programme şi CEO fondator al portalului despreSpa.ro.
     
    Ioana Marian a făcut aceste afirmaţii în ca­drul evenimentului Bursa şi forumul de turism balnear. Înainte să intre în industria spa, ea a lucrat timp de zece ani în domeniul bancar.
     

  • Accident morta în Turcial: Trei români au decedat/ UPDATE: Victimele provin dintr-o familie din Blaj, părinţii şi fiica lor, fostă candidată la primărie

    Şoferul unui microbuz, la bordul căruia se aflau patru turişti români, a pierdut controlul vechiului şi a ieşit de pe carosabil, intrând într-un copac de pe marginea şoselei. Poliţia nu a stabilit încă cu exactitate cauza producerii incidentului, care a avut loc duminică după-amiază, informează agenţia Demirören Haber Ajansı (DHA)

    Trei români, membri ai aceleiaşi familii, au decedat la locul accidentului, iar un ghid turistic de origine din Rusia a murit ulterior în urma rănilor suferite.

    Un alt român şi şoferul microbuzului şi un alt ghid au fost şi ei răniţi.

    O familie din Blaj, judeţul Alba, turiştii români morţi în accidentul rutier din sud-vestul Turciei

    Trei persoane, doi soţi şi fiica lor, sunt turiştii români care au murit, în urma accidentului rutier produs pe o şosea din zona localităţii Kemer, în sud-vestul Turciei. Andreea Ilieş a candidat, în 2016, la alegerile locale pentru a deveni primar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unor surse apropiate familiei, aceştia se aflau în concediu în Antalya, iar accidentul s-a produs pe drumul de la aeroport spre un hotel din Kemer.

    Familia Ilieş, care a murit în accident, era foarte cunoscută în Blaj, fiica celor doi soţi, Andreea, candidând, în 2016, la alegerile locale pentru funcţia de primar, însă fără succes.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plaja spectaculoasă aflată la câţiva paşi de Mamaia, pe care puţini o cunosc. Are locuri libere lângă mal şi preţuri mai mici

    Plaja Tataia din Constanţa a crescut în câteva zile, cât altele în zeci de ani. Şi nu este o exagerare, ci rezultatul lucrărilor de înnisipare. Această fâşie de nisip din Faleză Nord s-a lăţit cu zeci de metri. Alte trei plaje, 3 Papuci, Modern, dar şi Mamaia Sud vor fi înnisipate la sfârşitul sezonului estival, imediat după ce turiştii îşi vor termina vacanţa.
     
    Mare le este uimirea constănţenilor şi turiştilor. Se uită în larg şi nu le vine să creadă că plaja Tataia din Faleză Nord s-a lăţit atât de mult, peste noapte.

    Cu câteva zile în urmă, apele Mării Negre ajungeau până aproape de ţărmul înalt, acum, valurile ei se sparg în depărtare. Locul apelor a fost luat de o plajă nouă, cu nisip blond, cu o suprafaţă de peste 25 de mii de metri pătraţi.

    Dar ceea ce vedem astăzi este doar 40 la sută din ceea ce vom admira în toamnă, la finalul lucrărilor, ne anunţă constructorii.

    În special, seara, constănţenii, dar şi turiştii se adună ca la un spectacol să vadă ritmul lucrărilor de înnisipare făcute de firma olandeză, care a câştigat contractul de îndiguire şi refacere a plajelor. Aceeaşi companie a construit şi insulele artificiale din Dubai.

    Plaja Tataia va intra de anul viitor în circuitul turistic, iar investitorii au deja planuri mari în zonă.

    Şi nu este singura plajă care va avea o cu totul altă înfăţişare. Plaja 3 Papuci, aflată lângă Tataia, va fi înnisipată la finalul sezonului estival. Pentru că în acest moment sunt turişti în vacanţă, lucrările trebuie amânate. Constănţenii abia aşteaptă să se bucure de o altă plajă generoasă lată de aproximativ 100 de metri lăţime.

    În plin proces de înnisipare este în acest momoment şi plaja din Eforie Nord, zona Acapulco. Până la sfârşitul anului vor fi lărgite şi plajele din Mamaia Sud, dar şi Modern, din Constanţa, scie http://www.reporterntv.ro

  • Cel mai lung traseu de tiroliană din România a fost inaugurat

    Extins recent cu încă 15 tronsoane, sistemul de tiroliene de la Canionul Şapte Scări i-a încântat pe turiştii, informează stirileprotv.ro.

    Traseul format din 36 de tronsoane porneşte de la baza canionului şi poate fi parcurs în 90 de minute. Înainte de lansare, un specialist le oferă turiştilor ponturi care să îi ajute să ajungă în siguranţă la sol.

    În coborâre, turiştii au parte de un peisaj spectaculos: traseul trece printr-o pădure deasă, de-a lungul unui pârâu.

    Intrarea în canion costa 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Cei care au vrut să încerce şi tiroliana au mai plătit 90 de lei.

     

  • Ce pachete turistice se mai pot găsi pe litoral la final de sezon. Preţuri şi destinaţii

    „Turiştii dornici să se bucure de soarele din septembrie pot merge în continuare la unele hoteluri din Mamaia sau Năvodari, dar mai sunt hoteluri deschise şi în alte zone ale litoralului românesc, precum Eforie Nord, Jupiter şi Venus. Cu toate acestea, sunt destul de puţine hoteluri deschise. Majoritatea rămân deschise până la 15 septembrie, dar realitatea este că cererea turiştilor scade începând cu ultima săptămână din luna august”, a declarat Răzvan Pascu, pentru MEDIAFAX.

    „Principalul turism de extra-sezon în Romania este cel corporate. Puţini turişti individuali aleg să meargă la mare după data de 15 septembrie şi nici anul acesta nu cred că va fi o mare schimbare, chiar dacă se poate plăti şi cu vouchere de vacanţă”, menţionează consultantul.

    Pentru primele două săptămâni din septembrie, turiştii au mai multe opţiuni, staţiunea Mamaia/Năvodari, dar şi cele din sudul litoralului având în continuare disponibile locuri de cazare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cele mai frumoase sate din Transilvania, pe care trebuie să le vizitaţi măcar o dată în viaţă. Veţi petrece o vacanţă de vis. Galerie FOTO

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • „Ţara Ovăzului” din Transilvania

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • Destinaţia turistică din România unde numărul turiştilor care o vizitează s-a dublat peste noapte

    „Estimările arată că până la finalul sezonului am putea avea cel puţin o dublare a numărului de înnoptări, faţă de anul 2017. Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării consideră că promovarea corectă a destinaţiei şi numărul mare de evenimente care au atras atenţia asupra ofertei turistice pe care o reprezintă Delta Dunării şi Dobrogea de nord vor aduce rezultatele scontate, la finalul acestui an, adică dublarea numărului de turişti faţă de anul precedent, după o perioadă în care s-au înregistrat scăderi, de la un an la altul”, spune Asociaţia.

    Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017.

    „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro